3,585 matches
-
mediu. Funcția digestiva poate fi afectată fie prin tulburările de deglutiție din diverse paralizii ale nervilor cranieni IX, X, XI și XII asociate în cadrul unor sindroame neurologice sau poate fi afectată ca urmare a sechelelor postoperatorii laringo-faringiene că și datorită stenozelor esofagiene. Acestea din urmă pot conduce la gastrostoma permanentă efectul acestor tulburări se concretizează în tulburările de nutriție pe care le generează. Modul de cuantificare a acestora este precizat la capitolul tulburărilor digestive. Prezenta tulburărilor de deglutiție și tranzit dacă
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
se concretizează în tulburările de nutriție pe care le generează. Modul de cuantificare a acestora este precizat la capitolul tulburărilor digestive. Prezenta tulburărilor de deglutiție și tranzit dacă nu determina tulburări de nutriție conduc la o deficiență ușoară. În cazul stenozelor mai importante ce necesită dilatații periodice, alimentație specială (de consistentă, cantitate și intervale mici), se apreciază că deficiență medie. Prezenta gastrostomei permanente determina o deficiență accentuată. În aprecierea tulburărilor funcționale se are în vedere totdeauna și efectul psihic al afecțiunii
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
dar în ceea ce privește capacitatea de muncă se va avea în vedere și specificul profesiei (profesioniști ai vocii) efectele terapiei și eventual recidiva unor afecțiuni (noduli ai corzilor vocale, polipi etc.) Afecțiunile laringelui pot antrena tulburări fonatorii determinate și/sau respiratorii de stenoze posttraumatice, procese tumorale sau inflamatorii cronice, pareze sau paralizii: ■ tulburări vocale: - disfonie izolată - deficiență funcțională ușoară/medie după caz; - tulburări de emisie vocală dar fără dispnee - deficiență funcțională ușoară. ■ tulburări respiratorii, cu caracter restrictiv: - dispnee ușoară ce nu apare decât
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
determinată de formațiuni canceroase sau zdrobirea laringelui - deficiență funcțională accentuată; - ablația laringelui cu traheostomie permanentă și lipsa erigmofonatiei; tulburare funcțională globală accentuată. Afecțiunile traheei pot determina un anume grad de tulburări ventilatorii de tip restrictiv și, în funcție de acesta, de gradul stenozei, se va aprecia că la tulburările laringiene stenozante. ┌───────────────────┬────────────────────────┬────────────────┬────────────────┐ │Afecțiunea O.R.L. │ Tulburări funcționale Incapacitatea │ Grad de inv. Tulburările de auz │Tulburările de auz se Se socotește că Deficiență gravă │ 31 - 40% Ureche A. Urechea externă: B. Urechea medie: Laringe Neoplaziile
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
Deficiență funcțională medie se stabilește când boală canceroasă, depistată în stadiul I sau ÎI, a fost tratată și au rămas sechele care conduc la tulburări funcționale cum ar fi edeme cronice ușoare, radiodermite ușoare, pareze de nervi periferici, redori articulare, stenoze, rectite, cistite, anemii cronice care pot beneficia de tratament curativ. Incapacitatea poate varia între 50-69%. Deficiență funcțională accentuată se stabilește când boală canceroasă a fost depistată în stadiul ÎI sau III sau în localizările pe esofag, oase, ficat, pulmon, laringe
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
Epidermoliza buloasa distrofica se transmite recesiv și erupția este caracterizată de bule ce apar spontan sau după traumatisme, cu conturul clar, urmate de cicatrici atrofice la nivelul lor pielea fiind subțire, încrețita. Mai pot fi atinse de asemenea, mucoasa esofagiana (stenoza cicatriciala), rețină (dezlipirea membranei cu cecitate) și alte distrofii - căderea unghiilor, a părului, anomalii dentare. Evoluția bolii este gravă. Diagnosticul funcțional, incapacitatea și încadrarea în grade de invaliditate În aprecierea capacității de muncă trebuie reținut că afectarea este congenitala și
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
