1,803 matches
-
Evului Mediu la Nord de Dunăre. A.D. Xenopol (1847-1920), corespondent al Academiei Franceze, - a dat cea mai viguroasă replică imigraționiștilor în lucrarea „Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinței românilor în Dacia Romană” (1884); Dimitrie Onciul; „Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinții românilor în Dacia Traiană” (1885) -În a doua jumătate a sec. XIX a avut loc dezvoltarea conștiinței romanității poporului român, a limbii și civilizației acestuia, datorită: o renunțării la scrierea slavonă (chirilică); o generalizării alfabetului latin; o predării limbii române
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
lui Ahile se va arăta corăbierilor, de departe, în zarea țărmului, celor de azi și celor ce vin după aceea în timp. Relicve ale unei glorii neîncetate, dăinuind cât și marea, ținută vie de un cânt statornic. Fără a cărui stăruință peste generații orice mormânt ar fi mut. Se deslușește și aici prezența unei forțe: ceea ce a existat în triumful puterii și avântului de a fi își perpetuează puterea dincolo de clipa trecătoare, rămâne ca putere a amintirii omenești și ca frumusețe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
îl roade) la gândul că a fost tratat „ca un surghiunit vrednic de dispreț“, declară pe neașteptate că va redeveni activ îndată ce Hector va ataca tabăra mirmidonilor și le va incendia corăbiile. Urmează apoi, pe măsură ce pericolul atacului sporește, o nouă stăruință, aceea a lui Patrocles însuși. Ahile continuă să-i răspundă în aceiași termeni, reafirmându-și nevindecata mânie, dar spune totodată că e vremea să renunțe la ea și îi îngăduie lui Patrocles să vină, împreună cu mirmidonii, în ajutorul aheilor, și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
lui Ahile se va arăta corăbierilor, de departe, în zarea țărmului, celor de azi și celor ce vin după aceea în timp. Relicve ale unei glorii neîncetate, dăinuind cât și marea, ținută vie de un cânt statornic. Fără a cărui stăruință peste generații orice mormânt ar fi mut. Se deslușește și aici prezența unei forțe: ceea ce a existat în triumful puterii și avântului de a fi își perpetuează puterea dincolo de clipa trecătoare, rămâne ca putere a amintirii omenești și ca frumusețe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
îl roade) la gândul că a fost tratat „ca un surghiunit vrednic de dispreț“, declară pe neașteptate că va redeveni activ îndată ce Hector va ataca tabăra mirmidonilor și le va incendia corăbiile. Urmează apoi, pe măsură ce pericolul atacului sporește, o nouă stăruință, aceea a lui Patrocles însuși. Ahile continuă să-i răspundă în aceiași termeni, reafirmându-și nevindecata mânie, dar spune totodată că e vremea să renunțe la ea și îi îngăduie lui Patrocles să vină, împreună cu mirmidonii, în ajutorul aheilor, și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
roadele „pomului din mijlocul raiului”,nerecunoașterea încălcării poruncii și înfruntarea lui Dumnezeu,prin acuzarea Lui pentru „nepriceperea” femeii, „ajutorul” pe careDumnezeu i l-a dat, toate acestea au dus la „alungarea din rai”.Credința este deci întoarcerea la Dumnezeu prin stăruința în ru găciunea smerită, pocăința sinceră, milostenia darnică și postul acceptat de în mod liber”<footnote † Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Foame și sete după Dumnezeu înțelesul și folosul postului, Editura „Basilica”, București, 2008, p. 54. footnote> - o „refacere”, o
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
scientifique, de " le Livre ", de analele de la Salpetrière, pe care purta veșnic în buzunar. În orice discuțiune, el găsea prilegiul să vorbească de Charcot, de Ribot, de Binet și de alți savanți, ale căror lucrări ni erau acuma familiare, grație stăruințelor lui Gruber; el ne făcea să le citim și să-l ascultăm pe el cetindu-le" (Gorovei, 1930, p. 96). Evenimentul literar care a declanșat ideea audiției colorate a avut loc la ședințele Cercului, în cadrul căruia citește versurile lui Arthur Rimbaud
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
îndeletniciri, la Botoșani, la spălatul copiilor, la țesălatul cailor, nemaiputând răbda Vasile fuge la Iași în toamna aceea, trece cu greu peste iarnă, tocmindu-se pe la oameni pe mâncare și adăpost și primăvara revine la meșterul Dumitrache, care, după multe stăruinți, îi dă lui Vasile hârtie cum că a deprins meștelugul, am văzut și eu hârtia aceea și meșterul Luca trage ultimele fumuri din țigară și fără să stea pe gânduri își aprinde alta, flacăra chibritului scapără în întunericul din încăpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
