4,381 matches
-
realizarea scopului X, social definit, se utilizează rutina (mijlocul) Y (de asemenea, calitatea de mijloc având aici o semnificație socială). Instituțiile intervin În acțiune limitând setul de opțiuni individuale (scopuri), reducând incertitudinea și constituind moduri habituale de acțiune, rutine comportamentale standardizate. Instituțiile sunt normative și constrângătoare social, definind și generând cadrul În care se stabilesc și se derulează acțiunile actorilor. Acțiunea este o caracteristică subiectivă a actorilor sociali, În timp ce instituțiile se constituie obiectiv În cadrul sistemului social la diverse nivele de agregare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sistemul de formare) ce au o responsabilitate publică În acest sens și nu doar una față de angajatori. Economia se bazează mai puțin pe Întreprinderi private voluntare cât pe instituții (În sensul de patternuri structurate de acțiune) de gestionare profesională, rațională, standardizată, a resurselor. Comportamentul marilor corporații este fundamental diferit de cel al micilor Întreprinderi private În mai multe privințe. În primul rând, În ceea ce privește competiția, marile corporații funcționează mai degrabă Într-un mediu puternic reglementat și cu puțini competitori În care prețul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
1973:319), „noua elită ce Înlocuiește preoțimea, aristocrația și chiar pe oamenii de știință”. În opoziție cu ultima aserțiune, am spune noi, managerii, ca și oamenii de știință, fac parte din societatea rațională, acționează În baza unei cunoașteri raționale, științifice, standardizate, pentru interesele unor principali legitimi. Managerii, prin intermediul organizațiilor pe care le conduc Îndeplinesc funcții sociale, fiind În acest sens agenții unor principali eterogeni și nu doar ai acțonarilor. În lumina argumentelor de mai sus, funcția socială a acționarilor - de furnizori
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
existentă ca atare. Patternurile acționale manifestate de diverși actori devin izomorfe datorită procesului de standardizare a mijloacelor acceptate social ca fiind adecvate și responsabile pentru realizarea anumitor scopuri. Ca urmare, capacitatea de acțiune manifestată de actorii societăților moderne este puternic standardizată, În special datorită presiunilor de conformare (și control) exercitate de societatea cunoașterii și mediul educațional. Exemple de acțiune standardizată ar fi organizarea birocratică, sau modelele de elaborare etapizată a politicilor publice, sau sistemele informaționale de gestiune etc. Pe aceeași linie
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ca fiind adecvate și responsabile pentru realizarea anumitor scopuri. Ca urmare, capacitatea de acțiune manifestată de actorii societăților moderne este puternic standardizată, În special datorită presiunilor de conformare (și control) exercitate de societatea cunoașterii și mediul educațional. Exemple de acțiune standardizată ar fi organizarea birocratică, sau modelele de elaborare etapizată a politicilor publice, sau sistemele informaționale de gestiune etc. Pe aceeași linie instituționalistă, R. Scott (2001:159 - 160) argumentează că: În diverse spații geografice și la momente diferite ale istoriei, diverse
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de diferențiere funcțională a societăților moderne. Managerul a funcționat ca instituție socială a societăților moderne, o instituție modelată cognitiv (practici, rutine), dar și valoric (responsabilitate, autonomie, individualism). Urmare a procesului de construcție instituțională, el devine actorul investit cu capacitate acțională standardizată, produsă de către sistemul educațional, acreditat să conducă „științific” corporațiile și organizațiile de tot felul. Acesta asumă rolul de agent al resurselor sociale și Îi este investită capacitatea de gestiune social responsabilă a acestora. Managerul este agentul profesional pus În slujba
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Instituțiile se referă atât la legitimitatea scopurilor, cât și, date fiind acestea din urmă, la mijloacele tehnice (În societățile moderne, În special științifice), social definite, de a acționa. Expansiunea profesiilor, programelor, tehnologiilor ce presupun licențiere, autorizare sau certificare ca mijloace standardizate pentru a atinge anumite scopuri sociale arată gradul instituționalizării acțiunii sociale de-a lungul unor principii raționale, prestabilite și comun Înțelese de actorii sociali. Dacă, spre exemplu, ne referim la desfășurarea unor activități comerciale de producție, prin asocierea indivizilor care
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
raționale” (teoriile managementului științific, resurselor umane, sistemelor de gestiune informatizată etc.) În societățile moderne conduce la creșterea incidenței acțiunii colective raționale, organizată formal. Autorii consideră că, pe măsură ce, odată cu modernizarea, crește numărul domeniilor conținând reguli menite să fie raționale („rețete sociale” standardizate: programe, tehnologii, profesii), organizațiile formale se formează și se extind incorporând aceste reguli ca elemente structurale. Incidența regulilor formale ale societății raționale (reguli justificabile În perspectiva integrării lor În sisteme de credințe/convingeri raționale) determină incidența organizării. Organizațiile sunt actori
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
