13,108 matches
-
oraș le poate avea sub administrare. Figura 3 Ilustrare schematică a unităților spațiale de analiză Dinamica duală a creșterii și a declinului. În ultimele decenii, dinamica urbană din România a urmat un tipar dual de creștere și declin. Tendințele demografice, spațiale și economice locale nu sunt întotdeauna aliniate, existând diferențe mari din punct de vedere al intensității de manifestare a creșterii sau a declinului din cele 319 orașe, ceea ce indică complexitatea României urbane și diversele forme în care a fost
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
din punct de vedere al intensității de manifestare a creșterii sau a declinului din cele 319 orașe, ceea ce indică complexitatea României urbane și diversele forme în care a fost remodelată în ultimele decenii. Cu toate acestea, intersecția datelor demografice, spațiale și economice permite o grupare a orașelor în funcție de dinamica dominantă de creștere, stagnare sau contracție, menită să informeze o implementare nuanțată a SNDU. Dinamica demografică Din 1992, populația României a scăzut cu 3,7%, tendința fiind constant negativă. Structura
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
Sibiului, Teiuș, Vlăhița ≥-10% Comănești, Nucet, Panciu, Simeria, Slănic-Moldova, Toplița ≥-15% Azuga, Bumbești-Jiu, Bușteni, Câmpia Turzii, Comarnic, Fieni, Hunedoara, Ocna Mureș, Pătârlagele, Plopeni, Predeal, Tălmaciu, Vulcan <-15% Aninoasa, Bălan, Vașcău Sursa: Prelucrări după datele INS Tempo (POP107D, 104D1, 310D) Dinamica spațială Reorganizarea demografică națională în jurul zonelor urbane mari și declinul demografic urban general au remodelat forma și structura orașelor și a împrejurimilor acestora. Zonele urbane prezintă două modele generale: pe de o parte, zonele urbane mari trec printr-un proces
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
în vedere tiparele spațiale complexe, cum ar fi rededicarea loturilor vacante intravilane, densificarea, extinderea sau golirea, care pot avea loc simultan într-o zonă urbană, există numeroase metode de evaluare a dinamicii orașelor. În timp ce fenomenul de golire - contracția spațială poate fi un fenomen mai dificil de evaluat, care necesită coroborarea mai multor indicatori, cum ar fi zonele dezafectate, vârsta și starea fondului imobiliar sau accesul și calitatea spațiului public, creșterea spațială este mai ușor de cuantificat. Expansiunea urbană se
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
special în inelul periurban și orașele mai puțin dinamice, urmează modelul extinderii cu dezvoltarea fragmentată a clădirilor joase (case mono-familiale). Figura 7 Selectarea indicatorilor pentru părăsirea nucleului urban Sursa: Prelucrări pe baza INS Tempo, Eurostat, Filip și Cocean (2012). Contracția spațială sau părăsirea nucleului urban se manifestă printr-o varietate de factori care duc la scăderea calității mediului urban, inclusiv fondul imobiliar îmbătrânit, supraaglomerarea, numărul mare de situri urbane neocupate și zonele dezafectate, calitatea în scădere a spațiului public și a
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
analiza evoluției amprentei urbane între 2006 și 2018, se desprind patru categorii de dinamici spațiale: creștere accelerată (>10%), creștere moderată (5%-10%), creștere marginală (1%-5%) și amprentă statică (0% până la 1%). Tabelul 5 Clasificarea zonelor urbane în funcție de dinamica spațială bazată pe creșterea zonei construite în limitele administrative*11 *11 Legendă: A = Reședință de județ, B=Orașul periurban al reședinței de județ, C = orașele din cadrul zonelor ZUF ale reședințelor de județ, E = alte orașe cu zone ZUF, F=alte orașe CREȘTERE ACCELERATĂ
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
industrială și comercială. Șapte din cele 22 de orașe au o populație în scădere atât în nucleul urban cât și în inelul periurban: Curtea de Argeș, Târgu Cărbunești, Turceni, Sighișoara, Slatina, Avrig, Videle. Majoritatea orașelor dinamice din punct de vedere spațial, 73% (44/60) dintre cele cu creștere accelerată sau moderată, se extind atât în limitele administrative, cât și în afara acestora. Acest lucru accentuează necesitatea unor abordări inter-jurisdicționale în ceea ce privește planificarea, investițiile și managementul creșterii, în special la
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
terenului și creșterea populației) și a administrării investițiilor. Această abordare la nivel metropolitan poate și ar trebui să fie susținută de o filozofie generală a utilizării compacte, mixte a zonelor urbane într-un sistem de tip rețea. Tabelul 8 Clasificarea spațială bazată pe dinamica urbană și periurbană a zonelor construite CREȘTERE URBANA și PERIURBANA Reședințe de județ Alba Iulia, Arad*, Brașov, București, Cluj Napoca, Constanța, Craiova, Oradea, Ploiești, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Târgoviște, Timișoara Orașe periurbane Bragadiru, Buftea, Chitila, Cisnădie, Codlea, Ghimbav
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
