1,895 matches
-
sale: de la trezirea din zorii dimineții, la spălarea de trei ori cu apă rece pe față și subsuoară, la îngrijirea animalelor de la stână, la curățirea locului odihnei trupului și până la pregătirea hranei. Ajunseserăm pe înserate, când tocmai bătrânul stăpân al stânei din poiana Cibinului se pregătea să pună de prepararea hranei. O mămăligă specială, la pregătirea căreia auzeam, deseori, mormăitul bătrânului care spunea cuvinte greu de înțeles. Aflasem că nu terminase decât patru clase, dar învățase să citească de la un cioban
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
poiana Cibinului se pregătea să pună de prepararea hranei. O mămăligă specială, la pregătirea căreia auzeam, deseori, mormăitul bătrânului care spunea cuvinte greu de înțeles. Aflasem că nu terminase decât patru clase, dar învățase să citească de la un cioban de la stână, care murise de mult și care, în tinerețea lui, fusese pentru un timp învățător în satul Tilișca. Am rămas uimit de toate cărțile pe care le avea rânduite pe rafturile de deasupra patului și laviței vechi, în care își ținea
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
povestire: No, dragii mei, parcă văd și acum acea noapte cu ceață groasă din Lunea curată. Aveam vreo cinsprezece ani, plecaseră ai mei în lumea cealaltă, iar eu rămăsesem în grija acelor oameni care se aflau aici, pe munte, cu stâna care era mult mai mare decât este acum. Era după lăsatul secului, lunea cea dintâi a Păresimilor, cu o căldură mare peste zi, iar spre seară negură(3) de nu vedeai nici la jumătate de metru. Mulți s-au pierdut
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
fetițe sănătoase la naștere, pentru a li se acorda asistența medicală necesară obligatoriu în astfel de situații delicate. Prefera să nu se mai gândească la ghinionistul tată. Ieșise dintre casele satului Secăria, așa că își iuți pașii spre tăpșanul ce adăpostea stâna lui Miron, prietenul său din copilărie și camaradul de arme din timpul războiului, când evenimentele i-au purtat până pe la Cotul Donului, de unde a început retragerea trupelor românești, împinse de armata sovietică mereu în ofensivă. Se zvonea pe front că
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
mai este și politica asta! Luna își făcuse apariția pe cerul senin și plin de stele. Se vedea ca în palmă pe tot podișul străjuit de ambele părți de fălnicia munților. Sus, sub un fag secular se afla coliba de la stâna lui Miron. Câinii, cum au simțit miros de om străin, au și început să latre și s-o ia la vale în întâmpinarea intrusului. Miron nu se mai aștepta ca prietenul lui să ajungă la acea ora târzie, așa că ieși
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
au înturnat la picioarele baciului, scuturându-și plictisiți cozile pline cu mărăcinii adunați de pe pășuni. Mogâldeața se apropia din ce în ce mai mult și Miron, pentru orice eventualitate, trimise unul dintre ciobanii săi să-l întâmpine pe doctor și să-l însoțească până la stână. Nu putea ști ce reacție vor avea câinii la apariția în noapte a unui necunoscut? - Ce-i, mă frate, cu tine la ora asta? Nu te-ai gândit că te puteau rupe câinii de pe la vreo stână sau să te încolțească
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
să-l însoțească până la stână. Nu putea ști ce reacție vor avea câinii la apariția în noapte a unui necunoscut? - Ce-i, mă frate, cu tine la ora asta? Nu te-ai gândit că te puteau rupe câinii de pe la vreo stână sau să te încolțească vreo jivină? Aici doar nu ești la tine pe bulevard sau între blocurile tale din beton. - Trebuia să fiu demult la tine, dar așa-i când pleci cu graba, te întâlnești în drum cu zăbava. - Dar
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
mai degrabă, că nu-i bine cu ea legată de gât, mai ales când merg la culcare. Nici să mă spăl singur nu mai pot. - Nu te mai murdări și tu, râse Nicolae la remarca lui Miron. - Da, aici la stână toate se fac singure, ca la tine la bloc. Vine nevasta și le deretică pe toate. - Nu ai atâtea ajutoare? - Măi Neculai, dragul meu! Aici dacă nu pui tu mâna, nimic nu iasă așa cum trebui. - Ei, lasă văicăreala și hai
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
nepoți, Nicolae ieșise la pensie și acum se plictisea stând acasă să dezlege rebusuri. Îl mai chemau din când în când la câte vreo gardă, când nu aveau personal suficient. Miron îi povestea ce se mai întâmplă pe la el la stână, cum a fost cu ursul care i-a betegit mâna și multe altele. Doctorul îi adusese prietenului de jos de la oraș, o sticlă de palincă tocmai de la Cluj, luată de la un ardelean venit cu fructe în piață la Câmpina. Începuse
