2,733 matches
-
în umbră, un autor serios, ce mizează mai ales pe logos, pe dialogul colorat între personaje. Cu fantezie nesecată, păstrând și o doză de autoironie, care îl ferește să cadă în derizoriu, improvizând mereu jocuri pentru a submina genul de spionaj, autorul învinge alte stereotipii care îi pândesc narațiunile. SCRIERI: Bobby Felix Făt-Frumos și motocicleta BMW, Craiova, 1942; Magdalena și Târțoi, Craiova, 1943; La sud de lacul Nairobi, București, 1945; Apa vie, București, 1948; Pogonici, București, 1949; Aventurile lui Tûskés Dónci
MUSATESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288325_a_289654]
-
democrați Iuliu Maniu, Dinu Brătianu, Gh. Tătărescu, alte mărturii și investigații istorice fiind incluse în volumele Sioniști sub anchetă (1993), Legendă și adevăr (1994), care se referă la atitudinea evreilor în timpul invaziei sovietice din Basarabia și Bucovina în 1940, Culisele spionajului românesc. DIE (1955-1980) (1997) ș.a. Începând din 1994 P. s-a implicat în elaborarea primelor cinci volume din Cartea Albă a Securității, viața literară și culturală făcând obiectul volumului al patrulea, Istorii literare și artistice (1969-1989), apărut în 1996, unde
PELIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288751_a_290080]
-
născut lângă stele, București, 1973; Căderea Plevnei, București, 1977; Șa pierdută pe mare, București, 1983; Speranța, București, 1984; Requiem pentru Convenția de la Geneva, Veneția, 1988; Epistolarul infernului, București, 1993; Sioniști sub anchetă, București, 1993; Legendă și adevăr, București, 1994; Culisele spionajului românesc. DIE (1955-1980), București, 1997; Operațiunile „Melița” și „Eterul”. Istoria Europei Libere prin documente de Securitate, București, 1999; Miza războiului: 6 septembrie 1940-12 iunie 1941, București, 2000; Iluziile lui Iuliu Maniu, I-II, București, 2000-2001; „Artur”. Dosarul lui Ion Caraion
PELIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288751_a_290080]
-
2000-2001; „Artur”. Dosarul lui Ion Caraion, București, 2001; Genii și analfabeți. Militari și intelectuali sub lupa Securității, îngr. Maria Marian, București, 2002; Opisul emigrației politice, București, 2002; Italieni, vă ordon treceți Prutul!, îngr. Virginia Carianopol, București, 2003; Un veac de spionaj, contraspionaj și poliție politică, București, 2003. Repere bibliografice: Mincu, Critice, I, 193-195; Caraion, Duelul, 47-51; Firan, Macedonski-Arghezi, 363-365; Ungheanu, Arhipelag, 179-182; Popa, Dicț. lit. (1977), 417; Iorgulescu, Scriitori, 233-234; Titu Popescu, Apariții românești în lumea liberă, „Curentul” (München), 1989, 5996
PELIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288751_a_290080]
-
fiind și teatrul eforturilor întreprinse în special de Costache Negri pentru recunoașterea definitivă a Unirii Principatelor și pentru acceptarea secularizării averilor mănăstirești. Acțiunea are un ritm alert, grație și elementelor de roman senzațional (iubiri interzise, asasinate plătite, contrabandă cu arme, spionaj, răpiri, evadări etc.), iar decorul, fie că este vorba de Măgura Vulpii, de București ori de cosmopolitul și pitorescul Istanbul, vădește ochiul călătorului pasionat, dar și studiul albumelor documentare. Personajul central de aici, doctorul Neagu Vulpeș, ocupă un loc important
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
interes relativ prezintă, în peisajul prozei polițiste românești, romanul Îngerul negru, prin aceea că asasinul nu acționează direct, ci prin interpuși manipulați sub hipnoză. În romanul istoric O. este stimulat de figura lui Vlad Țepeș, care apare în narațiunile de spionaj și aventuri Masca burgundă și Spada de Toledo. În schimb, personajul principal din Eroul necunoscut evoluează în decorul anilor 1876-1877, înainte de începutul Războiului de Independență. Căpitanul Anton Vidrașcu, patriot român care luptase și sub comanda lui Garibaldi, organizează, la sfatul