suprafețe de expansiune) în perioada 2006-2018 Sursa: Prelucrări după CORINE Land Cover 2006-2018. Figura 10 Rata de creștere a suprafețelor construite în zonele urbane și periurbane, la diferite niveluri teritoriale Sursa: Prelucrări după CORINE Land Cover 2006-2018. Figura 11 Dinamica spațială în orașele românești în perioada 2006-2018 Sursa: Prelucrări după CORINE Land Cover 2006-2018. Dinamica economică Economia României a crescut din 2011 cu o medie anuală de 3,9%, o creștere mai accelerată decât media din Europa Centrală și de Est, de
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
Sursa datelor: Institutul Național de Statistică, seturi de date la cerere: Angajați la nivel de punct de lucru al unei companii, 2011, 2018; set de Date TEMPO POP104D și POP310D. Metodologia de măsurare și grupare a dinamicii dezvoltării urbane (demografică, spațială și economică) Cuantificarea dinamicii demografice Selectarea datelor Dinamica populației este cuantificată în baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) în fiecare an și la fiecare recensământ. Populația rezidentă permanentă este înregistrată la nivel de localitate în fiecare an
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
periurbane cu cel puțin 10%. • Orașe statice: populația orașului-nucleu între 0% și 2% sau populația periurbană între 1% și 9%; • Orașe în declin: populația din orașul-nucleu și cea peri-urbană scad cu mai mult de 1%. Cuantificarea dinamicii spațiale Selectarea datelor Amprenta urbană a unui oraș este într-o continuă evoluție, densificându-se, modificându-și utilizările terenurilor și uneori extinzându-se. Gestionarea responsabilă a expansiunii și a creșterii compacte sunt subiecte importante pe agenda sustenabilității; prin urmare, evoluția amprentei
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
salturile mari înregistrate în anii de recensământ. Ultimul recensământ a fost realizat în 2011 și de atunci datele indică o creștere generală de numai 7%, ceea ce nu este în concordanță cu recenta intensificare a expansiunii spațiale. Prin urmare, clasificarea spațială nu a luat în considerare variația suprafeței construite. • Autorizațiile de construire - date furnizate anual de Institutul Național de Statistică, relevă dinamica globală imobiliară, care este legată atât de schimbările economice, cât și de cele demografice, dar nu oferă informații despre
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
satelitare de înaltă rezoluție și utilizează o unitate de cartografiere minimă de 25 ha cu o lățime minimă de 100 m, în timp ce straturile de schimbare utilizează o unitate de cartografiere minimă de 5 ha. Analiza empirică a dinamicii spațiale din România pe baza datelor oferite de CORINE Land Cover a arătat că, în anumite localități, straturile de schimbare (CHA) alocă în mod necorespunzător utilizarea terenurilor pentru o serie de localități în dezvoltare, din cauza fragmentării (adică extinderea construcțiilor rezidențiale
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
fost schimbate între ele. Gruparea (clustering) Deoarece multe orașe se extind dincolo de granițele administrative, au fost analizate atât dinamica zonelor urbane, cât și a celor periurbane. Prin utilizarea modificărilor amprentei în perioada 2006-2018, este posibilă diferențierea ratelor de creștere spațială, identificând diferitele forme de expansiune urbană sau stagnarea amprentei urbane. • Orașe în creștere: creșterea totală a zonelor urbane și periurbane construite cu peste 2%; • Orașe statice: creștere totală a zonelor urbane și periurbane construite sub 2%. Cuantificarea dinamicii economice Selectarea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
2011 și 2018, numărul angajaților a crescut cu 8%. Au fost create noi locuri de muncă în cele mai mari orașele nuclee și în zonele periurbane ale acestora. Gruparea (clustering) Cei trei indici se corelează semnificativ din punct de vedere spațial, dar nu constituie un singur factor. Cifra de afaceri agregată și cifra cumulată a locurilor de muncă nou create într-o localitate au o corelație de intensitate medie (valoarea coeficientului de corelație Pearson, r, este de 44%). Acest lucru se
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
o valoare inferioară medianei. Intersecția celor trei indicatori poate să informeze mai bine măsurile și programele necesare pentru îmbunătățirea performanței în raport cu cele cinci obiective prioritare ale SNDU și să modeleze orașe care sunt durabile din punct de vedere spațial, ecologice și reziliente, competitive și productive, juste și incluzive și bine guvernate. Cu toate acestea, variațiile dinamicii economice și spațial-demografice sunt importante, deoarece necesită abordări țintite și s-ar putea să nu se suprapună întotdeauna. Dinamica economică este uneori influențată
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
economică este uneori influențată de dinamica locală și regională și nu se traduce întotdeauna în creșterea populației și a zonei construite, la fel cum gruparea oamenilor și expansiunea fizică pot surveni fără o creștere semnificativă a economiei. Intersectarea dinamicii demografice, spațiale și economice În ciuda complexității dinamicilor demografice, spațiale și economice, care uneori pot fi chiar divergente, prin combinația celor trei dimensiuni se obține astfel dinamica generală a unei zone urbane, permițând o diferențiere între zonele urbane în creștere, statice și