incapacității și încadrarea în grade de invaliditate se va face în funcție de intensitatea tulburărilor ventilatorii, răspunsul la tratament și complicațiile determinate, conform criteriilor de capitolele corespunzătoare. Intoxicațiile acute cu gaze, vapori și aerosoli iritanți - bolnavii cu sechele bronhopulmonare (bronșita cronică, bronșectazie, stenoze bronșice, fibroze pulmonare), cu deficiență respiratorie medie (cu reducerea rezervelor ventilatorii) se pot propune pentru încadrare în gr. III de inv. (a se vedea criteriile de la bolile respiratorii); - bolnavii cu sechele bronhopulmonare (bronșita cronică, bronșectazie, stenoze bronșice, fibroze pulmonare), cu
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
bronhopulmonare (bronșita cronică, bronșectazie, stenoze bronșice, fibroze pulmonare), cu deficiență respiratorie medie (cu reducerea rezervelor ventilatorii) se pot propune pentru încadrare în gr. III de inv. (a se vedea criteriile de la bolile respiratorii); - bolnavii cu sechele bronhopulmonare (bronșita cronică, bronșectazie, stenoze bronșice, fibroze pulmonare), cu deficiență respiratorie accentuată și/sau hipoxemie arterială și/sau cord pulmonar cronic cu decompensări repetate, se pot încadra în gradul ÎI sau I de invaliditate (a se vedea criteriile de la bolile respiratorii). Intoxicația cronică cu plumb
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
efectuează sterilizarea. Prin contact: oxidul de etilena poate provoca reacții de iritație și apariția de vezicule pe piele și mucoase la personalul care efectuează sterilizarea. Pe cale parenterala: materialul supus insuficient tratamentului de desorbție utilizat la bolnavi poate cauza fenomene hemolitice, stenoze traheale, colaps cardiovascular și fenomene alergice. Prin reacție cu diferiți compuși chimici: Echipamentul medical constituit din părți de PVC (policlorura de vinil) sterilizat inițial cu radiații ionizante sau raze gamma nu va fi resterilizat cu oxid de etilena, deoarece PVC
ORDIN nr. 185 din 6 martie 2003 pentru aprobarea Normelor tehnice privind asigurarea curăţeniei, dezinfectiei, efectuarea sterilizarii şi păstrarea sterilitatii obiectelor şi materialelor sanitare în unităţile sanitare de stat şi private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148544_a_149873]
-
mici, la început nesărate apoi și dulci. Se va combate durere și se controlează sectretia de fermenți pancreatici. Pancreatita cronică Pancreatita cronică este inflamația cronică a pancreasului asociată cu fibroza testuturilor care conduce la alterarea funcțiilor pancreasului. Cauzele sunt: alcoolismul, stenoze, litiaze, tumori pancreatice, traumatisme. Simptomatologia este formată din durere permanentă sau în pusee acute, scaune cu grăsimi nedigerate. Bolnavii cu pancreatita cronică, pot prezenta și diabetul zaharat. 110 APARATUL RENAL ȘI BOLILE SALE Aparatul renal este format din: rinichi, și
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
cristalizează și conglomerează. Pentru constituirea calculilor trebuie se coexiste următorii factori : prezenta în urină a unei cantități mai mari de: acid uric, urâți, acid oxalic, fosfați, calciu urină puțină (oligurie), staza urinară (temporizarea eliminărilor urinare), obstacole în eliminarea urinii (adenoame, stenoze). Boală este mai frecventă la tineri, adulți și bărbați. Au predispoziție cei care consumă lichide puține și locuiesc în țările cu climat cald. Totuși, în 90% din cazuri, cauza rămâne necunoscută ( după Azamfirei). Sunt considerați că factori care predispun la
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Vesalius (1514-1564) publică în 1543, De humani corporis fabrica, prezentând descrieri și desene anatomice ale inimii și sistemului vascular. Primele referiri privind leziunile valvei aortice aparțin lui Lazarus Riverius (1589 1665), doctor la Universitatea din Montpellier, care descrie în 1646 stenoza valvulară aortică și leziunile de endocardită. Theophile Bonet descrie, câțiva ani mai târziu (1679), leziuni valvulare aortice cu stenoză identificate în cursul unei necropsii. În 1705, William Cooper, chirurg și anatomist englez, descrie „pietrificarea” valvelor aortice, iar zece ani mai
