192,914 matches
-
apărut ca prin farmec, era închipuit dintr-o tangerină întreagă pe care maestra zgâriase cu dinții furculiței presupusele dungi ale blăniței. Dintr-o fâșie de coajă, modelase codița falnică afișând o notă de aroganță spre vârful ușor îndoit. Drept cap sta un sfert din același fruct, ornat cu perechea de urechi firești din triunghiuri decupate din coaja citricei. Simpatica miniatură părea animată de boabele de piper verde care-i țineau drept ochi, înfiorând privitorul; câteva fâșii dintr-o scobitoare se zbârleau
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
-i tot un mit? Toți râseră aprobând prin vorbe și gesturi. Chiar și Papa se mai domoli, dovadă că sângele în exces ce-i colorase tenul plecase în circuitul firesc și cu viteza normală. În timpul ăsta, făuritoarea cea darnică nu stătuse o clipă, astfel că în fața Patriarhului se și etala în toată splendoarea sa un elefant! Însoți figurina și cu lămuriri privind simbolistica elefantului: forța psihică împletită cu cea fizică, simbol al puterii și al controlului etc. Și-l dădu ca
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
luptam din greu să-l vitaminizez. Singura cale era să-i încropesc vreo bicicletă din roșii, ardei și morcovi. Și, cum se-ntâmpla să-și dorească una, zilnic dimineața ori seara, primea o roșie travestită în biciclu; două felii mari stăteau să ruleze în locul roților; din fâșii de ardei gras era corpul vehiculului; din firișoare de ceapă verde se configura ghidonul; ca pedale, rondele de morcov și tot așa. Era atât de încântat de idee, încât începuse a pretinde două sau
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > TOAMNA Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 314 din 10 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Toamna Printre flori de păpădii, Nucile se joac’- ascunsa Stau ciorchinii grei în vii; Pe o bancă, frunza, plânsa! Că se duce și-i e teamă Ultima pleacă din ram; Fără să facă tam-tam Vântu-n veșnicii o cheamă. Cârd de rațe trec în stoluri Spre o zare cenușie, Să ierneze
TOAMNA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Toamna_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/341783_a_343112]
-
de a primi o invitație direct în orașul făgăduinței. -Haș! strigă Talestri făcându-le un semn să tacă. Nu vorbiți în gura mare că vrem să ajungem la regele babilonilor! Voi nu știți ce e un secret?! -Ba daaaaa, dar stai să vezi! strigă Aela entuziasmată. Am făcut deja cunoștință cu trei soldați akkadieni. Sunt atât de bine făcuți, întreținuți, tineri... -Aela le-a zis că diseară va dansa în han, adăugă Liliana. -Pe zeii toți, e greu să vă țin
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
-Da, am auzit multe povești frumoase despre grădini, adăugă Talestri forțat. Sunt convinsă că ar fi o pierdere să avem ocazia să le vedem, dar să nu o facem. -Prințesă, vrei o invitație? O ai! Dar să știi că voi sta cu ochii pe tine și pe amazoanele tale. Da, Gandash ar rămâne profund impresionat de o asemenea vizită. Cine știe, poate e un bun prilej de a-și mări haremul. Runkrahost se ridică dezgustat și se apropie de dansatoarele care
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
Eram ambițios, se pare, dar și încăpățânat sau prea orgolios. Tata, dacă se întâmpla să fie pe aproape, râdea. Nu avea el timp de mine. Avea serviciu, brigadier silvic, cu muncă de teren și nu în toate zilele sau nopțile stătea pe acasă. Abia aștepta să vin cu el în grădină, să-l ajut la tunderea pomilor, la stropitul sau legatul viei, la repararea gardului sau la culegerea porumbului ori să pun pe legătură brațul de grâu secerat de el. Erau
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
o stradă importantă, pentru că făcea legătura între Caracal (reședință de raion) și Craiova (reședința regiunii Oltenia). Până aproape de clasa a patra citeam seara la lumina lămpii nr. 5, cu mare chibzuință, că era gazul scump și, în plus, trebuia să stai aproape o jumătate de zi la coadă să-l poți cumpăra. Ne stingea mama lampa și ne certa. Un singur salariu, al tatei, era prea mic pentru o familie cu patru copii. Citeam adesea pe furiș, atât eu cât și
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
acolo. Acasă mereu era treabă de făcut. Era de udat, aproape zilnic, grădina mică plină de legume orânduite de mama în răzoare, pe anotimpuri și sezoane, era de udat grădinița plină cu flori, care mai de care mai frumoase, care stăteau înflorite din primăvară, începând cu ghiocei și viorele, până târziu în toamnă, terminându-se cu crizanteme, iar fântâna noastră, construită de mult timp de către bunicul din partea tatălui, avea 27 de metri adâncime. Învârteai de amețeai la roata care transmitea mișcarea
