2,618 matches
-
într-o colecție condusă de Al. Vlahuță și traducerea broșurii Belgia însângerată a lui Émile Verhaeren. Pe durata războiului este soldat sanitar și lucrează în redacția „Neamul românesc”. În 1918 revine în București și colaborează la „Răsăritul”, „Revista critică” și „Spicul”; intră apoi în redacția ziarului „Dacia” și a revistei „Lamura”, iar O. C. Tăslăuanu îi încredințează „Luceafărul”, reapărut în capitală. De sub tipar îi vor ieși volumele Icoanele vremii (1919) și Priveliști fugare (1921), conținând memorialistică, tablete și articole, și Darurile
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
țărani. B. a absolvit, în 1970, Facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Chișinău. Funcționează ca redactor la radio, la publicațiile „Cultura” și „Moldova suverană”. Debutează editorial în 1976, cu placheta Veghe, urmată în același an de volumul Nesfârșitul spicului. B. cultivă o lirică a sentimentului de mirare în fața frumuseții și luminii, care aureolează mugur, spic și om, totul fiind transpus în imagini simple și într-o prozodie melodioasă. În Vameș (1991) și Procesul lui Narcis (1995) a încercat și
BELICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285686_a_287015]
-
ca redactor la radio, la publicațiile „Cultura” și „Moldova suverană”. Debutează editorial în 1976, cu placheta Veghe, urmată în același an de volumul Nesfârșitul spicului. B. cultivă o lirică a sentimentului de mirare în fața frumuseții și luminii, care aureolează mugur, spic și om, totul fiind transpus în imagini simple și într-o prozodie melodioasă. În Vameș (1991) și Procesul lui Narcis (1995) a încercat și tehnici poetice mai noi. SCRIERI: Veghe, Chișinău, 1976; Nesfârșitul spicului, Chișinău, 1976; Ev, pref. Mihai Cimpoi
BELICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285686_a_287015]
-
frumuseții și luminii, care aureolează mugur, spic și om, totul fiind transpus în imagini simple și într-o prozodie melodioasă. În Vameș (1991) și Procesul lui Narcis (1995) a încercat și tehnici poetice mai noi. SCRIERI: Veghe, Chișinău, 1976; Nesfârșitul spicului, Chișinău, 1976; Ev, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1987; Vameș, Chișinău, 1991; Procesul lui Narcis, Chișinău, 1995; Elegii contra frigului, Chișinău, 2001. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Șansele poeziei angajate, LA, 1992, 9 aprilie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 220; Ion Beldeanu, Fișier
BELICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285686_a_287015]
-
de o materialitate densă, grea, dizarmonică. Alternativa refugiului salvator în edenica lume originară, a satului, a naturii, niciodată uitată, rămâne de domeniul reveriei compensatoare și al unei chemări/întrebări fără răspuns: „Veniți cu mine pe câmp să privim de aproape spicul de grâu și să tragem adânc / în piepturi mirosuri de iasomie și de rogoz. Veniți / să dormiți într-o păstaie răcoroasă de mazăre. / De când nu ați mai stat de vorbă cu sturzul? / De când nu ați mai înnoptat, lângă foc, într-
BARSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
Ami, n’est-ce pas un grand jour de fête, Sur nos palais faites hisser les drapeaux!1 M-am oprit numai când am ajuns la refren, cuprins de îndoială: „Glorie Rusiei?” Dar unde este oare țara aceea blondă, blondă ca spicele, albă, albă ca zăpada? Țara aceea cu sufletul bogat? Și ce caută acolo sclavul care geme de durere? Și cine este tiranul căruia i se sărbătorește căderea? Încurcat, am început să recit refrenul: Salut, salut à vous Peuple et soldats
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
r\ de ur\ (n.tr.). 1 O ]ar\ frumoas\, `ntins\ c`t o lume, Al c\rei orizont pare nem\rginit, O ]ar\-ndep\rtat\, cu sufletul bogat, Cu un trecut m\re], un viitor str\lucit. Blond\, blond\ ca spicele, alb\, alb\ ca z\pada, Cu fii, solda]i sau [efi, merg`nd cu un pas sigur, O soart\ clement\ s\-i ocroteasc\ ve[nic Recoltele de aur pe-un sol virgin [i pur (n.tr.). 1 O, Doamne, ce
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pribeag. Plesnire de picuri Abia sunând Și stropii îngheață Pe rând, pe rând. De lungi necazuri Ce le aștept Îngheață gândul Și viața-n piept. COR AL SPIRITELOR MUNTELUI O brumă-ncet peste noapte căzu, Se frânse creanga, sunând, Și spice, foi, ea le sărută Ghețos - pe rând, pe rând. Voioase ori triste, cum le află, Pe loc le și-nmărmuri; Ea le-a nădușit la s înu-i de ger, Amoru, -nghețat, va muri! ÎNTÎIUL SPIRIT Acolo stă un om? AL
