2,294 matches
-
direct în buzunarul celor mai bine plasați, al clientelei politice și economice. Statul câștigă din inflație atunci când își finanțează deficitele prin tipărirea de monedă. În rest, redistribuirea se realizează doar în favoarea celor care conduc, care au afaceri și care pot specula piața financiară sau piața bunurilor reale. Inflația este o modalitate de rezolvare a problemei repartiției pe care grupurile mai bine plasate în politică și economie o tranșează în favoarea lor1015. Fig. 8.8 Cercul închis al beneficiarilor inflației Hans Hermann Hoppe
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
la acele specii de mamifere care trăiesc în grupuri și a evoluat ca un mecanism de supraviețuire: Sistemele cerebrale care îi deosebesc pe oameni de alte mamifere au crescut direct proporțional cu dimensiunea legăturii umane primare. Unii oameni de știință speculează că agilitatea socială nu superioritatea cognitivă sau avantajul fizic i-ar fi permis lui Homo Sapiens să eclipseze alți humanoizi. După cum susțin psihologii evoluționiști, creierul social prin urmare și inteligența socială a evoluat pentru a face față provocării lansate de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
care descurajează economiile (crearea de depozite bancare) conduc la diminuarea posibilităților de creditare (riscul de creditare), dar afectează, În același timp și lichiditatea instituției financiar-bancare (riscul de lichiditate). De asemenea, o evoluție descrescătoare a ratei dobânzii conduce, din partea debitorilor, care speculează momentul, la solicitarea rambursărilor anticipate, care, În final, afectează În mod negativ veniturile și profitul băncilor comerciale. Creșterea nivelului ratei dobânzii reprezintă, de asemenea, o situație relativ delicată de gestionare la nivelul instituțiilor financiar-bancare, care se confruntă cu solicitarea creditorilor
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
în volumul Nuvele (I, 1916), care amalgamează o sentimentalitate ținută în frâu cu îngândurări de intelectual ce cunoaște prețul iluziei. Femei pierdute, exaltați artiști boemi, rurali violenți până la crimă se perindă în aceste proze care cultivă contrastul și încearcă să speculeze conflictul dintre instincte și voința care nu este întotdeauna mai presus de impulsul irațional al patimii. O narațiune compozită, presărată cu sarcasme și paradoxuri, este Ne-om (1908), jurnalul convulsiv, tensionat al unui cardiac ce își trăiește suferința halucinant, ca
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
al doilea roman, adonisul de un sezon al Sulinei, observate îndeaproape cu un amestec de invidie și admirație de puberul său frate, stârnesc o mulțime de nedumeriri. Plasând acțiunea într-un oraș ca Sulina, era de așteptat ca autorul să speculeze pitorescul decorului, dar, atent mai ales la reacțiile psihologice ale personajelor, întreprinzând o adevărată monografie a adolescenței, el pierde din vedere atmosfera în întregul ei, astfel că senzația ultimă e de localizare superficială, întâmplătoare. Această desprindere de loc și de
CONSTANTINESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286376_a_287705]
-
lipsi nici de metafizică, deși n-a putut încă s-o reprezinte pîn-acuma lămurită în destul de toate părțile străine ei. Ideea unei asemenea științe este însă tot așa de veche ca și rațiunea speculativă a oamenilor, și care om nu speculează, fie-n mod scolastic, fie în mod vulgar? Trebuie însă să mărturisim că distingerea celor două elemente ale cunoștinței noastre, din care cea dentăi o avem în putere-ne, cu totul apriori, cea de-a doua însă poate fi luată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu ar fi început prin a fi nou. Apoi vin sofismele acelea cari pretind că legile vechi sânt irevocabile și înlănțuiesc posteritatea pentru de-a pururea; apoi acelea care se razimă pe opinia numărului celui mare, ca peremptorie; acelea cari speculează asupra efectelor unei umilinți afectate sau a unei pretinse superiorități față cu adversarul lor sau cu măsura propusă. O a treia categorie cuprinde sofismele numite dilatorii, întru cât tind a amâna examenul propunerilor de reformă pe cari n-au reușit
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai des utilizate de grupările teroriste, atât pentru faptul că este relativ ușor să se pună stăpânire pe aeronavă cât și pentru faptul că dețin un număr mare de ostatici (echipajele și pasagerii aeronavelor); * atrag foarte ușor atenția opiniei publice speculând reacțiile familiilor persoanelor ostatice în aeronavele deturnate; * intervenția structurilor specializate este dificilă datorită spațiului foarte mic de acțiune în aeronave iar de cele mai multe ori teroriștii folosesc uciderea ostaticilor; * există posibilitatea ca acțiunea teroristă să fie un atac sinucigaș, iar autoritățile