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
puțin obosiți să ne odihnim. Era iarbă verde, bogată, între nuci, umbră deasă, răcoroasă și o priveliște de basm pe toată valea până unde se întindea grădina la al cărei capăt trecea firav un pârâiaș flancat de trestii și rogoz. Stăteam întinși pe spate, cu mâinile sub cap, încercând să numărăm nucile micuțe de pe ramurile ce păreau că se împreună cu cerul de un albastru de Voroneț atât de senin, încât părea a fi o boltă imensă de azur ce acoperă întreaga
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
cerul de un albastru de Voroneț atât de senin, încât părea a fi o boltă imensă de azur ce acoperă întreaga lume. Am întors capul spre ea pentru a-i spune ceva... Ce tablou...! Buzele cărnoase și roșii precum cireșele, stăteau întredeschise ca într-o admirație sublimă. Sânii micuți înțepau cu sfârcurile bluza răsfrântă larg, lăsând a se vedea rotunjimile aproape sferice, cu pielea bronzată ca întregu-i trup cu mijlocel nefiresc de subțire și fragil. Nările dilatate inspirau cu nesaț aerul
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
14 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului ULTIMUL VAL o picătură de viață în marea trecere între ape ard duc în mine gânduri,vise în ochi se aprind se sting lumini raza lunii trece și se petrece lină peste mine eu stau pe țărmul vieții biet catarg în vânt,în ploi aștept un vis,un gând un val ce vine,ce trece Referință Bibliografică: ULTIMUL VAL / Viorel Birtu Pârăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2145, Anul VI, 14 noiembrie 2016. Drepturi
ULTIMUL VAL de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_birtu_paraianu_1479126815.html [Corola-blog/BlogPost/367613_a_368942]
-
de patru perechi de cai, biciuiți aprig de surugii. Acesta umbră din tristețea imensității provinciale cezaro-craiesti strică vioiciunea verdelui peisaj cu care copilul Eminescu venise de acasă. În această năvălire de zidărie germanica, bisericuța de lemn, învelita cu șindrila, mai sta că un semn al simplității pământului, până ce și aceea fu strămutata mai către margine, în Clocucica. Elevul Mihai Eminovici fu înscris în clasa a treia la școală primară cu pricina, primele două clase probabil că le făcuse la Botoșani sau
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
reforme și, Bucovina fiind socotita că o margine de țară, mulți profesori distinși din Austria, fuseseră transferați la Cernăuți. Înscriindu-l la liceu, Gheorghe Eminovici a trebuit să-i caute iar gazdă. Cât fuseseră și frații lui la Cernăuți, Mihai stătuse cu ei în gazdă la Pumnul. Peripețiile veniorii lui Aron Pumnul în Bucovina ne sunt cunoscute din amintirile lui Iraclie Porumbescu, fiind primit cu o bucurie fără margini de intelectualitate. Rămâne un mister al adolescenței lui Eminescu legătură poetului cu
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
fi fost la gazdă unde ședeau ațâți copii! Culcarea se petrecea cu zarva ce o fac găinile până se așază în coteț. Își istoriseau isprăvile de peste zi și-și plănuiau unul altuia farse peste noapte. Cum Eminescu avea obiceiul să stea acasă să citească și era bun povestitor, tovărășii îl puneau să le istorisească ce citise sau basme, ceea ce el făcea mai de voie bună, măi de nevoie, căci în caz de opunere era bătut cu pernele. Peste noapte se strecurau
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
pom din grădina, iar toamnă culegea mere rămase din scuturătura. Pe pereții "căsuței din grădina" făcuse o "galerie de tablouri" cu ilustrații din jurnale, pentru vederea căreia trebuia să se plătească "intrarea". Cu un coleg, probabil, poreclit Armanul, cu care stă în odaia din pod, jucau teatru, si bănuiala este că piesele reprezentate sunt Landhaus an der Heerstrasse și Liebelei am Fenster, cea dintâi în chip sigur, cea de-a doua cu probabilitate, de A. von Kotzebue. Cand învățau la științele
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
nu mai locuia la Tirtec, ci la un profesor de limba franceză, Victor Blanchin, în stradă Domneasa-de-Jos, 23, care ținea cu chirie casele lui Samuil Morariu, mai apoi mitropolit al Bucovinei. Se vede treaba că tată-său gândea că Mihai, stând în casă cu un franțuz, s-ar fi deprins să vorbească, fără să vrea, în această limbă. Blanchin era însă un bețiv, venea acasă pe două cărări și făcea gălăgie, certându-se mai mereu cu nevasta. Afară de aceasta, odaia în
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
