4,641 matches
-
o lume părăsită de credința în zei. Într-o anumită măsură aici apar reflexe ale teoriei epicureene a formării corpurilor prin căderea atomilor într-un clinamen, căci organicul și anorganicul se metamorfozează ciclic. SCRIERI: Vară indiană, București, 1984; Fumul și spada, București, 1989; Șovăiala, Timișoara, 1999; Nerușinarea, Timișoara, 2002. Traduceri: Jean Marie Rouart, Cei care au ales noaptea, București, 1992 (în colaborare cu Dora Zorcă). Repere bibliografice: Mincu, Eseu, 102-105; Simion, Scriitori, IV, 546-550; Coșovei, Pornind, 83-87; Țeposu, Istoria, 81-83. M.Dr.
MORAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288239_a_289568]
-
furie. Ce ne ramînea de făcut? Dintre numeroasele stratageme șiretlicuri, scamatorii și alte asemenea rafinamente admirabile, la care e silit să recurgă adesea vînătorul experimentat, nici una nu se compară cu manevra subtilă denumită „aruncarea lăncii“. Exercițiile cu floreta sau cu spada sînt un fleac pe lîngă ea. Nu e folosită decît în cazul unei balene care se încăpățînează să fugă prea repede; principala caracteristică a acestei manevre este distanța uimitoare la care e aruncată lancea, cu mare precizie, dintr-o ambarcațiune
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
conștiința maselor cititoare, de a face din ea o mândrie națională. Ea nu trebuie judecată cu un ruginit iatagan de fabricație apuseană, ci slujită și apărată de toate mofturile, de toate infiltrările, de toate formulele și sloganurile burgheze, cosmopolite, cu spada grea, dreaptă, neșovăielnică, a luptei de clasă”. Reproducerea integrală sau aproape integrală a unor documente nu este Întâmplătoare. Ar fi trebuit să aplic mai des procedeul, căci În contextul multor urechi surde de azi, mai eficientă decât „non multa sed
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Încetul, au nevoie de foc puternic și mâini pricepute a le Învârti Înăuntru, până să capete Înfățișarea utilă dorită». După R. Petrescu, deci, poeții noștri de abia acum «descoperă» poezia. După R.Petrescu poezia e o «armă delicată», nu o spadă ascuțită care pătrunde adânc În inima dușmanului, nu un steag care cheamă oamenii la muncă și luptă. După R. Petrescu «armele acestea delicate se pregătesc cu Încetul». Să nu ne mirăm - cu alte cuvinte - că A. Toma, Maria Banuș, Dan
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
eroii se înfățișau ca oameni întregi, cu dorințe și frustrări, cu pofte și tânjiri, cu ambiții și eșecuri. Philip Marlowe este un produs al polemicii necruțătoare cu figurile emblematice ale literaturii polițiste de până la el. Nici măcar vărul său primar, Sam Spade, protagonistul lui The Maltese Falcon, al lui Hammett, nu-i seamănă prea mult: deși ambii ni se înfățișează în dimensiunea lor cinică, Marlowe își epuizează această trăsătură de caracter la nivelul limbajului. Spade este o creație eminamente ambiguă: nu e
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
până la el. Nici măcar vărul său primar, Sam Spade, protagonistul lui The Maltese Falcon, al lui Hammett, nu-i seamănă prea mult: deși ambii ni se înfățișează în dimensiunea lor cinică, Marlowe își epuizează această trăsătură de caracter la nivelul limbajului. Spade este o creație eminamente ambiguă: nu e niciodată sigur că prezența sa de partea legii e definitivă sau măcar autentică. El servește binele oarecum întâmplător, cu un aer de primejdioasă indiferență. În epoca romanului „dur”, el - nu Marlowe-Mallory - reface biografia
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
mântuit. Duritatea lui e, așa cum spuneam, exclusiv una de limbaj. Deși ni se înfățișează drept un macho, e mai degrabă un încasator decât un agresor. Nu are nici talentul de floretist al lui Holmes, nici pumnul greu al lui Sam Spade și nici nu recurge la trucurile prin care Hercule Poirot a rezolvat cele câteva confruntări fizice în care a fost implicat. El e sortit, într-un cuvânt, să fie mai degrabă victimă decât erou. Și totuși, printr-o întorsătură subtilă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
poziției lui Raymond Chandler sunt mai mult decât legitime, de vreme ce The Long Goodbye rescrie radical modelul de roman practicat de el până atunci - în linia lui Hammett, dar alterând puternic structura hard-boiled ce-i venea ca o mănușă lui Sam Spade, însă inconfortabilă „existențialistului” Marlowe. Trecerea de la hard-boiled la ceea ce s-ar putea numi, printr-un discret abuz semantic, soft-boiled constituie contribuția esențială a lui Raymond Chandler la ștergerea barierelor dintre scrisul fără pretenții estetice al marii majorități a povestirilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