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
lupul, el apare atunci când este pomenit. Dar să revin la motivul principal al fragmentului citat mai sus : adormirea Sfântului Petru. În acest moment crucial, când este în joc însăși soarta Cosmosului, somnul zeului este o greșeală fatală pe care o speculează Iuda. În unele variante ale colindei, cel care adoarme este Sf. Ion (21, p. 11) sau chiar Dumnezeu („Sus la dalbul răsărit/ Tare Domnul a durmit” ; cf. 26, p. 65). Dar cel mai adesea somnul îl cuprinde pe Sf. Petru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aceasta însă, nu numai că Sf. Petru nu este pedepsit, dar tot el este cel care reproșează. Somnul Sf. Petru nu pare a fi o greșeală, o abatere mai mult sau mai puțin conștientă de la datorie, pe care Iuda o speculează, ci o stare malefică provocată de acesta din urmă. Pare să fie vorba de un „somn malefic” produs de Iuda sau ca urmare a apropierii acestuia. Pentru mentalitatea populară, Iuda este principiul Haosului. El instaurează tenebrele, inerția, letargia, nonmanifestarea. Ca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Regresiunea în Haos Iuda cheia mi-a furat Și în rai că s-a băgat Multe lucruri și-a luat : Luă luna cu lumina, Soarele cu razele, Scaunul de-mpărăție Și bățul de vitejie ! (12, p. 87) Sigur că Iuda speculează „dezordinea divină”, dar, în felul cum este prezentată, această dezordine pare a avea, la limită, un caracter intențional. Ca și cum Dumnezeu și sfinții i-ar înlesni lui Iuda pătrunderea în rai și prădarea acestuia. Acum, la schim barea anului, Cosmosul trebuie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cele ale ucrainenilor și ale românilor) (102), și nu trebuie să ne surprindă prezența lui în legende referitoare la întemeierea unei biserici, respectiv a unei arce (ambele fiind ipostaze ale micro-Cosmosului). Greșelile omului (ale lui Noe, respectiv ale călugărului) sunt speculate de diavol, care reușește să-l înșele, dar virtuțile acestuia îl fac pe Dumnezeu să-l ajute. În fond, prin „firea” lui, omul oscilează între cele două „supraputeri” cosmice antagoniste, dar solidaritatea lui Noe (respectiv a călugărului) cu Dumnezeu îi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
are de gând să ia. Cu toate acestea consiliul comunal, compus din coreligionari politici, [î]l trece pe patriot în colegiul I. Toate listele electorale din țară sunt pline de asemenea amăgitori, cari, trecuți odată în lista colegiului I, își speculează votul ba cerând slujbe pentru rude, ba locuri în internatele statului. Astfel slujbele se dau la idioți; stipendiile și locurile din internate, menite pentru copiii de talent ai poporului, se dau adesea unor stârpituri din care nici dascăl, nici școală
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cari țin mai puțin seamă decât oricine de aversiunea hotărâtă a opiniei și a națiunei în contra electivității. Fiecine simte că justiția ar deveni în chipul acesta un instrument, o proprietate privilegiată a unui partid; se simte că advocații roșii ar specula-o ca pe o marfă, că clienții acestor advocați, ce sunt și agenți electorali, ar avea privilegiul de-a câștiga procesele în contra oricui și cu toate acestea ne vin mereu cu idei a priori, a căror realizare chiar în America
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de mult de autoritățile supreme încît aceste mii de oameni să voteze conform comandei din București; că cei ce-au trădat se vor decora! că cei ce-au hulit prin pasquiluri Coroane vor fi decorați cu Bene-merenti; că se va specula averea statului la bursă, că se vor cumpăra de stat cu 60 procente hârtii ce valorau în piața de efecte 20 procente și că, prin această haiducie parlamentară, o sumă dintre roșii vor deveni milionari; că se vor da 17
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe jețul prezidenției Consiliului de Miniștri, d-sa rostise cuvinte de o escepțională gravitate la adresa coreligionarilor săi politici. 133 {EminescuOpXIII 134} Pentru a realiza îmbunătățiri, zicea d-sa, fiecine trebuie să fie la locul său: hoții la pușcărie, cei ce speculă interesele publice la carantină, omul onest la muncă. Mulți oameni cu cari d. Dumitru Brătianu vorbise [î]l asiguraseră că nu va găsi pe nimeni care să-l sprijine, pentru că nu mai sunt oameni onești în această țară. Dar dumnealui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Lucrurile au ajuns în adevăr atât de departe încît nimeni nu mai e 'n stare a le tăgădui. Îmbogățirea speculanților intereselor publice, decorarea trădătorilor, trimiterea în misiuni științifice a unor ignoranți cunoscuți ca atari de toată lumea, corupția adâncă a administrației, specula pretutindeni, munca și adevărul nicăieri, toate aceste nu le mai tăgăduiește nici d. Dumitru Brătianu, nici fratele său, ministrul - prezident, nici chiar d. C. A. Rosetti. Unul zice că "nu mai sunt oameni onești în țară" și-și trimite partizanii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
