2,893 matches
-
Nicicând în trecut și nicicând după aceea, până în a doua jumătate a secolului XIX, lumea românească nu a fost mai temeinic atrasă decât atunci în sfera influențelor occidentale, contrapondere la covârșitoarea influență exercitată, direct sau indirect, în secolele anterioare, de stepa euro-asiatică și de Bizanț. Resursele pecuniare excepționale ale celor două state românești, puterea lor militară prețuită de contemporanii străini, influența lor politică între regatele catolice Ungaria și Polonia, de o parte, și puterile balcanice, de altă parte, apoteoza acestei evoluții
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să se alieze cu ei și, în cele din urmă, să treacă împreună cu latinii în Balcani, părăsindu-și fostele teritorii. Dar conform lui Nicephor Gregoras, în preajma anului 1241, s-au retras la sudul Dunării circa 10.000 de cumani din stepa nord-pontică15. Este, probabil, vorba de un nou val de emigrări cumane provocat de iminența sosirii tătarilor în locurile stăpânite de ei până atunci. Încă un aspect al chestiunii merită să fie dezbătut. După cum s-a văzut, dintre cele două căpetenii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Facultatea de Litere din Cluj, În cadrul Catedrei de literatură universală și comparată, doctor În literatură comparată (1999). Echinoxist ca formație, a debutat editorial În 1995, cu volumul de eseuri Grădina magistrului Thomas. A mai publicat: Xenograme (1997), Visul lupului de stepă (1999), De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul (2001), Opoziții constructive (2002), Matei Călinescu. Monografie (2003), Cercul de grație (2003), Proza fantastică a lui Mircea Eliade. Complexul gnostic (2003), Mitologie generală I. (2004), Despre Thomas Mann și alte eseuri (2005). A coordonat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Grete Tartler, Pitești-Brașov, 2000; Evocări, București, 2003; Arta dialogului, postfață Ion Vianu, București, 2003. Ediții: Ovidiu Cotruș, Meditații critice, introd. edit., București, 1983. Traduceri: Pavlo Tycina, În orchestra cosmică, pref. Șt. Bitan, București, 1962; Em. Kazakievici, Povestiri. Steaua. Doi în stepă. Inimă de prieten. La lumina zilei, București, 1964 (în colaborare cu Maria Roth, M. Spiridoneanu, V. Rădulescu, Eugen Barbu, Paul Granea); Werner Bossert, Poezii, București, 1965; Leonardo Sciascia, Codicele egiptean, pref. trad., București, 1966; Ruben Darío, Versuri alese, București, 1967
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
sau hieratice gravuri pe motive antichizante evocă un timp legendar, al omului semizeu, pretext de abandonare în ficțiune a convențiilor lumii moderne, de exaltare a unei vitalități fruste, estetizată prin stilizarea mitologic-idilică sau prin sculpturalitate parnasiană: „Pe-armăsarul meu de stepă, ca nălucă orbitoare,/ Trec, vârtej de aur roșu, de nesip înfășurat/ Și când luna stoarce lapte peste iarba șoptitoare,/ Stele clare priveghează cortul meu nemăsurat”. Ca în Naiada, Avatar, Stepa, în același spirit al regăsirii energiilor primare, natura declanșează o
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
stilizarea mitologic-idilică sau prin sculpturalitate parnasiană: „Pe-armăsarul meu de stepă, ca nălucă orbitoare,/ Trec, vârtej de aur roșu, de nesip înfășurat/ Și când luna stoarce lapte peste iarba șoptitoare,/ Stele clare priveghează cortul meu nemăsurat”. Ca în Naiada, Avatar, Stepa, în același spirit al regăsirii energiilor primare, natura declanșează o violentă furie a simțurilor, o senzualitate frenetică, iresponsabilă, care conferă erosului atmosfera specific macedonskiană, de „idilă brutală”; adâncul obscur al instinctului, prins în Faunul, deși are unele atingeri cu imaginea
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