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
eliminării pe rând a vecinilor (prin plasarea cianurii în plombe) este preluată din Zece negri mititei de Agatha Christie, iar Melania Lupu se joacă simultan de-a detectivul și de-a infractoarea. Posibilitățile de improvizație ale autoarei par nesfârșite, în Spionaj la mănăstire (1972), de exemplu, având-o în centrul intrigii pe maiorul Minerva Tutovan, femeia de fier, ajutată de naivul și docilul căpitan Dobrescu, O.-B. folosește intertextul și ironia postmodernă. Procedeele sunt reluate în ciclul dedicat agentului secret al
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
romanul polițist la cel de capă și spadă, scriitoarea ia în răspăr gustul publicului pentru senzațional și paranormal în Coșmar (1992), cu o falsă intrigă SF-horror. De la genul thriller trece și la romanul erotic, ceva mai siropos, dar pigmentat cu spionaj, ca în Să nu ne uităm la ceas (1989), observând predilecția cititorului pentru întâmplări din timpul celui de-al doilea război mondial. După 1989 prolifica prozatoare încearcă să schimbe tonul, ca în Crimă prin Mica publicitate (1991), bunăoară, dar o
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
cu mai puțin aplomb, ultimele cărți nemaiatingând același succes. Un roman al soțului său, actorul Cosma Brașoveanu, Fiara, rămas neterminat la moartea lui fulgerătoare, este finisat de O.-B. SCRIERI: Moartea semnează indescifrabil, București, 1971; Enigmă la mansardă, București, 1971; Spionaj la mănăstire, București, 1972; Cocoșatul are alibi, Cluj, 1973; Omul de la capătul firului, București, 1973; Minerva se dezlănțuie, București, 1974; Plan diabolic, București, 1974; Cianură pentru un surâs, Cluj-Napoca, 1975; Bună seara, Melania!, Cluj-Napoca, 1975; Agentul secret al lui Altân-Bey
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
Poveste imorală, București, 1998; Un blestem cu domiciliu stabil, București, 1998; Telefonul din bikini, București, 1999; Grasă și proastă, București, 2000; Bărbații sunt niște porci, București, 2000; Răzbunarea sluților, București, 2000; Necunoscuta din congelator, București, 2002. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Spionaj la mănăstire”, RL, 1973, 17; Magda Ursache, „Cocoșatul are alibi”, CRC, 1973, 36; Val Condurache, „Omul de la capătul firului”. „Plan diabolic”, CL, 1974, 4; Romul Munteanu, Rodica Ojog-Brașoveanu, „Flacăra pentru minte, inimă și literatură”, 1974, 10; Virgil Nistor, Marele vis
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
Aventurile unui timid (1968), Enigma (1970), Aventurile unui cascador (1971), Impas (1979), Povestea unui debut (1986) și culegerile de proză scurtă Adam evadează (1967), Două povești de dragoste (1973), Întâmplări de necrezut (1975) ș.a. O. abordează și tematica polițistă, de spionaj sau militară în Toți pentru unul (1982), Clopote sub apă (1984), Moștenirea (1987), Munții nu cad (1989). Pentru schițele de început, apărute în 1959 în presă, i se atribuie Premiul revistei „Luceafărul”. Doi factori generează în principal, dar și limitează
OMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
urmau a fi transpuse: ipostaze ale luptei de clasă și ale impunerii noului sistem politico-social; relatări bazate pe evenimente trăite, ca urmare a participării la conflagrația mondială; episoade ale așa-ziselor bătălii „din umbră” purtate de Securitate cu serviciile de spionaj străine. Se pot, astfel, identifica, odată cu succesiunea principalelor teme dezvoltate de autor în creațiile sale, chiar etapele definitorii ale literaturii române de după 1950 până la schimbarea regimului, transformările paradigmelor și ale punctelor de interes propagandistic. O primă serie de scrieri, incluzând
MIHALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288134_a_289463]
-