-ți scot izmenuțele, / Sărutu-ți mânuțele, / Ca să-ți văd iar soarele, / Sărutu-ți picioarele / Cu razele-n cârlionți / Și-apoi să mă-mpușc c-un glonț : / Piuuuuuuuu......./ Pe lume să nu mai fiu”; „Mladă Madă, / Vin’ și adă / Trupul tău precum o spadă, / Cu sânii mari și de pluș / De o parte și de alta / De tăiuș. Și mai adă, / Mladă Madă, / Ceea ce-i și stuf și baltă / Dulce / Între craci lungi, de m-aș duce / Ca pe-un drum, pe ei, o
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
dublu de geamuri nu lăsa să pătrundă nici o adiere, amortizând până și zgomotul împușcăturilor. Mesele erau aranjate, șervetele se înălțau ca niște mici piramide apretate. Liniștea și aerul închis aminteau de un muzeu pustiu, într-o după-amiază de iulie. O spadă mare, fixată pe perete, deasupra barului, sporea senzația că te afli într-o vitrină de muzeu. În răstimpuri, rafalele se făceau auzite în partea de jos a clădirii, apoi răsunau la etaj, urcau... Într-o noapte, curentul a revenit pentru
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Erasmus nu se gândește la națiunile europene, nici la statele naționale. Într-un fel, el își însușește ideea imperiului condus de Carol al V-lea... Bineînțeles că în această Europă mare, unită, pe care o va proclama Erasmus, rolul atribuit spadei era neînsemnat. Europa va urma să fie o Europă a păcii și a concilierii, fără nici o intervenție războinică oricât de justificate ar fi fost scopurile”. Era un ideal pentru care generațiile umaniștilor aveau să lupte cu toate mijloacele ce le
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
acest punct de vedere, să arate nevoia subiectului de a tranșa o situație, de a se rupe de o parte din ființa sa, de cei din jur sau de viața sa. Este, de altfel, arma de sacrificiu prin excelență. Sabie, spadă Spada este arma eroilor antici și contemporani (Tezeu, regele Arthur, Zorro). Ea evocă duelul, călătoria inițiatică a cavalerului sau a prințului ori lupta nobilă a sfântului. Visul pune fără îndoailă în joc tematica onoarei și a demnității. Lupta ce trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
punct de vedere, să arate nevoia subiectului de a tranșa o situație, de a se rupe de o parte din ființa sa, de cei din jur sau de viața sa. Este, de altfel, arma de sacrificiu prin excelență. Sabie, spadă Spada este arma eroilor antici și contemporani (Tezeu, regele Arthur, Zorro). Ea evocă duelul, călătoria inițiatică a cavalerului sau a prințului ori lupta nobilă a sfântului. Visul pune fără îndoailă în joc tematica onoarei și a demnității. Lupta ce trebuie dusă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
dar care nu lasă nici o șansă doctrinei palamite. Câteodată, tonul lui Jugie capătă accente pamfletare. Atunci când descrie isprăvile intelectuale ale favoriților săi, el nu-și poate camufla aroganța: „Cu sângele său rece imperturbabil și cu mână foarte sigură, Prochoros plimbă spada dialecticii aristotelice și tomiste pe rana palamită, dând astfel cep buboiului de ipocrizie” (col. 1805). El critică mai cu seamă inconsecvența Bisericii ortodoxe. Conform poziției sale, rușii ar fi respins palamismul Începând cu secolul al XVIII-lea, În vreme ce, chiar În
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
o gură [...] / Doamne, sunt fericită.” Lirismul rece-justificativ reconsideră vechile patetisme, evitând o poezie propriu-zisă a proceselor de conștiință, dar adăugând o anume gravitate, de esență morală, noii etape poetice: „Ei, da, nu-i ușor / să fii călărețul și calul și spada / să fii și satira, să fii și balada / [...] Sub vreme să fii și să-i fii ziditorul”. Tema măștii se instalează solid și va reapărea constant în culegerile următoare, la fel cea a trecerii implacabile a timpului. După parcurgerea câtorva
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
aceștia se afla și Napoleon de Buonaparte. Ofițer la doar șaisprezece ani și cincisprezece zile. A fost trimis la regimentul de la Fère, care își avea garnizoana la Valence. împopoțonat cu noua uniformă albastră căptușită cu roșu și dotat cu o spadă poate prea mare pentru el, tânărul ofițer nu oferea o imagine prea impunătoare. înălțimea mică și picioarele subțiri erau marele lui handicap. Numai că Napoleon a înțeles repede că atuurile lui se găseau în o cu totul altă parte a
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