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
rupt-o spre casă de parcă îl urmăreau muscalii prin tranșee ca pe voi la Cotul Donului. Începură să râdă amândoi în timp ce se pregăteau de culcare. Nicolae a mai fost și altă dată oaspetele baciului, așa că era învățat cu viața de la stână. Nici acum nu avea de gând să plece până la sfârșitul săptămânii. Îi era drag să mai stea la povești cu prietenul său. Poate unii se întrebau: cum poate fi prieten un medic cu un cioban? Iaca așa. Se cunoșteau de
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
CEC...i-a lăsat acasă...în cameră la maică-sa. Noaptea au intrat peste ea...și, cu toate că-i fuseseră angajați de ani buni, au bătut-o...au violat-o...au legat-o ca pe miel și au aruncat-o în mijlocul stânii. Au pus peste ea o poarta de fier...să treacă oile...s-o strivească...și-au plecat. Ploaia măruntă și noroiul l-au făcut și pe tânărul amorez să nu vină acasă decât în zori. Abia atunci, alarmat de cățelușa
O POARTA SPRE CER ... de CORINA-LUCIA COSTEA în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344945_a_346274]
-
și îngândurat tovarășul făcu cale întoarsă. În zori se trezi pe un vârf de munte pleșuv. Își roti privirile de jur împrejur cu milă, apoi o luă agale la vale pe o cărăruie. În zare, pe golul alpin, zări o stână părăsită. Trecu de ea și coborând prin arșița soarelui spera să pătrundă în curând în pădurea deasă de brad să se răcorească și să-și potolească setea cu apă rece de izvor. Dar spre surprinderea sa pădurea era defrișată alandala
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
Tactica pământului pârjolit, adaptată noilor realități economice. Deci, vândură tot! Fabrici, câte mai erau, mine, lacuri, ape subterane și râuri, sol și subsol, vile, palate, munții, afaceri, bănci, hoteluri, turme de oi, capre sau boi (să nu interpretăm tendențios!), herghelii, stâne, tot, tot! Bine, veți spune, dar cine-i tâmpit să cumpere acum când armatele stau la granițe și pot intra în orice moment în țară!? Păi, vedeți? Aici se arată inteligența și abilitatea celor care ne conduc! Totul a fost
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
ce vrea să ne despice. E verde peste tot; și cântec prin pădurile bătrâne ... Prin fân se furișează presuri, fazani și prepelițe sure, Iar sus pe plaiuri balonate, unde, doinele se torc de secole din fluier, Viața și moartea,la stâna din paiante, e una și aceeași pentru orice oier. De la bătrâni până la pruncul din fașă se bucură românul în armindeni, Simțind în fiece celulă cum viața primăvara palpită pretutindeni. E bucuria tuturor de cald, de cântec și de-un ocean
PRIMĂVARA, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347955_a_349284]
-
-lea. De la goți, huni, gepizi, pecenegi, vandali, avari, turci, cumani, unguri, maghiari, slavi, bulgari, tătari... În clasa a IV-a dl învățător Marcu ne-a pus pe tablă o hartă cu valurile popoarelor migratoare care se întoarceau ca lupul de la stâna de unde mâncase prima oaie. Au lăsat adânci amprente genetice peste poporul ce avea să se numească român. Popor ce are înaintași în cele 12 triburi dacice, oameni liberi reuniți, când și când, de câte un Burebista sau un Decebal! Daci
TABLETA DE WEEKEND (112): MIGRATORII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348945_a_350274]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > CASA BUNICILOR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 417 din 21 februarie 2012 Toate Articolele Autorului CASA BUNICILOR De ce-mi stăruie în minte, Vechiul bucium de la stână, Prins de cureaua cu albe ținte, Lângă ușa scârțâind, bătrână? De ce mi se pare frumoasă, Acea construcție simplă de lemn, A bunicilor veche casă? Cred că e al amintirilor semn. Odăile cu dușumele de pământ, Ferestre mici, tăiate de vergele
CASA BUNICILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346792_a_348121]
-
Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Dor Îmi este dor de câmpul înflorat pe cămăși de in De roata horei jucată la fântână De fetele ce-aduc din vii în doniuțe pelin Când își mână ciobanul oile la stână. De palma aspră ce-nfige plugu-adânc Întorcând brazda recoltei viitoare, Mi-e dor de țăranul cu plosca la oblânc Umplută cu apa rece rece la izvoare. Îmi este dor de pasul lui apăsat pe hotar Când cumpănește ploaia în privire
DOR, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346305_a_347634]