patriotismul, onestitatea, eroismul lucrătorilor acestei instituții și de a ține sub tăcere implicările vinovate, de ordin politic. Romane de acțiune, alcătuite după rețetele genului, ele se străduiesc să impună un fals tip de erou: securistul în luptă cu agenții de spionaj străini, care plănuiesc să aducă prejudicii țării. Evenimentele de la sfârșitul lui 1989 au dat ocazia autorului fie de a-și regândi opera (toate ciclurile narative anterioare trec prin procesul revizuirii), fie de a se putea exprima liber, în registru romanesc
MIHALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288134_a_289463]
-
asemenea, ciclul Argus (I-III, 2002) îl readuce în prim-plan pe Ștefan Varduca, modelul ofițerului de contrainformații integru, pe nedrept trecut în rezervă înainte de decembrie 1989, „pentru incompetență profesională și abuz în serviciu”, deoarece încercase să contracareze acțiunile de spionaj militar, cazurile Șacalul și Eagles, referitoare la o potențială „atacare a bazelor de rachete din Carpați”. În timpul evenimentelor din decembrie 1989, solicitat să ajute la elucidarea misterului apariției unor „semne luminoase” pe cerul României, ofițerul contribuie prin iscusința lui la
MIHALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288134_a_289463]
-
imagine la Televiziunea Română, antrenor de înot. Debutează editorial în 1990, cu romanul Yesterday. Colaborează la revistele „Contemporanul - Ideea europeană”, „România literară”, „Caiete critice”, „Literatorul” ș.a. Yesterday este o pastișă stângace după romanele de consum occidentale, în speță după acelea de spionaj. Firul epic, schematic și previzibil, construit pe seama unor personaje de carton, este plasat într-un decor à l’américaine. Protagonistul urmărește recrutarea de către o agenție guvernamentală secretă a unei trupe de mercenari în scopul sabotării unei baze atomice de pe teritoriul
MLADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288195_a_289524]
-
ostășească. Promitem, astfel, să raportăm unei conștiințe mai bune, inspirată de „Părintele luminilor” (Iacov 1, 17), toate mișcările din front ale adversarului. A aproxima greșit linia de atac a armatei adverse, a nu recunoaște costumul de camuflaj sau operațiunile de spionaj ale vrăjmașului (luându-l drept aliat, în loc de sabotor) - toate acestea sunt gafe faustice care trebuie mărturisite în scaunul de spovedanie. Mărturisirea înfrângerilor în bătăliile cu vrăjmașii fac parte din rugăciunea Bisericii, așa cum Psalmii lui David ne-o arată. Acceptând liber
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
aplice bătaia, ba chiar înșiră indicațiile pe care le-a primit de la acesta în ceea ce privește informațiile: întrucât Biroul de Inspecții era un fel de Securitate a penitenciarului, era interesat de tot ceea ce putea interesa Securitatea. Materialul trebuia triat în funcție de problema tratată: spionaj, sabotaj, favorizări, membri de partid ori ai Securității, depozite de arme, treceri frauduloase de frontieră, iar recrutarea personalului trebuia făcută dintre deținuții despre care existau referințe bune de la alți informatori, dar și dintre vârfurile opozante prinse cu acte compromițătoare 1
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
comandamentului legionar din străinătate de a tortura sau ucide colegii pentru întărirea Legiunii (sic!). Astfel, Livinschi descrie la început torturile și spune că directorul și ofițerii politici erau în cunoștință de cauză. Ulterior, afirmă că era o acțiune legionară de spionaj, cu scopul de a trimite informații către Sima, inclusiv directorul Alexandru Dumitrescu fiind legionar! Trecând la analiza declarațiilor individuale, se remarcă inconsecvența lui Pătrășcanu; acesta afirmă că acțiunea e legionară, dar, în același timp, spune că Țurcanu și Nemeș erau
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