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Primele referiri privind leziunile valvei aortice aparțin lui Lazarus Riverius (1589 1665), doctor la Universitatea din Montpellier, care descrie în 1646 stenoza valvulară aortică și leziunile de endocardită. Theophile Bonet descrie, câțiva ani mai târziu (1679), leziuni valvulare aortice cu stenoză identificate în cursul unei necropsii. În 1705, William Cooper, chirurg și anatomist englez, descrie „pietrificarea” valvelor aortice, iar zece ani mai târziu, Raymond Vieussens, din Montpellier, descrie stenoza mitrală și insuficiența aortică. În 1661 Malpighi descrie capilarele stabilind pentru prima
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Theophile Bonet descrie, câțiva ani mai târziu (1679), leziuni valvulare aortice cu stenoză identificate în cursul unei necropsii. În 1705, William Cooper, chirurg și anatomist englez, descrie „pietrificarea” valvelor aortice, iar zece ani mai târziu, Raymond Vieussens, din Montpellier, descrie stenoza mitrală și insuficiența aortică. În 1661 Malpighi descrie capilarele stabilind pentru prima dată legătura între artere și vene, pentru ca un secol mai târziu Scarpa să ilustreze inervația cordului. În secolul al XVIII-lea, Morgagni descrie hipertrofia și dilatarea cardiacă, și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Malpighi descrie capilarele stabilind pentru prima dată legătura între artere și vene, pentru ca un secol mai târziu Scarpa să ilustreze inervația cordului. În secolul al XVIII-lea, Morgagni descrie hipertrofia și dilatarea cardiacă, și prezintă o serie de cazuri cu stenoză aortică congenitală. Din punctul de vedere al lucrărilor privind patologia cardiacă exponentul celei de a doua jumătăți a secolului al XVIII-lea este chirurgul și anatomistul englez John Hunter, care, printre altele, relatează despre leziunile din stenoza mitrală și aortic
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de cazuri cu stenoză aortică congenitală. Din punctul de vedere al lucrărilor privind patologia cardiacă exponentul celei de a doua jumătăți a secolului al XVIII-lea este chirurgul și anatomistul englez John Hunter, care, printre altele, relatează despre leziunile din stenoza mitrală și aortic. În aceeași perioadă este acceptată „febra reumatismală” ca factor etiologic al afecțiunilor valvulare. În 1791 de M. Paris descrie stenoza aortică supravalvulară congenitală, iar în 1872 O. Becker realizează insuficiența aortică experimentală la câini, prin perforarea transcarotidiană
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
al XVIII-lea este chirurgul și anatomistul englez John Hunter, care, printre altele, relatează despre leziunile din stenoza mitrală și aortic. În aceeași perioadă este acceptată „febra reumatismală” ca factor etiologic al afecțiunilor valvulare. În 1791 de M. Paris descrie stenoza aortică supravalvulară congenitală, iar în 1872 O. Becker realizează insuficiența aortică experimentală la câini, prin perforarea transcarotidiană a valvulelor aortice, iar Edwin Klebs și Julius Cohnheim (elevi ai lui Virchow) produc diferite leziuni valvulare aortice și pulmonare la câini. La
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
valvulelor aortice, iar Edwin Klebs și Julius Cohnheim (elevi ai lui Virchow) produc diferite leziuni valvulare aortice și pulmonare la câini. La începutul secolului al XX-lea, în 1904, Johann Georg Mokenberg (1877-1925) descrie inflamația și scleroza ca etiologii ale stenozei aortice (SAo) calcifiante. Din punct de vedere al tratamentului chirurgical al stenozei aortic, ca de altfel al oricărei afecțiuni cardiace, sfârșitul secolului al XIXlea este dominat de scepticism, deși în 1894, de Vecchio publică primele suturi reușite ale plăgilor cardiace
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
produc diferite leziuni valvulare aortice și pulmonare la câini. La începutul secolului al XX-lea, în 1904, Johann Georg Mokenberg (1877-1925) descrie inflamația și scleroza ca etiologii ale stenozei aortice (SAo) calcifiante. Din punct de vedere al tratamentului chirurgical al stenozei aortic, ca de altfel al oricărei afecțiuni cardiace, sfârșitul secolului al XIXlea este dominat de scepticism, deși în 1894, de Vecchio publică primele suturi reușite ale plăgilor cardiace realizate experimental la câini, ceea ce îl face pe Billroth să noteze că
