46,083 matches
-
Nu este definită în cuprinsul legii sintagma „mijloace de învățământ”. j asigură cadrul organizatoric pentru selecționarea și pregătirea adecvată a elevilor cu aptitudini deosebite; (Pentru unitate de reglementare, este necesară înlocuirea termenului „elevilor” cu sintagma „beneficiarii direcți”. k asigură școlarizarea specializată și asistența psihopedagogică adecvată a copiilor și tinerilor cu dizabilități sau cu cerințe educaționale speciale; (Pentru unitate de reglementare, se impune înlocuirea sintagmei „copiilor și tinerilor” cu sintagma „beneficiarilor direcți”; pe cale de consecință, se impune eliminarea expresiei „cu dizabilități sau
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
și sportului. (Din considerente de tehnică legislativă, se impune completarea textului, după cum urmează: „...denumită în continuare, în cuprinsul prezentei legi, CCD, cu...”. (4 Centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională sunt unități specializate ale învățământului preuniversitar, cu personalitate juridică, coordonate metodologic de inspectoratul școlar. (Pentru considerentele de la alin. (2, se impune modificarea textului astfel: „CJRAE și CMBRAE sunt...”. (5 Finanțarea centrului județean de resurse și asistență educațională/Centrului Municipiului București de Resurse și
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
denumire și înainte de abreviere. (2 Consiliile prevăzute la alin. (1 beneficiază de un secretariat tehnic care se constituie și funcționează prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (3 Înființarea, regulamentele de organizare și funcționare, structura și componența organismelor specializate prevăzute la alin. (1 se stabilesc prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, conform legii. Bugetele acestor organisme sunt gestionate prin Unitatea executivă pentru finanțarea învățământului superior, a cercetării, dezvoltării și inovării (UEFISCDI și se constituie pe bază
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
metodologie și să publice toate posturile scoase la concurs, însoțite de programa aferentă concursului, cu cel puțin două luni înainte de concurs. Publicarea posturilor scoase la concurs se face cel puțin pe site-ul web (!!! propriu și pe un site web (!!! specializat, administrat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (4 După intrarea în vigoare a prezentei legi se interzice ocuparea concomitentă de către soți, afini și rude până la gradul al III-lea inclusiv a funcțiilor prin care unul sau una se află
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
reprezintă ceea ce o persoană cunoaște, înțelege și este capabilă să facă la finalizarea procesului de învățare și sunt definite sub formă de cunoștințe, abilități și competențe; b identificarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care indivizii, singuri sau cu sprijinul personalului specializat, devin conștienți de competențele pe care le dețin; c evaluarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se stabilește faptul că o persoană a dobândit anumite cunoștințe, abilitați și competențe; d validarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se confirmă că
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
de educație/unitatea/instituția furnizoare de educație și programele acesteia îndeplinesc standardele și standardele de referință. Atunci când evaluarea calității este efectuată de organizație, aceasta însăși ia forma evaluării interne. Atunci când evaluarea calității este efectuată de o agenție națională sau internațională specializată, aceasta ia forma evaluării externe. 28. Evaluarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se stabilește faptul că o persoană a dobândit anumite cunoștințe, deprinderi și competențe. 29. Indicatorul de performanță reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
aflându-se sub jugul colonial sovietic; România și-a redobândit cu greu ceea ce i se luase prin Dictatul de la Viena, iar în O.N.U. a fost primită abia în decembrie 1955 și despre o participare a ei în instituțiile specializate ale O.N.U. nu se putea vorbi încă la acea dată. Două decenii mai târziu, România a devenit alta: mai întâi restabilește relațiile diplomatice și normalizându-le (uneori, cu prețul satisfacerii unor pretenții financiare exagerate și greu de suportat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Reunite pentru Protecția Proprietății Intelectuale Geneva (1964 și 1965), președinte al Comitetului de lucru (Geneva, 1966) în care s-a elaborat textul proiectului de revizuire a Convențiilor de la Berna, Paris și Aranjamentului de la Madrid și înființarea O.M.P.I. ca instituție specializată a O.N.U., aprobat apoi la Conferința diplomatică de la Stockholm 1967 (a fost autorul proiectului care a devenit actul constitutiv al acestei organizații); vicepreședinte al Seminarului de la Geneva în problemele drepturilor omului ș.a. 10. A elaborat anumite studii, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Viena. Reprezentarea României la nivelul Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (O.N.U.D.I.) Sesiunea Comitetului pentru elaborarea Constituției O.N.U.D.I., ianuarie 1976, Viena. Sesiunea Comitetului Interguvernamental Plenar pentru elaborarea Constituției O.N.U.D.I., ca agenție specializată a O.N.U., ianuarie, martie-aprilie și iunie-iulie 1976, Viena. Sesiunile Consiliului Dezvoltării Industriale din anii 1976, 1977, 1978, 1979, 1980 și 1981, Viena. Sesiunile Comitetului Permanent al Consiliului Dezvoltării Industriale, aprilie și septembrie 1976, mai-iunie 1977, mai și decembrie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