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-i fac drum. COR AL SPIRITELOR MUNTELUI a Căzut-au noaptea bruma - spăriet Trosnit-au crengile toate, Pe fire și frunze ea, încet-încet, A pus săruturi înghețate. b O brumă-ncet peste noapte căzu Și crengi a trosnit spăriet. Pe spic, pe foi {EminescuOpVIII 398} c Veni un ger peste noapte deodat C-o brumă, de crengi a sunat, Pe spice, foi încet s-a lăsat, Săruturi de gheaț-a lipit. d Lăsatu-s-a peste noapte un ger, De brum-orce ram
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
frunze ea, încet-încet, A pus săruturi înghețate. b O brumă-ncet peste noapte căzu Și crengi a trosnit spăriet. Pe spic, pe foi {EminescuOpVIII 398} c Veni un ger peste noapte deodat C-o brumă, de crengi a sunat, Pe spice, foi încet s-a lăsat, Săruturi de gheaț-a lipit. d Lăsatu-s-a peste noapte un ger, De brum-orce ram a trosnit, Pe spice, foi el încet Săruturi de gheaț-a lipit. e Lăsatu-s-a peste noapte ger greu, O
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
398} c Veni un ger peste noapte deodat C-o brumă, de crengi a sunat, Pe spice, foi încet s-a lăsat, Săruturi de gheaț-a lipit. d Lăsatu-s-a peste noapte un ger, De brum-orce ram a trosnit, Pe spice, foi el încet Săruturi de gheaț-a lipit. e Lăsatu-s-a peste noapte ger greu, O brumă, de crengi au trosnit, Pe spice, foi el mereu, mereu Săruturi de gheaț-a lipit. O brumă-ncet peste noapte căzu, Trosnit-au codrul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de gheaț-a lipit. d Lăsatu-s-a peste noapte un ger, De brum-orce ram a trosnit, Pe spice, foi el încet Săruturi de gheaț-a lipit. e Lăsatu-s-a peste noapte ger greu, O brumă, de crengi au trosnit, Pe spice, foi el mereu, mereu Săruturi de gheaț-a lipit. O brumă-ncet peste noapte căzu, Trosnit-au codrul, pe gânduri, Și spice, foi, încet sărută, Încet și tot rînduri-rînduri. a Voioase sau triste - precum le apucă - Astfel ea le-ncremeni, La
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Săruturi de gheaț-a lipit. e Lăsatu-s-a peste noapte ger greu, O brumă, de crengi au trosnit, Pe spice, foi el mereu, mereu Săruturi de gheaț-a lipit. O brumă-ncet peste noapte căzu, Trosnit-au codrul, pe gânduri, Și spice, foi, încet sărută, Încet și tot rînduri-rînduri. a Voioase sau triste - precum le apucă - Astfel ea le-ncremeni, La pieptu-i de gheață ea când le așază Amoru, -nghețat, va muri. b Voios trosni una și altele-n chin, [Cum] le
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
picuri Răsună abie Și stropii îngheață Din ce în ce. De lungi necazuri Ce le aștept Îngheață gîndu-mi Și viața-n piept. COR AL SPIRITELOR MUNTELUI (din adînc) O brumă-ncet peste noapte căzu, Trosnit-au codrul, pe gânduri, Și spice, foi ghețos sărută, Încet și rînduri-rînduri. O brumă-ncet peste noapte căzu, Se frânse creanga sunând Și spice, foi ea le sărută Ghețos, pe rând, pe rând. Voioase ori triste, cum le află, Pe loc le și-nmărmuri, Ea le-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Și viața-n piept. COR AL SPIRITELOR MUNTELUI (din adînc) O brumă-ncet peste noapte căzu, Trosnit-au codrul, pe gânduri, Și spice, foi ghețos sărută, Încet și rînduri-rînduri. O brumă-ncet peste noapte căzu, Se frânse creanga sunând Și spice, foi ea le sărută Ghețos, pe rând, pe rând. Voioase ori triste, cum le află, Pe loc le și-nmărmuri, Ea le-a nădușit la sînu-i de ger. Amoru, -nghețat, va muri. ÎNTÎIUL SPIRIT Ce om stă singur oare? [AL
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
genunchi, întocmai precum altădată cruciații când zăriră mormântul lui Isus Cristos la Ierusalim... Pentru că, pentru un adevărat napolitan nu mai era nici bucurie nici fericire a mai nădăjdui dacă minunea nu s-ar fi împlinit. Anul ar fi fost sterp, spicul nu s-ar fi aurit la căldura soarelui, măslinii ar fi înghețat din tulpină, și mângâierile unui copil ar fi fost un semn de moarte. Profitând de aceste momente când tatăl său, foarte ocupat de această măreață priveliște ce se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din Ungaria în Cumania și celelalte țări laterale ungurești, parte pentru a întări pe neofiții deja numeroși în credința catolică, parte spre a câștiga pentru biserica latină pe cei ce persistă încă în necredință. Sămânța propagandistă începu a da în spice între români {olachi romani le zice papa) în țările ungurești laterale, locuite de dânșii, adecă în Ardeal, Valachia și Sirmia, iar Clement VI favoriză și mai mult opera convertirii, adresând scrisori de îndemnare pe de-o parte regelui Ungariei, Ludovic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sunt Soarele, Luna, „scaunul de-mpărăție”, „bățul de vitejie” (12, p. 87), stelele, „cununa Raiului”, „scaunul de judecată/ und’ s-adună lumea toată” (6, p. 116), „toiagul de judecată”, „ciubărul botezului,/ păhărelul mirelui,/ scaunul județului” (14, p. 46) și chiar „spicul cel mai bun,/ c-așa-i data de Crăciun” (26, p. 36). În legenda apocrifă de care am vorbit (mss. BAR nr. 1282) sunt furate veșmântul (probabil cel împodobit cu astre), stema și steagurile Domnului. În toate cazurile este vorba