-
nr. 459 din 03 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului REMEMBER RURAL În fiecare seară la Ciofu-n deal, Cântau flăcăii în delir, Adunați în jurul lui Lican, Demult, pe când eram copil. Mai târziu, fiind un copilandru, Ascultam cântecul de bucium, De la stâna lui moș Lixandru, Având farmec, dar și zbucium. Erau odată mulți țărani, Care își arau cu sârg ogorul, De atunci trecut-au ani, De pământ m-apuca dorul. Horele din sat la noi, Jucau după banda lui Jumară, Purtate de
REMEMBER RURAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345290_a_346619]
-
în lucru un roman - „Înainte de magnolii” ( am împrumutat din piesă titlul și o parte dintre personaje, dar am schimbat destul de mult mesajul), un volum de poezie, unul de proză scurtă umoristică și un altul care se va numi „Cronica de Stână”, ale cărui capitole pot fi urmărite în „Helis”, un fel de fotografie în proză a momentului literar actual al județului, prin reprezentanții Asociației Culturale Helis. Ce au comun stâna cu literatura? Vă invit să citiți! 11. Care sunt mottoul, citatul
FEBRUARIE 2013 de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345439_a_346768]
-
scurtă umoristică și un altul care se va numi „Cronica de Stână”, ale cărui capitole pot fi urmărite în „Helis”, un fel de fotografie în proză a momentului literar actual al județului, prin reprezentanții Asociației Culturale Helis. Ce au comun stâna cu literatura? Vă invit să citiți! 11. Care sunt mottoul, citatul, cuvintele dragi care vă călăuzesc în parcursul dumneavoastră existențial? Ar fi mai multe, dar îmi place în mod deosebit unul, ceva ce mi-ar fi plăcut să fi scris
FEBRUARIE 2013 de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345439_a_346768]
-
fi reformulate și etimologiile cuvintelor. Adică să se țină cont de adevărul istoric cu privire la strămoșii noștri geto-daci și al strămoșilor lor, pelasgii. Origine necunoscută? Pentru că este inadmisibil să consideri că atâtea cuvinte au originea necunoscută, precum: doină, dor, bade, baci, stână, țurcană, zer, mămăligă, urdă, jintiță, burduf, cioareci, când aceste cuvinte ne arată care este activitatea milenară , tradițiile și obiceiurile neamului nostru. De asemenea, nu putem identifica în limba latină sau slavă, ori a popoarelor vecine cuvinte precum: arțar, stejar, afin
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
la șapte munți Ce-s prinși ca într-o salbă Visa la codri, ape, punți Visa la Vrancea dalbă. Pe loc, atunci, s-a dumirit Bătrâna, cine-i domnul Și repede a mai fugit Să nu-i tulbure somnul La stâna aflată în vale, Șapte feciori avea La care nu le sta în cale Nimic, și nimenea... - Negrilă, Pavel, Spulber Veniți, ședeți colea... Bârsane, Bodea, Nistor ! Chemați-l și pe Spirea... Dintr-o suflare, baba La toți le-a povestit Cin
ÎN MUNȚII VRANCEI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376971_a_378300]
-
am amintit doar. Cumva îmi însușesc aceste atenționări care erau necesare. Domnul primar al comunei Gheorghe BERARU mi-a amintit că am scris prea puțin despre moș Lixandru, acel veșnic cioban al satului Petia, care ca nimeni altul știa secretul stânei și ciobănitului din sat. Dar cine era acest moș Lixandru? Cu toate că din film reiese descrierea sumară a domnului primar, eu voi încerca să vă spun mai multe despre acest personaj de legendă. Era tatăl unchiului meu Nicolae TĂNASĂ, care era
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
cea care dăduse lumii cinci copii, patru fete și un băiat. Aceștia fiind; Lucreția, Leonora, Mihai, Anica și Saveta. Mihai vărul meu primar, fiind cel mai apropiat ca vârstă de mine, eram foarte apropiați. Din acest motiv mergeam des la stâna lui moș Lixandru, care nu știa cu ce să ne servească din produsele stânei, adică; brânză, urdă și tot ce ne putea oferi dumnealui. Vărul meu Mihai TĂNASĂ ori de câte ori mergeam la stâna lui moș Lixandru, adică bunicul său, nu scăpa
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
Leonora, Mihai, Anica și Saveta. Mihai vărul meu primar, fiind cel mai apropiat ca vârstă de mine, eram foarte apropiați. Din acest motiv mergeam des la stâna lui moș Lixandru, care nu știa cu ce să ne servească din produsele stânei, adică; brânză, urdă și tot ce ne putea oferi dumnealui. Vărul meu Mihai TĂNASĂ ori de câte ori mergeam la stâna lui moș Lixandru, adică bunicul său, nu scăpa ocazia să-mi demonstreze că știe să cânte din acel instrument din tablă zincată
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]