N.I.T.A.R. (Institutul O.N.U. pentru Pregătire și Cercetare), în 1967, care i-a permis o mai buna cunoaștere a O.N.U. și U.N.D.P. (la New York), F.M.I. și B.I.R.D. (la Washington), ca și a unor organizații specializate ale O.N.U., cu sediile la Londra, Paris, Geneva și Roma. A fost încadrat funcționar internațional la Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (O.N.U.D.I./U.N.I.D.O.), la Viena (1967 1972), unde, în cadrul Secției de Coordonare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
regimul frontierelor de stat și al apelor transfrontaliere au constituit timp de mulți ani domeniul principal al activității și preocupărilor sale în cadrul sectorului juridic al ministerului. În cadrul diplomației multilaterale, s-a ocupat în principal de cooperarea dintre România și instituțiile specializate ale O.N.U., urmărind, în special, obținerea de asistență tehnică pentru diferite sectoare ale economiei naționale. Ca președinte al Subcomisiei O.N.U. pentru drepturile omului, în anul 1995, pe baza mandatului primit din partea Secretarului general al O.N.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
secretar de stat, ministrul afacerilor externe (1990 promovat Consilier diplomatic); Noiembrie 1992 noiembrie 1996 ministru de stat, ministrul afacerilor externe (1992 promovat Ambasador); Membru și lider al delegațiilor române la diferite conferințe și reuniuni ale membrilor la Națiunile Unite, agențiile specializate, O.S.C.E, Consiliul Europei, N.A.T.O, U.E.O și organizații regionale; Decembrie 1996 2000 senator al județului Prahova, președinte al Comisiei pentru Afaceri Externe din Senatul României; Decembrie 1997 președinte al partidului Alianța pentru România (reales în martie 2001
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
privind valorificarea resurselor umane și a științei și tehnologiei moderne în procesul dezvoltării, în cadrul Consiliului Economic și Social și Adunării generale a O.N.U., organizarea la București a reuniunii Comitetelor de coordonare ale O.N.U. și Instituțiilor sale Specializate (1967), instalarea la București a unui Centru de Informare al O.N.U. (1972), utilizarea mecanismelor specifice de colaborare tehnică ale Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa de la Geneva pentru apropierea instituțiilor românești de partenerii posibili de colaborare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
afirmarea identității politice externe românești și la promovarea interesului național, prezentând sugestii și propuneri de acțiuni vizând intensificarea colaborării și a încrederii între țări. A participat activ la conferințe și reuniuni internaționale ale O.N.U. și ale unor instituții specializate: prima și cea de-a două Conferință a Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (U.N.C.T.A.D) de la Geneva (1963), respectiv de la New Delhi (1971); Comisia Economică a O.N.U. pentru Europa; Consiliul Economic și Social; Conferința celor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Pregătirea cadrelor naționale necesare țărilor în curs de dezvoltare". Conducător științific: Acad. Prof. Dr. Docent N. N. Constantinescu, Academia de Studii Economice; Cursuri și specializări în străinătate: Curs de formare în domeniul asistenței tehnice acordate de O.N.U. și instituțiile specializate (1965); Program de "Formare a Formatorilor", organizat de Academia Diplomatică de la Viena (2002); alte cursuri și simpozioane. Limbi străine: franceza, engleza, rusa, spaniola. Activități Economist la Uniunea Regională a Cooperativelor de Consum București (1958 1959); Redactor la Editura Științifică (1959
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
2002 2005. A participat la conferințe și reuniuni internaționale ale O.N.U. (Plenara și Comisia a V-a a Adunării generale, Conferința pentru Comerț și Dezvoltare, Consiliul Economic și Social, Comitetul pentru Program și Coordonare, ș.a.), ale unor instituții specializate (Organizația Internațională a Muncii, Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale, Uniunea Internațională pentru Telecomunicații, Organizația Mondială a Sănătății, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură ș.a.), precum și la Conferința Comitetului pentru Dezarmare de la Geneva, la reuniuni ale Conferinței/Organizației pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
1951. Doctor în științe politice. În anii 1951 1956, a urmat cursurile Facultății de Științe Juridice specialitatea drept internațional a Universității M. V. Lomonosov din Moscova. La absolvirea facultății, a obținut diploma de licență în drept, cu distincție, susținând teza "Instituțiile Specializate ale Organizației Națiunilor Unite". Tema era de mare actualitate atunci, întrucât doar cu puțin timp înainte, în decembrie 1955, România fusese admisă ca membru cu drepturi depline în Organizația Națiunilor Unite. Limbi străine: rusa, engleza, franceza. Activitate diplomatică După absolvirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