va face eroul civilizator în toate orânduirile, ori să se lase transformat de ea așa cum se întâmplă cu noi, cu restul, toată arta e să te faci că nu observi și bătrânii desenați de mine cunosc taina, dar cu toată stăruința mea n-am reușit s-o smulg de la ei, 3 decembrie, femeia stă dreaptă, țeapănă în cămașa ei de in cu fodre, e îngălbenită cămașa de atâta zăcut în cufere, femeia mi-a mărturisit că o poartă numai la evenimente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
amintesc că aș fi vrut să-l mai întreb ceva, dar ne-a întrerupt ușa deschisă în afară a bisericii și brațele lui desprinse de pe umerii mei așteptând s-o primească pe Ana, miracolul pe care-l cerusem cu atâta stăruință, rugămintea nebunei se împlinise, Tot în ziua aceea starea de sănătate a părintelui se îmbunătățise, medicamentele prescrise de doctor începeau să-și facă efectul, ceea ce l-ar fi scutit de operație, 4 august, scrie Theo în jurnal, Ana, ce faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
lung depășește în înălțime coloana tinzând spre cer din fundal, i-a permis băiatului de doisprezece ani să se frece cu maximă pioșenie, în chip de înger, de genunchiul ei drept. Trăiam în tablouri. Și, pentru că fiul tindea cu atâta stăruință spre desăvârșire, mama nu și-a pus la dispoziție numai recolta consumului ei mai degrabă măsurat - ea fuma, cu pioșenie, țigări Orient dintr-un muștiuc auriu -, ci și bonurile valorice pe care un client sau altul, care nutrea simpatii față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
apariția lor. Veneau fără zgomot, în ghete cu șireturi și tălpi de cauciuc. Ce contrast cu zgomotoasele noastre cizme cazone. Eram uimiți. Și se prea poate ca mie să-mi fi impus respect faptul că învingătorii mestecau gumă cu atâta stăruință. Și că abia dacă făceau un pas pe jos; mereu, până și pe distanțe scurte, se deplasau neglijent în jeep-urile lor, mi se părea ca un film care se derula într-un viitor îndepărtat. În fața vilei noastre desemnate drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
o chemare încoace, încolo. Nimeni nu știa peste câte broaște de uși era el stăpân. Iar acest frate servitor, care părea atât de atemporal, încât vârsta lui trebuie să rămână în afara oricărei aprecieri, își exercita pe neobservate, dar cu o stăruință neostenit prietenoasă, supravegherea nu numai asupra noastră, cărora oricum, conform ordinii interioare bătute în cuie pe ușa camerei, ne era interzisă orice „vizită feminină“, ci și asupra unei săli pline de bărbați bătrâni, horcăind în permanență și respirând numai anevoios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
salvând Într-o valijoară de fibră banii Încasați. Drumul mi-era clar: să caut o vizuină, un cuib, un refugiu greu de localizat, unde să stau la umbră pe când practicienii de buzunar de la spitalul Durand aveau să externeze rănitul. La stăruințele unui bucătar negru, m-am instalat la Noul Imparțial, un hotel aflat la un cvartal și ceva depărtare de mahalaua Unșpe, unde am adunat material pentru studiul meu polițist Victima lui Tadeo Limardo* și unde am continuat să-i fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
tot ce există; cu ce te-ai făcut vinovat? Ai vrea, începînd, să umpli lumea cu daruri și cînd colo, îți cheltui viața pentru a obține iertarea. Te-a atins moartea. Spun asta pentru că-ți privești memoria cu prea multă stăruință. Dar, crede-mă: dovada morții e irepetabilitatea clipei. Sărutul se topește, cei iubiți te părăsesc, se plictisesc de tine și mor. Apoi, puterea dispare. Dintr-un exemplar superb, mustind de energie, devii manechin de cîrpă în care mai pîlpîie un
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
în care numai odată putem să fim desfrunzirea încărunțită a undelor. FUGA EULUI MEU Simt, atâta emoție în visul acesta ce-mi tremură-n timp, suspinul adânc al stelelor. Simt, inima cum palpită în focul unei iubiri ce străbate mistuitoarea stăruință a trecutului în care rubinul m-a făcut să pot străluci până la cer, acolo unde un vânt umed mi a vrăjit trupul înfometat de atâtea anotimpuri. Simt, frunzele teilor pălind, sub pașii mei ce se risipesc ca otrava bătută-n
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
de vînt. Mișcarea palelor Îmi aduce aminte de una dintre Întîlnirile Cavalerilor Mesei Rotunde, unde fusesem invitat cu o săptămînă În urmă, și, deși Întrunirile lor sînt exclusiviste, nu participă decît membrii iar femeile nu au voie să intre, prin stăruințele lui Arie au acceptat-o și pe Mașa. Ca ne justificăm totuși prezența, a fost necesar să scriu un fel de scurtă dare de seamă despre situația satelor românești, ca să aibă o idee și cavalerii cum stau lucrurile și, astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
