12,817 matches
-
de câți bani dispui, ci folosința pe care le-o dai. Persoanele în discuție, autonumite “descurcărețe” se situează în realitatea obiectivă, la polul diametral opus față de respectiva apreciere personală și fără fond, fiind persoane fără nicio calitate, mințile lor fiind stăpânite de idolul mândriei. Popoarele din vechime numeau “idoli” acei zei mincinoși la care se închinau în rătăcirea lor. În creștinismul contemporan, cuvântul “idol” a primit și alte înțelesuri: lăcomia de bani (iubirea de arginți), de mâncare, de haine, de mașini
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
faptele lor, cu atât mai mari vor fi pierderile de vieți omenești și de bani suportate de societatea românească. Lupta este deja pierdută? Dacă da, atunci, nouă celor de bună credință, nu ne mai rămâne decât să supraviețuim celor care stăpânesc prin dreptul forței și nu prin forța dreptului.
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
un purtător de suflet searbăd și fad. Te urăsc. Pentru că lumina din ochii tăi pare vie și omenească. De fapt ochii tăi sunt morți și seci și tot ce transpare afară e doar tehnică și efect special. Ai învățat să stăpânești tehnicile astea de aruncat praful în ochii celor din jurul tău. Și te urăsc pentru asta. Te urăsc acum cu toată ființa mea, pentru că te-am făcut și te-am modelat în feluri în care nimeni n-ar fi putut să
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
suntem prieteni? Dă-mi, că ai bani! Am, dar nu pentru tine, pleacă că îți crap capul! Bețivii ar ucide pentru un pahar, darămite să voteze pe ăia de le dau două rachie. EA: Iar o dai pe politică, măi stăpânește-te! Ia mai spune de ce nu te muți, ca esti interesant. Eu, ca femeie, nu intru în cârc iumă, bărbatu-miu nu bea așa că asta, hârjoana între bărbați nu o știu că al meu e mutălău, nu prea vorbește. EL
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
pe prietenii ei”. -Eu apreciez celălalt aforism: Soția prietenului meu e mai bună decât prietenii soției mele”. Luna de sidef lumina palid cavoul placat cu marmură.Era neîngrijit. Nu se distingea niciun nume,doar o placă cu litere aurii: ”Luna stăpânește marea ca și pe femeie”. (Hemingway). Aprinseră o lumină.Indepărtară vegetația din jur.Ridicară lespedea.Era ușoară.In criptă nu era nimeni.Exista un minisubmarin galben.Cei doi s au instalat la bordul lui.In acel moment apa a inundat
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
dar intuiesc că într-un final voi ajunge pe pagina întâi. Cu un titlu mare, cât mai mare, deasupra articolului. Ceva în genul ASASINUL CU CREION (lucrăm cu materialul clientului, o să mă obișnuiesc) LOVEȘTE DIN NOU. POLIȚIA ÎN DERUTĂ. TEROAREA STĂPÂNEȘTE STRĂZILE ORAȘULUI. Incitant... Curva din Babilon a fost găsită de o bătrânică, își scosese potaia la plimbare, mergea pe trotuar și a văzut-o rezemată de zid. S-a temut că femeii îi era rău - asta da, glumă! și abia
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
public (evident, nu la noi). Suntem primiți într-o limbă; ea nu va deveni și a noastră decât atunci când vom reuși să ne-o însușim corect (sau cât mai corect, cel puțin); "a noastră" are sensul nu de a o stăpâni, ci mai degrabă de comodat, fiind obligați să ne comportăm față de ea asemenea unui bun proprietar, s-o sporim chiar, însă fără ius abutendi. A folosi cuvintele cu o indiferență manifestă față de sensurile ce le sunt posibile înseamnă o sărăcire
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
expresie a dorinței omului de putere. Dorința și satisfacerea dorinței ca elemente primordiale ale lumii prezente. Dorința este dorință de putere dar este și supunere la putere. Ne sunt create dorințe noi care ulterior ne sunt satisfăcute, pentru a ne stăpâni. Voința de putere ca supunere la puterea altuia. A avea este o formă a voinței de putere sau un surogat de putere? A avea ca a stăpâni este, în esența sa, expresia voinței de putere. A avea ca satisfacere a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Ne sunt create dorințe noi care ulterior ne sunt satisfăcute, pentru a ne stăpâni. Voința de putere ca supunere la puterea altuia. A avea este o formă a voinței de putere sau un surogat de putere? A avea ca a stăpâni este, în esența sa, expresia voinței de putere. A avea ca satisfacere a unei dorințe (cine știe de cine sau cum creată) este o formă deviată a voinței de putere. Ne înstăpânim treptat asupra spațiului prin mașini, prin viteză, cedând