interni; • în exercitarea rolului sau de supraveghetor, Consiliul de administrație ar putea să-i ceară auditorului-șef executiv să evalueze performanța auditorilor externi în cooperarea cu auditul intern, dar și a altor probleme precum: cunoștințele profesionale, cunoașterea entității, independența, serviciile specializate, continuitatea personalului-cheie, relațiile de lucru dintre salariați, angajamentele; • auditul extern poate comunica probleme către Consiliul de administrație precum independența, slăbiciunile semnificative ale controlului, erorile și neregularitățile, actele ilegale, estimările de contabilitate, dezacordul cu managementul și dificultățile auditului, pentru care auditorul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
eficace. Consiliul de administrație va delega supravegherea domeniilor-cheie, de responsabilitate, către comitetele specifice, care includ în mod obligatoriu și auditul intern, comitetul de remunerație și comitetul de nominalizare și care raportează rezultatele analizelor lor consiliului de directori. În practică, comitetele specializate ar trebui să fie coordonate de directori care au expertiza și capacitatea înțelegerii măsurilor ce se impun a fi aplicate pentru diminuarea riscurilor cu care se confruntă organizația. În același timp, consiliul de administrație are de jucat un rol însemnat
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în esență în compararea rezultatelor cu obiectivele, depistarea cauzelor care determină abaterile pozitive sau negative constatate și luarea măsurilor corective sau preventive necesare. Exercitarea funcției de control-evaluare 20 nu mai este privită ca o prerogativă exclusivă a unor persoane/structuri specializate de control, ci, dimpotrivă, controlul este considerat ca fiind un proces disipat în întreaga entitate și, în cadrul căruia, fiecare persoană, începând cu managerul general/ordonatorul de credite și terminând cu ultimul angajat, este responsabilă de efectuarea unui anumit tip de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
26 avem prevăzute ca activități de control curente următoarele: observarea, compararea, aprobarea, raportarea, coordonarea, verificarea, analiza, autorizarea, supervizarea, examinarea, separarea funcțiilor, monitorizarea, evaluarea ș.a. În afara activităților de control integrate în linia de management pot fi organizate și activități de control specializate, efectuate de componente structurale anume constituite (comisii, compartimente de control etc.), a căror activitate se desfășoară pe baza unui plan conceput prin luarea în considerare a riscurilor. Referitor la rolul sistemului de control intern într-o organizație, Raportul Turnbull 27
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
niveluri ierarhice prin diagnosticarea riscurilor cu care se confruntă zilnic. Autoevaluarea poate fi realizată printr-o abordare documentară, pe baza chestionarelor sau prin constituirea de ateliere de lucru pe compartimente/activități la care să participe și persoane Guvernanța corporativă 246 specializate, care să dețină abilitățile de identificare a riscurilor. Un punct forte al acestei abordări o reprezintă faptul că persoanele responsabile de riscuri devin mai conștiente atunci când sunt implicați în activitatea de identificare a riscurilor; analiza riscurilor realizată de un compartiment
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ca răspuns la nevoile în schimbare, eșecuri interne de natură tehnologică, eșecuri privind achiziționarea tehnologiei; fizice legate de IT: defecțiuni ale echipamentelor IT, de telefonie ș.a.; riscuri privind personalul profesionale: eșecuri cauzate de lipsa de discernământ financiar, lipsa unui personal specializat, lipsa consultării privind dezvoltările ș.a.; conducerea și managementul: lipsa de personal-cheie sau inabilitatea păstrării acestuia, imposibilitatea asigurării unei pregătiri profesionale adecvate. Există multe metode care pot fi folosite pentru a identifica potențialele riscuri: workshopuri (întâlniri de lucru); planificare de scenarii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
care administrează riscul eficient și eficace au o posibilitate mai mare de a-și îndeplini obiectivele și la un cost general mai mic.” În cadrul organizațiilor mari, unele riscuri majore, precum schimbările rapide în tehnologie, punerea la dispoziție a unui personal specializat și chiar terorismul global, nu pot fi întotdeauna supuse unei asigurări. De aceea, organizațiile, se îndreaptă către asigurarea internă sub forma sistemelor de management al riscurilor. 62 Australian/New Zealand Standard, Risk Management Guidelines AS/NZS 4360/2004, p. 6
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
a conducerii entității, sunt două activități total diferite. Calitatea de auditor intern este o profesie autorizată, care se exercită în conformitate cu prevederile unor standarde profesionale și deontologice, iar calitatea de membru într-un comitet de audit, care funcționează ca și comitetele specializate ale Consiliului de administrație, conferă drepturi și obligații celui ales, asigurate de managementul general/organul de conducere colectivă/ Adunarea Generală a Acționarilor entității. Auditorul intern este un profesionist care are relații de respect și recunoaștere reciprocă față de membrii comitetului de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]