Ion Grosu, descendenți ai unei familii de răzeși înstăriți. Urmează clasele primare și liceul la Bălți, unde este coleg de clasă cu Eugen Coșeriu, viitorul lingvist. Începe activitatea publicistică în 1938, când scoate, într-un singur număr, revista „Flori de stepă”. În 1940 I. E. Torouțiu îi tipărește la Editura Bucovina volumul de epigrame Muștar. Între 1941 și 1943, ca redactor la Direcția Presei din Ministerul Propagandei, se ocupă de periodicele „Basarabia” și „Transnistria”. Concomitent publică versuri în revistele „Iconar”, „Convorbiri
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
scrie de acum înainte, „cu stânga”, o poezie angajată, în versuri energice și clare. Pe alocuri, nesocotind pentru o clipă angajamentul, ecouri din folclor, din V. Alecsandri și Tudor Arghezi creează senzația unui lirism mai curat, fără poncife. Tot așa, stepele Kazahstanului, într-o descriere degajată de obsesia luptei de clasă, oferă inspirației un câmp deschis. Altfel, mai totul, în versificările frânte, convulsive ale lui Ș. - care și-l luase ca model pe Vladimir Maiakovski - e, între îngrețoșare și mânie, discurs
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
să fi fost modernizată, canalizată, bîntuită de cetele barbare de turiști mondiali sau autohtoni, iar toată puritatea locului să se fi dus de rîpă... Dezvolt ce am mai scris mai demult despre călătoria făcută la Ircuțk. Iar de aici, prin stepa buriată, vreo șase sute și ceva de kilometri, spre lacul asiatic vestit. În preziua plecării, Sava, prietenul meu, poetul țarist gigantic o făcuse lată în cel mai de seamă local al orașului. Cu noi mai erau doi ziariști din Ircuțk, prietenoși
Baikalul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17150_a_18475]
-
trebuit să plătească toate acestea, dacă li s-ar fi cerut să dea, drept plată, întreg continentul lor jumate european, jumate asiatic, - l-ar fi dat, fără clipire. Pe loc! Pe loc!! * Drumul l-am făcut în două Volgi prin stepa buriată pustie. Dacă una s-ar fi defectat, am fi luat-o pe-a doua; sau am fi făcut din două una, alte mijloace nefiind. Sava, lîngă mine îmi tot spunea bancuri cu buriați, populația autohtonă. Gen secuiul care umblă
Baikalul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17150_a_18475]
-
secretă - foșniri, murmure, clipoceli, gâlgâituri, vuiete îndepărtate; vântul - remarcă Tudor Vianu - este un adevărat personaj al povestirilor lui S. Tablourile de natură nu sunt doar états d’âme ca în literatura romantică, ci posedă și facultățile „corespondențelor” baudelairiene, fiindcă pădurea, stepa sau balta intervin în acțiunile umane cu funcții complice și inițiative secrete. Dintre nenumărate exemple citabile, o mențiune specială merită strania istorisire Ochi de urs, unde natura se demonizează, ca și cum asupra ei ar fi fost azvârlită o vrajă rea. Tablourile
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
simțul grandorii și al sacrului, profanat deopotrivă în lumea fizică și în cea morală. Înțesată de muniție și cohorte dușmane, frumusețea magică a panoramelor alpine sau marine ale Crimeii se transferă în teatrul de război al unor încleștări sălbatice, iar stepa rusească sau tundra siberiană, sub geruri, zăpezi, ploi nesfârșite, devin spațiul unei imense rețele concentraționare, strivind sordid sute de mii de destine umane, cu foamea de viață exacerbată insuportabil. Zona vie a cărții e dată de comunicarea acestor trăiri extreme
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
aproape întregul ciclu parnasian și, cu vremea, mai multe variante ale unor piese de bază din ciclul ermetic. Alți poeți susținuți de E. Lovinescu au fost Perpessicius, Ion Pillat, căruia i se tipăresc versuri începând cu numărul 34/1919 (În stepă), Tudor Vianu, care publică de la numărul 45/1920 (De la fereastră), Vladimir Streinu, care colaborează de la numărul 22/1922 (Pe sufletul meu), Ilarie Voronca (Gară de provincie, 44/1922) ori Camil Petrescu, dând o mare parte din Ciclul morții. Discernământul mentorului