o afirmație atribuită lui Pușcașu: „Nu vreau să părăsesc poziția banditească, deoarece sunt legionar și refuz să răspund la întrebări”, ca și cum legionarii s-ar fi acuzat singuri că sunt bandiți. În schimb, Popa descrie în amănunt activitatea sa „legionară” de „spionaj” de la Gherla, motiv pentru care, cred autorii, i-a fost comutată pedeapsa. Rechizitoriul preia declarațiile autoincriminante luate sub tortură, fără a aduce vreo altă probă, iar sentința reia aceleași acuzații. Autorii cred că regimul avea un triplu scop: distrugerea Mișcării
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de apă, după care i s-a interzis să urineze. A fost unul dintre cei mai torturați deținuți și a fost plimbat prin mai multe camere ca să se compromită și să slăbească rezistența altora, întrucât se știa că activase în spionaj 1. Până la eliberare a mai trecut prin închisorile de la Gherla și Aiud2, fiind implicat în cel de-al doilea proces al deținuților. Aristide Ionescutc "Aristide Ionescu" Originar din comuna Ștefănești, unde s-a născut pe 7 decembrie 19213, s-a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fii mort la data aceasta..., dar eu...” 3. Livinschi afirmă că au fost 700 de deținuți bătuți la Pitești și la Gherla. Într-un proces-verbal despre Pitești, el inventează un scenariu în care „reeducarea” ar fi fost o acțiune de spionaj legionar, stabilită de un comandament din București, cu scopul de a centraliza informații și a le trimite lui Horia Sima, care ar fi fost finanțat de americani - în fapt, varianta care convenea Securității. Nici această concesie nu l-a scăpat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
întrebat pe Țurcanu ce să facă, iar acesta i-a răspuns: „Te privește. Mergem fiecare pe cont propriu”2. Deși în anchetă a prezentat faptele în detaliu, Popa se și acuza, fabulând ingenios despre acțiuni de compromitere a regimului și spionaj, inducerea în eroare a organelor statului, sabotaj etc. El prezintă chiar uciderea lui Ion Dincă drept rezultat al acestora, pentru a nu fi descoperiți de către autorități, afirmație cel puțin ridicolă din moment ce Sucegan nu numai că era la curent cu acțiunile
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în închisoarea în care chiar el era deținut. Voinea spune că Eugen Țurcanu a fost deseori văzut intrând în celula lui Pătrășcanu, însă mărturia sa este singulară. El reușește să surprindă perversitatea întregii acțiuni într-o singură frază: „Să faci spionaj în favoarea propriului tău dușman, căruia îi ascuți securea cu care urmează să-ți taie capul. Acesta este fenomenul Pitești!”1. Titus Leonida crede că deținuții au fost victime fără excepție și că inclusiv lotul inițial a fost torturat 2. El
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
care, În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, a reprezentat una dintre cele trei facțiuni care au luptat pentru obținerea puterii În interiorul PCdR. În Închisoarea de la Doftana s-a mai aflat și un grup de agenți sovietici acuzați de spionaj. Printre aceștia s-au numărat: Pintilie Bodnarenko - care În anii ’50 a devenit șeful poliției secrete române - și Emil Bodnăraș - care, eliberat din Închisoare În 1943, a coordonat complotul organizat pe 4 aprilie 1944, cu scopul de a-l Înlătura
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
personale legate de obținerea dominației În partid. Emisarii Moscovei, Emil Bodnăraș (ucrainean de origine, ofițer de carieră, a devenit spion sovietic și a dezertat În URSS În perioada 1932-1934; Întors În România la mijlocul anilor ’30, a Îndeplinit diferite misiuni pentru spionajul militar sovietic, a fost Închis la Doftana și Caransebeș În perioada 1934-1942, devenind un apropiat al lui Gheorghiu-Dej) și Constantin Pârvulescu (fost muncitor ceferist, membru al Partidului Comunist din 1921 și membru al Comitetului Central al PCdR din 1929, arestat
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]