2,573 matches
-
zi după primirea unui cadou vorbitorul îl salută pe cel care i-a făcut cadoul folosind o formulă echivalentă cu „Mulțumesc pentru cadoul de ieri”. Diferite de la o cultură la alta, formulele de salut reflectă uneori perspective temporale diferite: în spaniolă, expresiile buenos días, buenas tardes și buenas noches reflectă orientarea temporală spre viitor (în sensul că formula captează acea perioadă a zilei pe care vorbitorii o au înaintea lor), în timp ce expresiile echivalente românești bună dimineața, bună ziua, bună seara, noapte bună
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Comunicarea, Iași, Institutul European. Mead, R. (1998). International management : cross-cultural dimensions. London, Blackwell Business. Mead, Richard (1994, 1998). International Management. Cross cultural dimensions. Blackwell. Miege, Bernard (1998). Gândirea comunicațională, București, Cartea Românească. Mihăilescu, Angela (2007). Comunicarea interculturala. Ora de limba spaniola. București, Editura Universității București. Mihăilescu, Vintilă (2000). Socio hai-hui, București, Paideia. Milhouse, V. H., M. K. Asante, et al. (2001). Transcultural realities : interdisciplinary perspectives on cross-cultural relations. Thousand Oaks, California, Sage Publications. Mody, B. (2003). International and development communication : a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
noastră; nouă; oficială; organ al gurii; organ genital; organ gustativ; papilă; papile gustative; păr; piele; piere; plăcere; ploi; pom; populară; de porc; poveste; prietenie; prima; pură; rea; românească; rotund; rusa; găgăuză; schimbă; scuipat; senzație gustativă; senzual; sfințenie; sfîrc; simțire; socializare; spaniolă; spune; strîmbă; strună; subțire; sunete; școală; știință; tare; tot; tradiție; umedă; util; vacă; vagin; nonvaloare; valoare; vene; vie; vorbărie; vorbe urîte; vorbesc; vorbește; a vorbi; vorbire fără rost (1); 798/216/71/145/0 limpede: clar (234); apă (190); curat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
derivat din latină; astfel, căsar sau căsaș (cap de familie) are la bază lat. casarius, căsător (tot cu sensul de "cap de familie"), căsătorie, căsătorit s-au format de la un verb latin dispărut, casare, păstrat în italiană, accasare, și în spaniolă, casar. 49 Importanța "casei", a "așezării" în viața omului este ilustrată și de multitudinea de expresii existente în limba română: "om de casă", "a-i fi casa casă și masa masă", "piatra din casă", "casă de veci", "a ține casa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Lingua. Obiectivul principal al acestui tip de proiect este promovarea învățării limbilor străine și se adresează învățământului de orice nivel și de orice tip. Limbile țintă sunt toate limbile oficiale UE (daneza, olandeza, engleza, finlandeza, franceza, germana, greaca, italiana, portugheza, spaniola, suedeza, bulgara și româna) iar structura proiectului se bazează pe programe de cooperare europeană pentru formarea profesorilor de limbi străine. Programul Arion se adresează factorilor de decizie în învățământ la nivel național, regional sau local. Printre obiective se numără facilitarea
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
organism, chiar și în situația în care socialiștii spanioli și francezi se află la putere. Din 28 iulie 1936, birourile ISM și cele ale Federației Sindicale Internaționale se reunesc la Bruxelles "pentru a examina posibilitățile de ajutor acordat clasei muncitoare spaniole în lupta împotriva agresiunii fasciste". Caracterizînd cauza Spaniei, ca fiind cea a "democrației universale", ISM și FSI se alătură în întregime "muncitorilor și țăranilor spanioli în lupta lor temerară pentru democrație și Republică". Ele denunță responsabilitatea Statelor fasciste care susțin
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