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
regională și nu se traduce întotdeauna în creșterea populației și a zonei construite, la fel cum gruparea oamenilor și expansiunea fizică pot surveni fără o creștere semnificativă a economiei. Intersectarea dinamicii demografice, spațiale și economice În ciuda complexității dinamicilor demografice, spațiale și economice, care uneori pot fi chiar divergente, prin combinația celor trei dimensiuni se obține astfel dinamica generală a unei zone urbane, permițând o diferențiere între zonele urbane în creștere, statice și în declin. Metodologia agregă dinamica orașului și a
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
indicatori scade și niciunul nu crește. În total, dintre orașele-nucleu, 58 sunt în creștere, 119 sunt statice și 83 sunt în declin, acestea având 29, 12 și, respectiv, 18 orașe periurbane, situate în zona lor de influență. Clasificarea demografică, spațială și economică Atunci când se combină indicatorii demografici și spațiali cu dinamica economică la nivel de aglomerare, există numeroase variații ale indicatorilor, care, în cele din urmă, se grupează în trei clustere. În total, dintre orașele-nucleu, 58 sunt în
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
-nucleu, 58 sunt în creștere, 119 sunt statice și 83 sunt în declin, acestea având 29, 12 și, respectiv, 18 orașe periurbane, situate în zona lor de influență. Clasificarea demografică, spațială și economică Atunci când se combină indicatorii demografici și spațiali cu dinamica economică la nivel de aglomerare, există numeroase variații ale indicatorilor, care, în cele din urmă, se grupează în trei clustere. În total, dintre orașele-nucleu, 58 sunt în creștere, 119 sunt statice și 83 sunt în declin, acestea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
grupează în trei clustere. În total, dintre orașele-nucleu, 58 sunt în creștere, 119 sunt statice și 83 sunt în declin, acestea având 29, 12 și, respectiv, 18 orașe periurbane, situate în zona lor de influență. Tabelul 9 Dinamici demografice, spațiale și economice ale celor trei clustere pentru cele 260 de orașe-nucleu Clasificare demografică, spațială și economică Orașe nucleu Dinamica populației Amprenta construită Dinamica economică # # # # 1.Zone urbane în creștere (58 de orașe-nucleu cu 29 de orașe periurbane) 58 49
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
statice și 83 sunt în declin, acestea având 29, 12 și, respectiv, 18 orașe periurbane, situate în zona lor de influență. Tabelul 9 Dinamici demografice, spațiale și economice ale celor trei clustere pentru cele 260 de orașe-nucleu Clasificare demografică, spațială și economică Orașe nucleu Dinamica populației Amprenta construită Dinamica economică # # # # 1.Zone urbane în creștere (58 de orașe-nucleu cu 29 de orașe periurbane) 58 49 3 6 42 16 47 5 6 Alba Iulia, Avrig, Beclean, Bistrița, Bolintin-Vale, Brașov, Buftea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
de gaze cu efect de seră (GES), alături de adaptarea la schimbările climatice, de exemplu prin reducerea vulnerabilităților la schimbările climatice pentru toate categoriile demografice, sunt practici bine înrădăcinate. *17 Institutul Federal German pentru Cercetare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Spațială (2020), Noua Cartă de la Leipzig 2 Puterea transformatoare a orașelor pentru binele comun, 2020. În acest scop, administrațiile publice locale ar trebui să asigure accesul tuturor la zonele verzi și recreaționale, concentrându-se totodată pe regenerarea ecosistemelor urbane prin
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
competitiv „Puterea transformatoare a orașelor se bazează pe o economie diversificată, care oferă locuri de muncă, asigurând în același timp o bază financiară solidă pentru o dezvoltare urbană durabilă”*18. *18 Institutul Federal German pentru Cercetare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Spațială (2020), Noua Cartă de la Leipzig 2 Puterea transformatoare a orașelor pentru binele comun, 2020. Pentru a vorbi despre un oraș productiv este nevoie de implementarea strategiilor și politicilor care sporesc atractivitatea orașelor pentru afaceri, asigurând în același timp condiții
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
să fie în mod similar accesibile tuturor categoriilor demografice, iar administrațiile publice ale orașelor ar trebui să aibă grijă să includă categoriile vulnerabile și marginalizate în procesele participative stabilite. *20 Institutul Federal German pentru Cercetare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Spațială (2020), Noua Cartă de la Leipzig 2 Puterea transformatoare a orașelor pentru binele comun, 2020. De-a lungul anilor, incluziunea socială și accesibilitatea la oportunitățile urbane au devenit un aspect central în eforturile de regenerare urbană și în elaborarea politicilor publice
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]