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
În oceanul de sensuri posibile în cadrul unei limbi (a limbilor, de fapt) geniul aruncă o piatră ce face valuri, lansând noi moduri de unduire (de co-legare). A gândi ca a face valuri în liniștea limbajului. A avea putere (ca a stăpâni) înseamnă în primul rând a avea putere asupra ta (a te stăpâni). Altfel, e o exercitare de sine în afară ce are un caracter întâmplător. Cunoașterea înseamnă mai întâi (și implicit) cunoaștere de sine (a ști pe cel ce vrea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
geniul aruncă o piatră ce face valuri, lansând noi moduri de unduire (de co-legare). A gândi ca a face valuri în liniștea limbajului. A avea putere (ca a stăpâni) înseamnă în primul rând a avea putere asupra ta (a te stăpâni). Altfel, e o exercitare de sine în afară ce are un caracter întâmplător. Cunoașterea înseamnă mai întâi (și implicit) cunoaștere de sine (a ști pe cel ce vrea să știe). Puterea începe prin exercitarea ei asupra propriei persoane; poate aici
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
cuvintele trăiesc în filozofie, ele fiind chemate să-i desfășoare existența și esența. Dorința de a ajunge la principii, ce marchează întreaga filozofie, este dată de teama de accidente, de fobia de întâmplător. Dacă știi cauzele, dacă cunoști regulile, vei stăpâni ceea ce te înconjoară. Din perspectiva tehnicii putem spune că metafizica a reușit: a căpătat cunoaștere, fapt vizibil prin ceea ce omul a creat. Creația este un simbol al puterii sale ce i-a parvenit prin intermediul cunoașterii. Cum a folosit însă această
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
timp. Putem spune c-o iubim abia după ce o depășim înspre gândirea în alte limbi, resimțind-o ca "locul" în care gândirea noastră se simte acasă. Raporturile cu limba ar trebui gândite din perspectiva uzucapiunii: o are cel care o stăpânește mai mult timp. Ar trebui deci să introducem și tagma detentorilor precari, ale căror drepturi în ceea ce privește raporturile lor cu limba trebuie limitate. Constituie, spre exemplu, o formă de restricționare interzicerea, pentru persoanele ce nu stăpânesc limba, aparițiilor publice; aceste situații
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
o are cel care o stăpânește mai mult timp. Ar trebui deci să introducem și tagma detentorilor precari, ale căror drepturi în ceea ce privește raporturile lor cu limba trebuie limitate. Constituie, spre exemplu, o formă de restricționare interzicerea, pentru persoanele ce nu stăpânesc limba, aparițiilor publice; aceste situații tind să facă din respectivi indivizi promotori ai limbii în condițiile în care ei nu "o dețin". Ar fi o aplicare a principiului Nemo dat quod non habet. Am putea traduce și prin: nimeni nu
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
a nu mai utiliza sintagma "sexul slab" deoarece este uzată de prea multă utilizare (e drept, contextul era cel al evidențieri unor expresii ce au devenit ceea ce numim limbaj de lemn). Văd aici ideologia pătrunzând în gramatică; semn că ideologia stăpânește căile prin care se poate acționa asupra minții cetățeanului; este o formă de atentat la sensul tare al libertății. Dorul față de forme de viață tradiționale, arhaice (ceea ce ar însemna esențiale, cele care constituie principii ale vieții actuale; a se vedea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
alunecare a accentului de pe forța brută pe cunoașterea ca stăpânire. Voința de putere s-a mutat în domeniul cunoașterii (sau, mai bine spus, și-a anexat cunoașterea dându-i orientarea). Raționalitatea practică a produs o mutație de la dorința de a stăpâni alți semeni la voința de a stăpâni totul. Trecerea de la Dumnezeu la Natură, întreprinsă de raționalitatea practică, s-a datorat și dorinței de a recunoaște ca suprem ceva ce nu putea fi stăpânit. Voința de putere a raționalității practice este
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
cunoașterea ca stăpânire. Voința de putere s-a mutat în domeniul cunoașterii (sau, mai bine spus, și-a anexat cunoașterea dându-i orientarea). Raționalitatea practică a produs o mutație de la dorința de a stăpâni alți semeni la voința de a stăpâni totul. Trecerea de la Dumnezeu la Natură, întreprinsă de raționalitatea practică, s-a datorat și dorinței de a recunoaște ca suprem ceva ce nu putea fi stăpânit. Voința de putere a raționalității practice este întruchiparea dorinței omului de a fi zeu