personajele, răspunzând interpelărilor acestuia, precumpănesc metaforele. Deși abordarea ne depășea net, ne întrebam fiecare în tăcere: oare vom ajunge și noi vreodată la o astfel de cotă extraordinară, nu doar lingvistică și culturală (cunoștea la perfecție, pe lângă italiană, franceza și spaniola), ci și ... analitică. Ulterior (din interviul acordat cu prilejul împlinirii a 70 de ani studentului său preferat Cristian Bădiliță) am aflat că pentru a interpreta acel "regim" al expresivității tropilor dantești, colegul nostru recursese în primul rând la un eseu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
textului) Marcian în salonul muzical destinat Concertului. NOTE 1. Philippe Hamon, Imagerie. Littérature et image au XIXe siècle, José Corti, Paris, 2001, p. 28. 2. Ibidem, p. 50, passim. 3. Mario Vargas Llosa, Scrisori către un tînăr romancier, traducere din spaniolă de Mihai Cantuniari, Editura Humanitas, București, 2003, p.47. 4. Ibidem, p. 49. 5. Ibidem, p. 62. 6. Cf. Philippe Hamon, op. cit., p.21. 7. Lăcrămioara Petrescu, Poetica personajului în romanul lui Camil Petrescu, Editura Junimea, Iași, 2000, p. 36
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
care îl poartă Faligan și cel al fetiței din tabloul lui Picasso. E posibil ca asemănarea să fie întâmplătoare, dar receptorul poate face asociații. Pe de altă parte, Arrabal are o piesă intitulată La communion solennelle (La primera comunion, în spaniolă), iar Victor Garcia, regizorul spectacolului Le cimetière des voitures, adaugă, alături de încă alte două piese, La communion solennelle. După cum s-a precizat deja, multe dintre soluțiile regizorale ale lui Victor Garcia pot fi regăsite și în filmul lui Arrabal. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
acest continent: exotismul. Scriitorii români se inspiră din tematica latino-americană, figuri ilustre din istoria acestui continent fac obiectul unor poezii și lucrări de proza (legendarul guerrillero Che Guevara a inspirat hispanistului Darie Novăceanu un sensibil poem publicat ulterior și în spaniolă), iar temele realismului magic fascinează atât pe omul de litere, cât și pe cititorul român. Nume că Borges, Cortázar, Vargas Llosa, Márquez, Sabáto, fac parte din bogăția culturală a cititorului de carte român. Publicul românesc în ultimele decenii ale secolului
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de vorbă cu oamenii, ci cu îngerii"10. Teresa de Ávila era, prin ardoarea ei, spune Cioran, "atât de fascinantă, încât ai sentimentul credinței, chiar dacă nu crezi (...) Primejdia convertirii îl paste pe orice necredincios care o citește cu pasiune pe spaniolă această"11. Cioran vorbește despre atracția irezistibila a beatitudinii extazului mistic, "experiența extremă", pe care consideră că trebuie trăită numai în singurătate. Excesele sfinților l-au atras prin latura lor provocatoare, amăgit de posibilitatea atingerii absolutului, dar că, însuflețit deopotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
potrivită ce evocă desprinderea să de lumea exterioară, autoizolarea să (nume pe care Sábato îl reia în următorul român, Entre héroes y tumbas, unde unul din personaje poartă numele de Martín del Castillo). Mai mult, Castel se referă la limitele spaniolei standard, el castellano, limba vorbită la început numai în regiunea Castilla, sugerând că protagonistul este prins în limitele limbajului sau. Castel dorește să o domine pe María psihic și în mod absolut, comportându-se că un cenzor; gândirea să constrângătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
com/Sábato241202.htm. OPERELE LUI CIORAN Amurgul gândurilor, Humanitas, București, 1991. Antologia portretului de la Saint-Simon la Tocqueville, Humanitas, București, 1997. Adiós a la filosofía y otros textos, Prólogo, traducción y selección de Fernando Savater, Alianza Editorial, Madrid, 2001(ediție în spaniolă). Breviario de podredumbre, cuvânt înainte și traducere în spaniolă de Fernando Savater, Taurus, Madrid, 1997. Breviario de los vencidos, traducere în spaniolă de Joaquín Garrigós, Tusquets Editores, Barcelona, 1998. Căderea în timp, Humanitas, București, 1998. Caiete I, ÎI, III, Humanitas