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de miere „stupefiantă”, în funcție de florile psihotrope din care se hrănesc albinele : „îmbătătoare”, „deprimante”, afrodiziace, care provoacă veselie ș.a. (237, pp. 55-59). Fenomene de intoxicare involuntară a produs în Europa și ciuperca fitoparazită cornul-secarei. Este un fungus psihotrop care parazitează grăunțele spicului de secară. Pe spic se dezvoltă un sclerot tare, violet-închis, numit ergot sau Claviceps purpurea. În cadrul medicinei populare, cornul-secarei era folosit în scopuri hemostatice și analgezice, datorită conținutului de principii active : alcaloizi (ergotoxină, ergotamină etc.) și acizi lisergici. De altfel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
florile psihotrope din care se hrănesc albinele : „îmbătătoare”, „deprimante”, afrodiziace, care provoacă veselie ș.a. (237, pp. 55-59). Fenomene de intoxicare involuntară a produs în Europa și ciuperca fitoparazită cornul-secarei. Este un fungus psihotrop care parazitează grăunțele spicului de secară. Pe spic se dezvoltă un sclerot tare, violet-închis, numit ergot sau Claviceps purpurea. În cadrul medicinei populare, cornul-secarei era folosit în scopuri hemostatice și analgezice, datorită conținutului de principii active : alcaloizi (ergotoxină, ergotamină etc.) și acizi lisergici. De altfel, în 1943, chimistul elvețian
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
bate apa-n piuă și a aștepta să iasă unt. Dar de când o industrie s-au născut prin sfaturi și de când au dispărut prin vorbe? Necesitatea a creat-o, necesitatea a stins-o. Grâul sămănat în zonele tropice nu produce spice. De ce? Pentru că-n acele locuri, nefiind iarnă, grâul se reproduce prin rădăcinile sale proprii, ca la noi o seamă de ierburi; fără sila climei el nu are necesitatea și nu-și ia osteneala de-a produce spice și de a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tropice nu produce spice. De ce? Pentru că-n acele locuri, nefiind iarnă, grâul se reproduce prin rădăcinile sale proprii, ca la noi o seamă de ierburi; fără sila climei el nu are necesitatea și nu-și ia osteneala de-a produce spice și de a-și granula fructul. În clima de mijloc, unde iarna-i nimicește rădăcinile, el produce semințe silit de climă. Tot astfel, când tot ce-i trebuie țăranului se introduce din străinătate, fie chiar de o calitate proastă, dar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de la mână la gură. Puțini câștigau de cu vară mai mult decum le trebuia iarna. La vremea secerii ne și lipsește pâinea. Cel întîi grâu ce secerăm se preface literalmente în pâine, celălalt e vândut de pe câmp, fiind încă în spice, sau se duce numaidecât în piață - pentru a împăca pe perceptor. Sarcinele ce-i se impun populațiunii de aci sunt neauzite și sute de mii de oameni muncesc zi și noapte pentru nimic alt decât pentru a-și ținea sufletul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Terre. " Cineva m-a întrebat odată care este cel mai îngrozitor coșmar pe care l-am avut vreodată. Îmi amintesc că i-am pomenit de nopțile în care îmi aduc aminte de trecut, de ogorul pe care munceam ca să adun spice. Acum îmi dau însă seama că am greșit. Acelea erau vise despre un trecut în care ignoranța îmi trăsese peste ochi un văl de fericire. Astăzi visez despre viitor și coșmarul meu cel mai înfricoșător este acela că vom nega
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de diferite ordine (v. §II.4.3). În acest sens, M. Mercier vizualizează în cursul unei experiențe șamanice proprii o serie de corpuri cauzale de diferite ordine: “În timp ce merg, fac să se miște energii colorate. Forme fluidice iau naștere din spicele de grâu (corpuri cauzale vegetale, n.n.). Aceste forme au fost închipuite (generate, provenite din, n.n.) de “Imaginația Pământului” (corp cauzal mineral, n.n.) și activate printr’un soi de foc venit din Cer (prana, fondul amorf (v. §II.4.3.7
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]