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
produs o mutație de la dorința de a stăpâni alți semeni la voința de a stăpâni totul. Trecerea de la Dumnezeu la Natură, întreprinsă de raționalitatea practică, s-a datorat și dorinței de a recunoaște ca suprem ceva ce nu putea fi stăpânit. Voința de putere a raționalității practice este întruchiparea dorinței omului de a fi zeu. În felul acesta, noul zeu de care vorbea Nietzsche, supraomul, s-a născut. Numai că, în mod ciudat, nu poate fi individualizat, fiind mai curând un
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
a descoperit o "schimbare a mediului" foarte convingătoare: bătaia. A determinat această schimbare de mediu vreo mutație? Liniștea noastră construită rațional o obținem cu prețul libertății unora din cei care dau ascultare propriilor pulsiuni. Încă un mod în care rațiunea stăpânește afectivul! Credința noastră în progres arată atât faptul că nu suntem mulțumiți de situația pe care o avem cât și credința (ori speranța) într-un bine viitor. Acest bine viitor este incert, el presupunând fie o realizare a unor condiții
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
să ajungem (cel mai adesea că e mai slab decât noi; excepție face iubirea când ținem să ajungem la concluzia că e persoana pe care o așteptam); nu ne rămâne decât să căutăm argumente pentru concluzia pe care deja ne stăpânește. De câtă imaginație dăm dovadă în a interpreta fapte în sensul dorit de noi! Este unul din cazurile în care ne lipsim de libertate, respectiv de a fi liberi pentru Celălalt. Iată una din situațiile în care ne suntem proprii
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
situații existențiale dar știind mai puține decât cel de acum? Ca și cum aș avea nostalgia (cel puțin implicită) a acelui nivel de cunoaștere. Prin intermediul științei ne facem curaj împotriva naturii. Ce primează în cazul recursului la știință: dorința noastră de a stăpâni (și atunci știința este voință de putere) ori teama de natură (de incontrolabil; și atunci știința are un caracter reactiv)? O carte e asemenea unei vieți: are variații de intensitate. În felul acesta cred că pot explica numeroasele momente de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
mine! Clotilde a fost de fapt și este mama mea. O mamă dulce, discretă și generoasă. Doamne, o să mă înrudesc cu Clotilde! Va intra în casa noastră, poate! Eram și bucuros, și frământat. Era un amestec de sentimente greu de stăpânit. Noroc că a ținut doar o săptămână! Altfel... Apoi mă linișteam singur. Bine, dar eu am iubit-o pe Clotilde înainte de a mă căsători. Nu are nimic de-a face cu căsătoria mea! Camelia nu are de ce să fie geloasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ce a rămas din pești nu era bun nici pentru Muzeul Antipa! Cum toate poveștile au un sfârșit, în dimineața celei de a patra zi "musafirii" erau gata de plecare. "Copiii" mai că dădeau în plâns, Camelia, încerca să-și stăpânească emoțiile, deși și ea căuta să-și îndrepte privirea în altă parte. Până și Toni trăia trist momentul despărțirii. "Amiralul" mergea până la București și Petre le umpluse portbagajul cu de toate, "să aibă până la Înălțare"! Când să plece, în poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
întoarcerile mele pline de tandrețe de pe unde oi mai fi venit și eu... I-am fost credincios și copiii au fost bucuriile noastre. Cu toate acestea, un vierme îmi mușcă din inimă, îmi dă neliniștea ce nu pot s-o stăpânesc. Până când, până când?... Și iar gândul mi se întoarce..., îmi iau luneta și încep să privesc cerul deschis, căutând răspunsuri la gândurile și frământările mele. Copiii mi-au îmbogățit viața, dar eu nu trebuie să-i împovărez cu amintirile, păcatele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Budei, devenit satul Budeni; - 1898 - satul Buda avea 165 de case, populația de 719 persoane (360 bărbați și 359 de femei), din care contribuabili 120. Împroprietăriți la 1864 și 1879 erau 68 de fruntași, 94 de mijlocași și 19 codași, stăpânind 44 de fălci și 30 de prăjini. Exista o biserică construită din lemn, cu patronul Sf. Gheorghe. Școala a fost înființată în 1882 și era frecventată de 23 de elevi, era mixtă și deservită de un învățător. Vatra Vasile SIMINA
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]