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
București, 1991. Antologia portretului de la Saint-Simon la Tocqueville, Humanitas, București, 1997. Adiós a la filosofía y otros textos, Prólogo, traducción y selección de Fernando Savater, Alianza Editorial, Madrid, 2001(ediție în spaniolă). Breviario de podredumbre, cuvânt înainte și traducere în spaniolă de Fernando Savater, Taurus, Madrid, 1997. Breviario de los vencidos, traducere în spaniolă de Joaquín Garrigós, Tusquets Editores, Barcelona, 1998. Căderea în timp, Humanitas, București, 1998. Caiete I, ÎI, III, Humanitas, București, 1999. Cahiers 1957-1972, Gallimard, Paris, 1997. Cartea amăgirilor
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
la filosofía y otros textos, Prólogo, traducción y selección de Fernando Savater, Alianza Editorial, Madrid, 2001(ediție în spaniolă). Breviario de podredumbre, cuvânt înainte și traducere în spaniolă de Fernando Savater, Taurus, Madrid, 1997. Breviario de los vencidos, traducere în spaniolă de Joaquín Garrigós, Tusquets Editores, Barcelona, 1998. Căderea în timp, Humanitas, București, 1998. Caiete I, ÎI, III, Humanitas, București, 1999. Cahiers 1957-1972, Gallimard, Paris, 1997. Cartea amăgirilor, Humanitas, București, 1996. Caietul de la Talamanca, Humanitas, București, 2000. Cioran și muzica, Humanitas
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
traducere și prolog de Manuel Arranz. Demiurgul cel rău, Humanitas, București, 1996. Despre neajunsul de a te fi născut, Humanitas, București, 1998. Exerciții de admirație, Humanitas, București, 1997. Eseuri, Cartea Românească, București, 1988. Historia y utopía, prolog și traducere în spaniolă de Esther Seligson, Tusquets Editores, Barcelona, 2003. Istorie și utopie, Humanitas, București, 1997. Îndreptar pătimaș, Humanitas, București, 1991. Lágrimas y Santos, traducere în spaniolă de Rafael Panizo și note de Sanda Stolojan, Tusquets Editores, Barcelona, 2002. Mărturisiri și anateme, Humanitas
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
admirație, Humanitas, București, 1997. Eseuri, Cartea Românească, București, 1988. Historia y utopía, prolog și traducere în spaniolă de Esther Seligson, Tusquets Editores, Barcelona, 2003. Istorie și utopie, Humanitas, București, 1997. Îndreptar pătimaș, Humanitas, București, 1991. Lágrimas y Santos, traducere în spaniolă de Rafael Panizo și note de Sanda Stolojan, Tusquets Editores, Barcelona, 2002. Mărturisiri și anateme, Humanitas, București, 1997. Mon pays, Humanitas, București, 1996, în românește de Gabriel Liiceanu, cuvânt înainte de Simone Boué. Pe culmile disperării, Humanitas, București, 2006. Revelațiile durerii
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
amărăciunii, Humanitas, București, 1996. Sfârtecare, Humanitas, București, 1995. Schimbarea la fața a României, Humanitas, București, 1990. Tristețea de a fi, Oltenia și Dionysos, Craiova, 1992. Tratat de descompunere, Humanitas, București, 1996. PUBLICISTICA, CORESPONDENȚĂ, INTERVIURI Conversaciones, traducere și cuvânt înainte în spaniolă de Carlos Manzano, Tusquets Editores, Barcelona, 1996. Convorbiri cu Cioran, Humanitas, București, 1993. Scrisori către cei de-acasă, Humanitas, București, 1995. BIBLIOGRAFIE DESPRE CIORAN ALEXANDRESCU, S., Privind înapoi, modernitatea, Univers, București, 1999. CESSOLE, B. De, De l'admiration aux anathèmes
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
W., FINKENTHAL M., Ispitele lui Emil Cioran, Univers, București, 1999, traducere și note de Adina Arvatu, C.D. Ionescu și Mihnea Moise . LIICEANU G., E.M. Cioran. Itinerarios de una vida. Los continentes del insomnio y Entrevista con E.M. Cioran, traducere în spaniolă de Eva Calatrava, Ed. Alfons el Magnanim, Barcelona, 1995. LIICEANU G., Itinerariile unei vieți. Apocalipsa după Cioran, Humanitas, București, 1995. LIICEANU G., Cioran sau filosofia că antifilosofie, în Ceartă cu filosofia, Humanitas, București, 1992 (pp. 134-189). LIICEANU G., Prefață la