urmăresc instituționalizarea unor mijloace social concepute ca fiind raționale și congruente unui proiect de dezvoltare socială legitimă, unor valori sociale ultime (Parsons 1990); ele asigură coordonarea activităților dar, În același timp, instituie, la nivel simbolic, o teleologie socială legitimă. Procesele standardizate se Înscriu Într-o logică socială care nu este neapărat una instrumentală, a eficienței, ci mai degrabă una a legitimității și reasertării unor credințe/concepții sociale, atât În privința scopurilor organizaționale, cât și În privința mijloacelor. Ele sunt instituite, așa cum afirmă Douglas
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
normative formale, ci și prescripții etice ce au un rol important În percepția publică asupra organizațiilor. Astfel, conceptul de „responsabilitate socială a corporațiilor” este un un mod de a numi eficacitatea folosit În societățile contemporane, care reclamă Încorporarea anumitor elemente standardizate și raționale ce, În concepția societății, asigură acțiunea responsabilă a corporațiilor: managementul democratic, extensia drepturilor „cetățenești” de participare și non-discriminare În relațiile de muncă, preocupările privind dezvoltarea resurselor umane, protecția mediului etc. Eficacitatea unei companii constructoare de mașini depinde de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și la construcția de agenți economici autonomi. Această abordare este specifică neo-instituționalismului sociologic și vizează felul În care instituțiile generează organizare, și nu invers. 3. Instituții și conceptul de „eficiență” Meyer și Rowan (1991) explică faptul că, prin Încorporarea elementelor standardizate, a miturilor raționale imersate În Înțelegerea comună a realității sociale, acțiunea colectivă se definește de-a lungul liniilor societale și capătă legitimitate. Astfel sunt preluate formele sociale de manifestare, cadrele predefinite de acțiune; creșterea numărului și a complexității acestor forme
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
suportului pentru Învățare În grupa/clasa obișnuită pot fi sintetizate astfel: - menținerea elevilor cu cerințe speciale În clasa obișnuită, pentru a se evita perturbarea activităților din clasă și din școală; - evitarea stigmatizării, etichetării, discriminării și segregării; - eliminarea sau reducerea testării standardizate excesive; - crearea ocaziilor pentru ca elevii școlii obișnuite să-i cunoască și să-i Înțeleagă pe elevii cu dizabilități; apariția ocaziilor necesare pentru aceștia din urmă de a interacționa social, având În preajmă modele de copii obișnuiți; - familiarizarea cadrelor didactice din
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
1, stadiul inteligenței senzorimotoare este cuprins Între 0-2 ani; stadiul inteligenței preoperaționale, Între 2-7 ani; stadiul operațiilor concrete, Între 7-11/12 ani; stadiul operațiilor formale/abstracte, Între 11/12-18 ani). De asemenea, utilizează două mari categorii de formule (algoritmice: operații standardizate și rezolvări-tip; euristice: sisteme de operare plastice și deschise care conduc la rezolvări originale) pentru operațiile de raționament inductiv și deductiv, reversibilitate, transfer și rezolvare de probleme, având drept rezultat formarea unui bagaj cognitiv bazat pe concepte și noțiuni
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Ce au realizat elevii X și Y din sarcina dată față de „pragul de reușită”?); • după perspectiva temporală din care se face: - evaluare diagnostică (stabilește starea de fapt, identificându-se cauzele); - evaluare prognostică (identifică potențialul subiectului raportat la viitor); • după caracterul standardizat al instrumentelor: - evaluare formală (realizată prin instrumente standardizate asociate sau nu cu teste psihologice); - evaluare informală (realizată prin instrumente nestandardizate, alternative, proiectate de către profesor); • după caracteristicile tehnice ale probelor: - evaluare convergentă (probe care presupun răspunsuri multiple, Închise, la alegere); - evaluare
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
sarcina dată față de „pragul de reușită”?); • după perspectiva temporală din care se face: - evaluare diagnostică (stabilește starea de fapt, identificându-se cauzele); - evaluare prognostică (identifică potențialul subiectului raportat la viitor); • după caracterul standardizat al instrumentelor: - evaluare formală (realizată prin instrumente standardizate asociate sau nu cu teste psihologice); - evaluare informală (realizată prin instrumente nestandardizate, alternative, proiectate de către profesor); • după caracteristicile tehnice ale probelor: - evaluare convergentă (probe care presupun răspunsuri multiple, Închise, la alegere); - evaluare divergentă (probe cu răspunsuri deschise, construite fără limite
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
În altă ordine de idei, să precizăm că formalul nu trebuie identificat total cu ceea ce este scris. În societățile simple, exotice, deși nu se cunoștea scrisul, viața socială era formalizată într-un grad înalt, iar mentalitatea și comportamentul indivizilor, puternic standardizate. Tocmai de aceea, cercetările etnografice se puteau limita, cu bune rezultate, la studierea normelor, ritualurilor și/sau la investigarea felului cum gândesc și se comportă anumiți indivizi, foarte restrânși ca număr. Omogenitatea ridicată, datorată tocmai acestei intense constrângeri normative, nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