român a devenit sub acest regim un institut pentru căpătuirea și pensionarea tuturor nevolnicilor intelectuali pe cari i-a produs Orientul și cari au ajuns a stăpâni țara ca pe o proprietate privată, ale cărei drepturi și interese ei le speculă pentru cumul și pensii reversibile. Cine dar să mai apere o colectivitate politică care ea însăși nu mai știe a se apăra și se lasă amăgită, esploatată, înjosită de tot ce ea are mai comun, mai ignorant și mai malonest
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din Strada Doamnei. [7 aprilie 1883] 284 {EminescuOpXIII 285} ["PRIN DISCURSUL ȚINUT LA ATENEU... "] Prin discursul ținut la Ateneu d. C. A. Rosetti a continuat a afirma că colegiile superioare sunt coruptibile din cauza micului număr; că se fac întregiri, se speculează voturile ș. a. m. d. Nu noi vom fi aceia cari să contestăm cu desăvârșire aceasta, căci pădure fără de uscături nu se poate. Oratorul de la Ateneu cată să fi cunoscând pe amicii săi politici din colegiul I și să fi știind
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
persoane - luate individual - ci pentru grupuri de persoane și grupuri de interese. Cazurile de coruptibilitate pe cari ni le citează d. C. A. Rosetti nu probează nimic. Excepțiuni au existat totdauna. Pot fi și în acest colegiu oameni cari 'și speculează voturile; dar nu credem că în genere se face aceasta. Și, în adevăr, am văzut în trecut că atotputernicia unui guvern ar fi în țara aceasta absolută, gardele d-lui Serurie și delegații subprefecților ar alege pururea pe toți favoriții
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
demnității publice. [5 mai 1883] APOSTOL MĂRGĂRIT "Journal d'athenes " primește din Salonic știrea că Apostol Mărgărit e pus în temniță. Haina dare de seamă a organului grecesc e următoarea: Faimosul Apostol Mărgărit, care și-a câștigat o tristă notorietate speculând românismul, a fost adus în lanțuri din Monastir (Bitolia ) și a fost internat imediat în închisoarea guvernului. Cuvântul exact pentru care acest renegat al elenismului a fost arestat și întemnițat nu se știe încă. Se zice cu toate astea că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
probabilă, pe care-o recomandăm tuturor macedoromânilor. Nu unirea cu România o vrea cineva, ci concordia deplină între albaneji, turci și macedoromâni, pentru a apăra patria lor tracică de apetiturile de cucerire din Atena. Foaia afirmă despre Apostol Mărgărit că speculează românismul. Daca Mărgărit ar fi grec, am crede-o. Am crede că face acolo ceea ce un C. A. Rosetti face aci, la noi: speculă cu toate ideile și cu toate sentimentele. Chiar numele etnic al poporului nostru e o marfă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
apăra patria lor tracică de apetiturile de cucerire din Atena. Foaia afirmă despre Apostol Mărgărit că speculează românismul. Daca Mărgărit ar fi grec, am crede-o. Am crede că face acolo ceea ce un C. A. Rosetti face aci, la noi: speculă cu toate ideile și cu toate sentimentele. Chiar numele etnic al poporului nostru e o marfă pentru acest venetic ce se vinde cu 20 de bani numărul. Dar Mărgărit fiind român, avem cuvânt a admite că e de bună credință
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
principiul în virtutea căruia un om se putea ridica din mijlocul poporului în sus; azi principiul în virtutea căruia oamenii ar fi să se ridice ar trebui să fie munca fizică și cea intelectuală; dar munca, nu aparențele muncii; producerea reală, nu specula, gândirea proprie, nu plagiatul, onestitatea, nu aparențele onestității, virtutea, nu pretextarea virtuții. Dar pentru ca un popor să prețuiască, exact valoarea muncii fizice și a celei intelectuale se cere un grad de cultură pe care al nostru nu-l are încă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de mult, în zilele lui Carol îngăduitorul, ar trebui să mai atragem și pe alți români în sfera noastră de profundă moralitate și de profundă onestitate publică și privată. Poate că numai oameni răi or fi zicând că cei ce speculează patriotismul și naționalitatea la umbra mormintelor, cei ce, pentru a stoarce aplauze, compromit pozițiunea conaționalilor din alte țări, ar fi agenți provocatori ai străinătății, plătiți sau plătibili, de vreme ce asemenea oameni sunt venali! Ei, dar românii sunt pățiți și nu vă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]