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Convorbiri literare", referință preluată din Internet :convorbiri-literare.dntis.ro/MATTAian 6.htm. RESCHIKA R., Introducere în opera lui Emil Cioran, traducere de Viorica Niskov, Ed. Saeculum I.O., București, 1998. SAVATER F., Eseu despre Cioran, Humanitas, București, 1998, traducere din spaniolă de Sorin Mărculescu. SAVATER F., La filosofía tachada, Taurus, Madrid, 1985. SAVATER F., Nihilismo y Acción, Taurus, Madrid, 1970. SAVATER F., Ensayo sobre Cioran, Taurus, Madrid, 1975. SAVATER F., Genealogía del fanatismo, Taurus, Madrid, 1971. SIMION E., Fragmente critice IV
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Madrid, 1970. SAVATER F., Ensayo sobre Cioran, Taurus, Madrid, 1975. SAVATER F., Genealogía del fanatismo, Taurus, Madrid, 1971. SIMION E., Fragmente critice IV. Cioran, Noica, Eliade, Mircea Vulcănescu, Univers enciclopedic, București, 2000. SONTAG S., Estilos radicales, traducere din engleză în spaniolă de Eduardo Goligorsky, Ed. Pablo Alcover, Barcelona, 1987. SORA M., Cioran jadis et naguere, suivi de Entretien a Tübingen, Paris, Ed. De L'Herne, 1988. ROSSET, C., La force majeure, Leș Édition de Minuit, Paris, 1983. ȚURCAN, N., Cioran sau
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
del băile, La historia del tango, vol. 2, Corregidor, Buenos Aires, 1977. BLASCO IBÁNEZ, V., Los cuatro jinetes del Apocalipsis, Alianza Editorial, Madrid, 2007. BORGES, J.L., Obras completaș I, Emecé, Buenos Aires, 1980. BORGES, J.L., Opere I, Univers, București, 1999, traducere din spaniolă de Cristina Hăulică, Andrei Ionescu și Darie Novăceanu, îngrijire de ediție și prezentări de Andrei Ionescu. BORGES, J.L., El Escritor argentino y șu tradición, în Discusión, Emecé, Buenos Aires, 1932. BORGES, J.L., Narraciones, Bibliotecă Básica Salvat, Buenos Aires, 1985. Chile y Latinoamérica
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de Iberoamérica en șu literatura, Ed. Alhambra, Madrid, 1986. KIERKEGAARD S., El concepto de angustia, Alianza Editorial, Madrid, 2007, traducere del daneză, prolog y note de Demetrio G. Rivero. KAFKA F., Carta al padre, Ed. Lumen, Barcelona, 1984, traducere în spaniolă de Feliu Formosa, Estudio y notas de Ricard Torrents. Kundera M., El arte de la novela, Tusquets Editoriales, Barcelona, 2001 MALANCIOIU I., Vina tragică, Polirom, Iași, 2001. MARCUSE, L., Freud, Alianza Editorial, Madrid, 1970, traducere în spaniolă de Alfried Sánchez Krellenberg
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Barcelona, 1984, traducere în spaniolă de Feliu Formosa, Estudio y notas de Ricard Torrents. Kundera M., El arte de la novela, Tusquets Editoriales, Barcelona, 2001 MALANCIOIU I., Vina tragică, Polirom, Iași, 2001. MARCUSE, L., Freud, Alianza Editorial, Madrid, 1970, traducere în spaniolă de Alfried Sánchez Krellenberg. MARIÁRTEGUI, C., citado por Hernando Valencia Goelkel, în America Latină en șu literatura, coord. César Fernández Moreno, México, UNESCO, Siglo XXI, 1972. MONTOYA, G.R., Teoría y crítica literaria en Hispanoamérica, articol publicat în "Revista de Ciencias Humanas
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
românul lui Sábato, Despre eroi și morminte, alter ego al scriitorului. 28 Sábato folosește un cuvânt care ar avea o traducere greoaie în română, si anume: "cosificación del hombre", în traducere liberă, transformarea omului în lucru material: "cosa" înseamnă în spaniolă "ceva", dar înseamnă și "lucru". 29 Ed. Univers, București, 1999, p. 12. 30 Emil Cioran, Tratat de descompunere, p. 176. 31 Nelly Martínez, Antología Ernesto Sábato, Ed. Librería del colegio, Buenos Aires, Barcelona, p. 35. 32 Ángela Dellepiane, Homenaje a Ernesto
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]