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
doi ani după recunoașterea studiilor lui de Vecchio, Paget spunea: Cu toate acestea la începutul secolului al XX lea (1900-1905) Cushing și McCullen (Johns Hopkins Hospital, Baltimore) imaginează un valvulotom, efectuează experimente pe animale și speculează cu privire la beneficiile valvulotomiei în stenoza mitrală. Alexis Carrel (1873-1944) realizează numeroase experimente referitoare la chirurgia cordului și marilor vase precum și la transplantul de organe și țesuturi, primind în 1912 Premiul Nobel pentru Medicină. În 1912 celebrul chirurg Theodore Tuffier (1857-1929), asistat de Carrel, efectuează prima
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Carrel (1873-1944) realizează numeroase experimente referitoare la chirurgia cordului și marilor vase precum și la transplantul de organe și țesuturi, primind în 1912 Premiul Nobel pentru Medicină. În 1912 celebrul chirurg Theodore Tuffier (1857-1929), asistat de Carrel, efectuează prima intervenție în stenoza aortică: după efectuarea toracotomiei cei doi au constatat că peretele aortei este foarte subțire, motiv pentru care au invaginat peretele anterior al aortei, transvalvular, efectuând astfel, prima avulsie digitală a valvulei aortice pe cord închis, pacientul supraviețuind peste 20 ani
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
valvulotomie pulmonară și aortică. Anii ’20 au reprezentat în Statele Unite o perioadă de dezvoltare a chirurgiei cardiace valvulare în cursul căreia Elliot Cuttler, Samuel Levine și Claude Beck imaginează un cardioscop experimental și Caiete de anatomie Cordul 8 realizează comisurotomii (stenoză mitrală) prin abord ventricular, manevre grevate din nefericire de rezultate nefavorabile. În 1925 Sir Henry Souttar realizează o comisurotomie mitrală transauriculară cu rezultate discutabile. În anii ’40 Alfred Blalock și Helen B. Taussig realizează cu succes primele valvulotomii pulmonare la
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
nefericire de rezultate nefavorabile. În 1925 Sir Henry Souttar realizează o comisurotomie mitrală transauriculară cu rezultate discutabile. În anii ’40 Alfred Blalock și Helen B. Taussig realizează cu succes primele valvulotomii pulmonare la pacienți cu malformații cardiace congenitale ce includ stenoza pulmonară. În aceeași perioadă W. Bigelow și McQuiston studiază efectul hipotermiei în cursul intervențiilor cardiace, iar în 1945 Clarence Crafoord (1899-1984) publică primele cazuri operate de coarctație de aortă. În același context trebuie amintite și intervențiile pe cord de extragere
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în 1948 odată cu primele intervenții chirurgicale efectuate pe cord deschis: Charles Bailey raportează prima „comisurotomie” mitrală pe 10 iunie 1948, iar D. Hark pe 16 iunie, în același an, „valvuloplastia” mitrală. C. Bailey efectuează în 1950 prima „comisurotomie aortică” pentru stenoza aortică, iar ulterior imaginează un dilatator aortic; dacă inițial Bailey a utilizat calea „oarbă” transcarotidiană, ulterior a efectuat valvulotomia aortică transventricular, transaortic. Pe baza acestor tehnici chirurgicale Bailey a operat peste 60 pacienți, la care a înregistrat o mortalitate de sub
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și toracoscopice. În continuare rămân de actualitate cei „10 factori” notați de Kenneth K. Keown în 1981 la Panel Discussion of Cardiac Anaesthesia and Surgery at the Annual Meeting of the Canadian Anaesthetists' Society, care au dus la progresul tratamentului stenozelor aortic: Etapele istorice majore privind abordul chirurgical al cordului sunt prezentate în tabelul de mai jos (tabel 1). Capitol 2 NOȚIUNI DE EMBRIOGENEZĂ CARDIACĂ <resume> Rezumat * Introducere * Formarea ariei cardiogene * Formarea ansei cardiace * Septarea cordului * Formarea atriilor * Formarea definitivă a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]