vorbe, gesturi, manifestări, comportamente). Inferența de la datele exterioare (inclusiv comportamentul verbal) la cele interioare nu este simplă și fără riscuri. Însă ea se poate realiza, și nu doar prin interacțiuni intensive, de mare profunzime (interviuri clinice), ci și prin chestionare standardizate, așa cum se întâmplă îndeobște în cazul anchetelor și sondajelor. După cum am spus în primul paragraf al acestui capitol și cum o vom presupune de-a lungul întregii lucrări de față, chestionarea indivizilor ca metodă științifică se bazează tocmai pe premisa
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
discuția despre cantitativ-calitativ trece de pe planul filosofico-epistemologic pe cel metodologic propriu-zis, al strategiei metodologice. În acest context de referință, se susține, în mod obișnuit, ideea că abordarea cantitativă este cea care se bazează pe tehnici structurate (experiment, anchetă cu chestionar standardizat, plan observațional riguros etc.), pe când cea calitativă uzează de tehnici nonstructurate (observația coparticipativă, interviuri individuale intensive, interviuri de grup, studii de caz, analiza autobiografiilor). Pe un astfel de plan se poate argumenta și mai ușor complementaritatea și, în foarte multe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
interdependente și formează un sistem. Nu întâmplător în manualele și tratatele de antropologie culturală apare foarte frecvent un capitol extins intitulat„Sistemul de credințe” (Beliefs System). Spunem „nu întâmplător” pentru că la populațiile simple, „exotice”, unde mentalitățile și comportamentele sunt înalt standardizate - realități vizate prin excelență de antropologia culturală -, acest sistem poate fi mult mai bine circumscris și analizat. Aceasta spre deosebire de societățile complexe, pluraliste, cu stiluri de viață foarte diversificate. Sistemul de credințe este structurat atât pe orizontală, cât și pe verticală
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
comprehensivă a documentelor, a produselor simbolice, interviuri de adâncime, observația sistematică, biografii sociale, portrete colective, iată câteva genuri de abordări necesare într-un astfel de studiu. Totuși, fără interviuri, anchete și sondaje bazate pe instrumente mai mult sau mai puțin standardizate (chestionare și ghiduri de interviusemistructurate), cu ajutorul cărora să se testeze măcar gradul de răspândire a unor credințe în populație, precum și aderența oamenilor la acestea, este greu de închipuit cum s-ar putea obține rezultate satisfăcătoare în studiul mentalității. 6.3
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și fidelitatea instrumentelor de cercetare”). Sunt așa-numitele „scale” și „inventare” construite pe probleme specifice, cum ar fi, de pildă, cele ce privesc dificultățile de comunicare conjugală (Touliatos et al., 1990). Ne aflăm aici pe teritoriul dificil al folosirii instrumentelor standardizate (aplicate în mai multe țări sau culturi, inclusiv, de exemplu, în domeniul studierii valorilor și mentalității - Inglehart, 1997), unde se pune problema gravă a traducerii și a înțelesurilor comune la subiecți, și necesitatea, cu avantajele ei, de a construi chestionare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
epuiza. Probabil că singură nici una dintre trăsăturile respective nu este decisivă, dar luate împreună, ajung să marcheze o deosebire de esență, și nu doar de suprafață, între cele două metode. 1. Tehnicile de realizare a anchetelor au un evident caracter standardizat, în sensul că numărul, ordinea și formularea întrebărilor, precum și efectivele de persoane cărora li se adresează aceste întrebări sunt stabilite foarte clar de la bun început, nefiind permise decât rareori abateri de la schema de realizare a anchetei. Desfășurarea interviului depinde mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
subiectul și mai puțin de schema de investigație construită anterior. Cei care unifică cele două metode în una singură sunt nevoiți să vorbească de diferite forme sau tehnici de interviu, între care apar și cele ce corespund distincției noastre:interviu standardizat - interviu nestandardizat. 2. Pe aceeași linie apare diferența privind instrumentele de investigare. Ancheta uzează, prin definiție, de chestionar, ca instrument de cercetare, chiar și în cazul celor mai simple forme de realizare a ei.Interviul se poate desfășura pe baza
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dimpotrivă, ele suntprezentate ca pură realitate. Aceste obstacole pot fi depășite prin diferite tactici psihologice și prin precauția necesară în interpretarea datelor interviului. Întrucât interviul structurat este identic cu aplicarea, prin metoda față în față sau prin telefon, a chestionarului standardizat, tehnici de anchetă despre care am vorbit și la care ne vom mai referi și în celelalte capitole, în rândurile ce urmează dorim să facem câteva considerații referitoare la interviul individual semistructurat și, mai ales, nestructurat, urmând să alocăm o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fenomene de controversă, de persuasiune, de autoritate etc. Ca și interviul individual, interviul de grup se poate realiza în cele trei forme: structurat, semistructurat și nestructurat. Dar dacă în cazul celui individual, structurat înseamnă, cum am mai spus, aplicarea chestionarului standardizat, situându-ne deci în perimetrul anchetei ca metodă cantitativă, interviul de grup, chiar în versiunea lui structurată, cu întrebări specifice dinainte formulate, este o metodă calitativă, pentru că presupune interacțiunea participanților, schimbul de replici, de opinii și idei pe marginea acestor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]