copii născuți în Elveția, un băiat tehnician-arhitect dar a învățat și tâmplărie, o fată asistentă medicală și cealaltă profesoară de limbi străine dar ca și ceilalți copii ai mei a învățat și o meserie, cea de bucătar. Soția mea mai stă peste an, până se fac mai mari nepoții, dar toată vara e cu mine, așteptând cu nerăbdare să stea în acest minunat colț de România, unde vin bucuroși toți din familie”. L-am întrebat, firesc, cu ce se ocupă toată
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
de limbi străine dar ca și ceilalți copii ai mei a învățat și o meserie, cea de bucătar. Soția mea mai stă peste an, până se fac mai mari nepoții, dar toată vara e cu mine, așteptând cu nerăbdare să stea în acest minunat colț de România, unde vin bucuroși toți din familie”. L-am întrebat, firesc, cu ce se ocupă toată ziua și ce profesie are: „Sunt constructor de case din lemn. Cum să mă plictisesc, dacă ziua are numai
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
ieșite din comun, care mi-au inspirat foarte multă încredere, confort sufletesc și dragoste față de valorile perene ale spiritualității și culturii noastre autentice!... Și, totodată sfinția sa realiza faptul că păstorul duhovnicesc trebuie să arate în toate bună-rânduială. Fiindcă în bună-cuviință stau toate chipurile unei purtări frumoase. Păstorul duhovnicesc își păzește buna cuviință în relațiile sale când: - nu își neglijează îndatoririle sfinte și apostolia sa; - când își amintește că trebuie să fie, oriunde și oricând, un model creștin, când vorbește și când
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443178501.html [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
pe Dumnezeu numai la necaz, greutăți și suferințe. Dumnezeu ne-a spus: "Nu vă puneți nădejdea în oameni" și noi ne aducem aminte de aceasta la nevoie. Îi sfătuiesc pe toți creștinii să nu uite de rugăciune nici când le stă bine. Și să nu pună pe alții să se roage pentru ei. Să se roage pentru ei înșiși. Cel mai greu vot este de îndeplinit ascultarea în mănăstire, iar în lume, tot ascultarea de Dumnezeu este cel mai greu de
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443178501.html [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
despre mine, Dar Tu Doamne, Tu știi totul! Tu știi când mă trezesc în zori de zi Și când adorm Tu vezi din tot Înaltul. Iar la amiază înaintea Ta, Isuse, În Duhul meu, preaplecat și smerit, Aș vrea să stau la masa Ta bogată... Și să ascult mereu al Tău Cuvânt. Aș mai dori Isuse scump din ceruri, Când va cădea marama serii peste lume Să aduc ridicarea mâinilor mele Ca o jertfă curată, a mea rugăciune. Să-nchid pleoapele
POEME DE IARNĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1454674342.html [Corola-blog/BlogPost/363427_a_364756]
-
buze Topindu-se tandru în versul divin Scris cu mâna tainicei muze. Poemul se naște în mână de fulg Și-n inima mea simt cum rodește... În suflul iubirii cel mai sublim Sufletul meu cu drag se-odihnește. În liniște stau în brațele Tale... Să-mi scri solia Ta în miez de iarnă. S-o-mpart mereu în albele petale. Prin versuri mângâieri de primăvară. Cluj Napoca 5 februarie 2016 Referință Bibliografică: Poeme de iarnă / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
POEME DE IARNĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1454674342.html [Corola-blog/BlogPost/363427_a_364756]
-
numai primarul, prin faptul că este al respectivei localități, are răspunderi precise în teritoriu. Pentru celelalte categorii nu contează decât să ia cât mai repede votul și să dispară, lăsând cetățeanul în ceața pe care Președintele o proclamă a fi stat de drept. Un fel de drept în care cetățeanul, despre care se spune că e cel mai dominant ca putere în stat, nu știe cui are dreptul să se adreze cu pretenții, ci numai cui are dreptul să-i plătească
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (III) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1355114747.html [Corola-blog/BlogPost/365743_a_367072]
-
e! Pasărea mălai visează! E vecina de la II! Nimic nu mișcă-n bloc fără ca ea să știe. Bisericosul se face vișiniu și urcă la volan...cu greu. Are nevastă-să un palton gros la șolduri...Pe lângă ea, chiar mă simt balerină! Stau lipită de perete în balcon și mustăcesc. -Te-ai trezit, cucoană? mă iscodește dama de la II. Nu zic nimic. -Hai, că te văd! Ai cămășuța aia mai mult dantelă. Încă e bine poziționată retrovizoarea de balcon a lui bărbatu-meu! Mă
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_familie_moderna_.html [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]