meritum personae et docrinae ordinetur. Iată cum puterea civilă înțelegea să se manifeste statutul canonic in omnibus!!! 158 Can. 10. 159 Iată unele fapte. Grigore din Tours (L. IV, c.r și 6) povestește că Episcopii l-au rugat cu stăruință pe Caton, ales în mod canonic Episcop al Bisericii din Arvernia, care a acceptat să fie consfințit fără să aștepte numirea din partea regelui Teobald (anul 554). Același Sf. Grigore povestește (L. VI, c. 7) că Albin i-a urmat lui
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fie stăpân pe situația creată. De asemenea, curajul este în strânsă legătură cu voința omului acea capacitate a individului uman de a depăși, prin efort propriu și susți nut, obstacolele ivite pentru atingerea scopului propus. Voința și curajul presupun perseverență, stăruință, hotărâre și capacitate de a depăși emoțiile de sens negativ, frica, inhibiția etc. Curajul se dobândește prin educație și prin autoeducație, adică acțiunea de a forma la agentul de pază și protecție obișnuința de a câștiga în confruntarea cu răufăcătorul
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
gărdulețe de lemn colorate. Mirosea a fum, probabil că cineva dăduse foc gunoiului din curte, mirosea și a mâncare, a carne prăjită, a șnițel și chiftele. Oamenii care locuiau În acele case cubice Își vădeau lipsa de imaginație și prin stăruința cu care găteau, duminică de duminică, aceleași șnițele cu cartofi piure, alături de, cel mai probabil, o supă de găină și un cremeș. Am oprit o vreme În Piața Mică, un loc de joacă ruinat de lângă un stadion muncitoresc, cu câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
va fi și mai greu. E adevărat, rămăseseră revistele, cîte mai erau prin casele oamenilor, asemeni celor păstrate, cîteva, de doamna și domnul Pavel, dar ținute ascunse aidoma unor documente interzise. În casa Învățătorului erau păstrate numai prin grija și stăruința Anei, care afirma că nu i-e teamă, pentru că „nu e nimic rău În asta”. Avea dreptate, dar nu era suficient. Era tînără, nu se obișnuise cu timpurile sau trecuse pe lîngă ele ușor indiferentă, era una din posibilitățile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
care ne primi la policlinică (vechiul lui cabinet de cu douăzeci de ani În urmă fusese naționalizat, odată cu interzicerea firmelor particulare). Ne primi cu jovială politețe, dar consultul, căruia Ana - În prezența mea și-a fiicei - i se supuse cu stăruința unor Întrebări comune bolnavilor preocupați de soarta sănătății lor, se sfîrși cu o nelămurită ridicare de umeri din partea doctorului care-i spuse că e sănătoasă, că nimic din neliniștile ei nu se confirmau. - Cum? Sănătoasă? Întrebă zîmbind, mimînd contrarietatea. - Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
de o sfâșitoare simbolistică, construită prin sinergia prozodiei versului susținută de către vocea solistului și de Orchestra de Cameră Radio. Concertul pentru flaut și orchestră, op.71 (1994), este o lucrare dedicată solistului Ion Bogdan Ștefănescu. Genul concertistic este prezent cu stăruință în lista opusurilor compozitoarei, în varii formule timbrale. Concertul prezent, deși concentrat într-o structură tradițională, dezvăluie descendența compozitoarei Carmen Petra- Bassacopol din modernismul enescian, îmbrățișând tehnici și limbaje înnoitoare ale muzicii (neobarocul, neoclasicismul, neoromantismul), pe care le-a remodelat
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
de o sută de ani a întrupării Bucovinei cu Austria. Aceasta s-a făcut în ajunul încheierii unui tratat de comerț cu noi și a fost o demonstrație în contra mănținerei îngrădirilor prescrise de legile noastre vechi, pe cari, după îndelungate stăruințe, guvernul conservator a izbutit să le mănție și în convenția austro-romînă. Fost-a demonstrația pentru a ne atinge pe noi și a ne arăta lumei ca semibarbari, precum binevoiește a ne numi d. Garl Emil Franzos, fost-a un mijloc
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Basarabiei cu încetul ajunge a fi o cestiune de existență pentru poporul român. Puternicul împărat Alexandru II stăruiește să câștige cu orice preț stăpânirea asupra acestei părți din cea mai prețioasă parte a vetrei noastre strămoșești. Ințelegem pe deplin această stăruință, deoarece, la urma urmelor, pentru interesele sale morale și materiale, orice stat face tot ce-i stă prin putință: Rusia este o împărăție mare și puternică, iară noi sîntem o țară mică și slabă; dacă dar țarul Alexandru II este
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]