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
de ani de singurătate și Toamna patriarhului de Gabriel García Márquez, transpuse de Mihnea Gheorghiu și Andrei Ionescu, romanul lui Franz Kafka America (în mai multe numere din 1967 și 1968), tălmăcit de Pop Simion și Erica Voiculescu, Lupul de stepă de Hermann Hesse, tradus de Al. Al. Șahighian, La răsărit de paradis și Iarna nemulțumirii noastre de John Steinbeck (în mai multe numere din 1963), în versiuni de D. I. Suchianu, Tania Malița, Mihu Dragomir. Acestora li se adaugă numeroase alte
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
1963), încearcă închegarea fragmentelor anterioare, dar defectul prozelor scurte (conceperea șablonardă a personajelor, abundența clișeelor) se amplifică la proporțiile unei cărți de mari dimensiuni. Mult mai reușite sub raportul introspecției psihologice, amintind de vocația analitică de la debut, nuvelele Nuntă în stepă (1955), Hoțul (1957), Urmărirea (1966) dau măsura prozatorului, ca și Vitrina cu amintiri, reușită construcție memorialistică. SCRIERI: Dincolo de tristețe, București, 1940; ed. postfață Șerban Cioculescu, București, 1969; Oamenii visează pâine, București, 1945; Vițelul de aur, București, 1949; Cuptorul nr. 3
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
pâine, București, 1945; Vițelul de aur, București, 1949; Cuptorul nr. 3, București, 1950; Linia de foc, București, 1950; Erupția, București, 1951; Mama, București, 1951; Poveste de dragoste, București, 1951; Rădăcinile bucuriei, București, 1954; ed. (Podul amintirilor), București, 1963; Nuntă în stepă, București, 1955; Izgonirea din rai, București, 1956; Hoțul, București, 1957; Urmărirea, București, 1966; Itinerarii critice, București, 1971; Vitrina cu amintiri, București, 1973. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, II, 450-453, VI, 295; Șerban Cioculescu, „Dincolo de tristețe”, „Jurnalul”, 1940, 181; Călinescu, Ist. lit.
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
nu-i de glumit, pref. M. Baraz, București, 1956 (în colaborare cu Scarlat Callimachi); Émile Zola, Excelența sa, Eugène Rougon, pref. Theodosia Ioachimescu, București, 1957; G. I. Matveev, Scorpionul, București, 1959 (în colaborare cu N. Bocunescu); Semeon Babaevski, O vară în stepă, București, 1960 (în colaborare cu Ștefania Brătulescu); Agnia Kuznețova, Pe cuvântul meu de comsomolist, București, 1962 (în colaborare cu V. Țvileac); Wilkie Collins, Piatra lunii, pref. H. Zalis, București, 1962 (în colaborare cu Andrei Bantaș); Daniil Granin, Împotriva furtunii, București
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
1942 se stabilește la Tulcea, unde va fi funcționar în administrația de stat a orașului și profesor la o școală de meserii. Un volum de poezii, În brațele Deltei, îi apare târziu, în 1980. S. cultivă, cuminte, o poezie a stepei și a deltei danubiene, locuri unde „roua tremură” în spicul de grâu, iar „stelele cad bulgări în marele Nimic”. Versurile sunt fără fior liric, mai mult declarative, obținând uneori contururi ornate cu imagini plastice izbutite, cu reminiscențe ale simbolismului de
SLAVOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289720_a_291049]
-
boem (un Heidelberg răsăritean), „vadul basarabean” care hotărnicește un tărâm făcut din „pământ și cer, holdă și zare”, „codrii Orheiului” și „freamătul de plopi gemând în aer”, Nistrul și „doina basarabeană”, livezile încărcate de rod, zvonurile îndepărtate și enigmatice ale stepei. Aparent pasteluri, aceste poeme sunt în realitate elegii, în care amintirea și reveria filtrează peisajul și îl încețoșează, convertindu-i datele într-o confesiune șoptită și tremurată. Departe și de retorica ostentării eului, și de tentațiile lirismului militant resuscitat de
SARGEŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
Al. Niculescu). Traduceri: Ödön de Horváth, Tineret păgân, București, 1945; Marea fericire de a trăi în epoca stalinistă, București, 1950 (în colaborare cu Irina Popescu); Stahanoviștii din Moscova, București, 1951 (în colaborare cu Z. Pop); N. N. Leașko, Cu turma în stepă, București, 1952 (în colaborare cu Igor Porubin); Aleksandr Bâlinov, Metalurgiștii, București, 1953 (în colaborare cu Igor Porubin); N. Panov, Dorința arzătoare, București, 1954 (în colaborare cu Ana Mișea); Bertolt Brecht, Capete rotunde, capete țuguiete, București, 1966, Ascensiunea lui Arturo Ui
TORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
eșecul umanului, al visului himeric și al sacrului în contemporaneitate. Se întâlnește la T. și o poezie sarcastică, așa-zicând circumstanțială (pe tema războiului), dar protestul vizează deriva în totalitatea sa și la un nivel cosmic. Soarele „se decapitează în stepă” (amintind celebrul „soleil, cou coupé”), Luna (scrisă mereu cu majusculă), „răsărind demonic”, e „ca un ficat însângerat” sau „fumegă”, lumina ei „albă și rece” se prelinge „în lacrimi de faianță/ pe brațul meu stâng caligrafiat de Destin”. Ciclul Steaua Venerii
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
s-a acordat Premiul special al Uniunii Scriitorilor pe 1980. Narațiunile din Orașul cu fete sărace prefigurează unele scrieri ale lui T. consacrate spațiului închis. Nuvela titulară conține în schiță cadrul romanului Un port la Răsărit: un oraș „strâns între stepă și limanul Nistrului”, fără păduri în jur, cu ierni cumplite și suprapopulat de fete: Cetatea Albă. Instantanee de viață, unele cu pronunțat specific rusesc, aduc majoritatea prozelor: în peisaj urban (Mamocica, Șase monede albe, Ospăț cu oameni buni) sau rural
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
literare româno-polone, București, 1989; Adam Mickiewicz. Vârstele romanticului patriot, București, 1995; Universaliști și comparatiști români contemporani, București, 1996; Plămada cărților, București, 1997; Sienkiewicz, București, 1998. Literatura polonă în România. Receptarea unei mari literaturi, București, 2001. Traduceri: Igor Newerly, Băiatul din Stepele Salice, București, 1962 (în colaborare cu Al. Ștefănescu-Medeleni); Wladislaw Reymont, Fiu de nobili, pref. trad., București, 1967, Comedianta. Frământări, pref. trad., București, 1984, Vampirul, pref. trad., București, 1995; Jaroslaw Iwaszkiewicz, Dumbrava de mesteacăn, în Maica Ioana a îngerilor, I, București
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
an este încorporat în Armata Roșie. În 1923 se întoarce clandestin în Basarabia, unde va desfășura - probabil stabilit în orașul Bălți - o activitate publicistică și culturală menționabilă. Colaborează cu schițe, povestiri și articole la „Viața Basarabiei”, „Cuget moldovenesc”, „Flori de stepă”, „Itinerar” ș.a. A fost membru al Societății Scriitorilor din Basarabia. Invazia sovieticilor din 1940 îl face să se refugieze peste Prut. În 1952 este arestat la București și predat autorităților sovietice, care îl implică în procesul Pan Halippa și îl
TAMBUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290046_a_291375]
-
unde îi trăia familia, eșuează. Lucrează la Studioul Moldova-film, ca administrator. T. debutează editorial în 1938 cu „povestirile din viața sovietică” Alb și roșu, Bandiții, Osândiții la moarte și Povoljanca, reunite apoi în volumul Spre Golgota (1939). În „Flori de stepă” din 1938 publică un fragment din romanul Învierea, apreciat într-o scrisoare de E. Lovinescu (care citise o sută de pagini în manuscris, spunând că „e o zugrăvire pitorească a moravurilor basarabene în cenușiu”), și mai multe povestiri, iar în
TAMBUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290046_a_291375]