meu. Vă sărut”. Actul de căsătorie între cei doi s-a semnat în cancelaria notarului miresei, care nu era de acord ca o clientă ca ea să se căsătorească cu un om care nu are altă avere decât mantaua și spada. Căsătoria propriu- zisă a avut loc în ziua următoare, în salonul primăriei. După ce a întârziat vreo două ceasuri bune, mirele s-a arătat foarte grăbit să încheie ceremonialul. Au mai fost și alte ciudățenii: unul din martori, fiind minor, nu
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
început impresia că fiecare apucă la întâmplare ce-i cade în mână: care un scut lung și arcuit, care o sabie dreaptă, care una încovoiată. După ce-i observă însă cu atenție, își dă seama că scutul face întotdeauna pereche cu spada, iar tracii se apără numai cu paveze mici, rotunde sau pătrate, și mânuiesc doar săbii cu lama scurtă, toate curbate, uneori chiar de la mijloc. Cei cu plasă de pescuit posedă drept unice arme un trident și un pumnal. Dacă au
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nervoase, arma de tărie, La trecutu-ți mare, mare viitor! Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, Dacă fiii-ți mândri aste le nutresc; Căci rămâne stânca, deși moare valul, Dulce Românie, asta ți-o doresc. Vis de răzbunare negru ca mormântul, Spada ta de sânge dușman fumegând, Și de-asupra idrei fluture cu vântul Visul tău de glorii falnic triumfând, Spună lumii large steaguri tricoloare, Spună ce-i poporul mare, românesc, Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare, Dulce Românie, asta ți-
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
împărat. Sculați-vă!... căci tromba de moarte purtătoare Cu glasul ei lugubru răcnește la popoare Ca leul speriat; Tot ce respiră-i liber, a tuturor e lumea, Dreptatea, libertatea nu sunt numai un nume, Ci-aievea s-a serbat. Încingeți-vă spada la danțul cel de moarte, Aci vă poarte vântul, cum știe să vă poarte A țopăi în joc! Aci vă duceți valuri în mii batalioane, Cum în păduri aprinse, mânat în uragane, Diluviul de foc. Vedeți cum urna crapă, cenușa
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
De zile trei, își spune povestea vieți-ntrege: Eram un copilandru. Din codri vechi de brad Flămânzii ochi rotindu-i, eu mistuiam pământul, Eu răsvrăteam imperii, popoarele cu gândul... Visând că toată lumea îmi asculta cuvântul, În valurile Volgăi cercam cu spada vad. {EminescuOpI 89} {EminescuOpI 90} {EminescuOpI 91} Domnind semeț și tânăr pe roinicele stoluri, Căror a mea ființă un Semizeu părea, Simțeam că universul la pasu-mi tresărea, Și nații călătoare, împinse de a mea, Împlut-au sperioase pustiul pân-la poluri
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
ochii, în care-aveai un cer, Mi-ai zis: " Aștept din parte-ți, o rege cavaler, Că-mi vei da prins pe-acela, ce umilit ți-l cer... Eu vreau să-mi dai copilul sburdalnic - pe Arald". Și întorcîndu-mi fața, eu spada ți-am întins. Pe plaiuri dunărene poporu-și opri mersul, Arald, copilul rege, uitat-a Universul, Urechea-i fu menită ca să-ți asculte viersul, De-atunci, învingătoareo, iubit-ai pe învins. {EminescuOpI 92} De-atunci, fecioară blondă ca spicul cel de
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
juru-i ziduri ca tuciul lustruiți. {EminescuOpI 94} Și în tăcere crudă ei nu știu ce aștept-... Cu mîna-ntinsă magul îi face semn să șadă, Arald cu moartea-n suflet, a gândurilor pradă, Pe jeț tăcut se lasă, cu dreapta pe-a lui spadă, În zid de marmur negru se uită crunt și drept. Fantastic pare-a crește bătrânul alb și blând; În aer își ridică a farmecelor vargă Și o suflare rece prin dom atunci aleargă Și mii de glasuri slabe încep sub
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
letopiseți, Și cu voi drapîndu-și nula, vă citează toți nerozii, Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii. Rămâneți în umbra, sfântă, Basarabi și voi Mușatini, Descălecători de țară, dătători de legi și datini, Ce cu plugul și cu spada ați întins moșia voastră De la munte pân-la mare și la Dunărea albastră. Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer? N-o să aflu între-ai noștri vre un falnic juvaer? {EminescuOpI 150} Au la Sybaris
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
trei ani În urmă. Simțea parcă tunica brodată cu aur cum Îi cădea grea pe umeri, În după-amiaza aceea caldă de mai, când vocea Îi era Încă la fel de calmă ca și-n cafenea, și cum țintise cu vârful rotunjit al spadei locul ăla plin de praf de pe greabănul taurului unde mușchii se făceau o cocoașă acoperită de peri scurți, coarnele mari, știrbite de la numeroasele lovituri date-n lemn, care se aplecau când el se pregătea să-l dea gata, și cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]