1,350 matches
-
să-ți mai spun ceva. Dacă ai de gând să-mi răspunzi că intrând vreme de cinci sau zece ani în tăcere riști să pierzi pasul cu colegii tăi de generație, dacă îmi vei răspunde deci că te sperie hărniciile sterpe ale altora, am să-ți spun că mă dezamăgești a doua oară. Fiindcă dacă scrii pentru cei din jurul tău și pentru cei din timpul tău, scrii degeaba. Ajută-mă deci, ajută-mă să pun pe lume ceva. Cu cărțile mele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cadavrul tău. Știi asta, ți-am spus..." în acest timp, bătrâna îl privea extaziată și dădea înțelegător din cap. Ei bine, dacă acest scriitor ar ține un jurnal, în paginile lui nu s-ar regăsi nimeni. Ar fi un jurnal sterp. Dacă el ar mărturisi acolo o crimă făcută din gelozie sau din ură, între mine și el s-ar întinde o punte pe care viața mea, în nebănuitul ei, ar fi putut să treacă. Dar ce punte poate arunca spre
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
arti? Au legislațiune? Au industrie? Au comerț? - Ce au? Limba? ar trebui să li fie rușine de ea. Sunetele îngrozesc piatra; construcțiunea, modul de a înșira cugetările, de a abstrage noțiunile, tropii, cu un cuvânt spiritul infiltrat acestui material grunzuros, sterp, hodorogit, e o copie a spiritului limbei germane. Ei vorbesc germănește cu material de vorbă unguresc. Științele? Ce au descoperit ei nou în științe? Prin ce au contribuit ei la înaintarea omenirei? Istoria civilizațiunei a înregistrat numai o nulă. {EminescuOpIX
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
al esistenței sale. Dorindu - i bun succes pentru sesiunea a. 1876/7, comunicăm cititorilor noștri unele pasage din darea de samă a d-lui Aug. Laurian asupra tendenței și lucrărilor de pîn' acum a societății. În mijlocul patimelor politice și agitărilor sterpe ale luptei zilnice câțiva învățători, convinși că binele de mâne al țărei atârnă mai mult de starea de azi a școalei decât de polemicele înveninate ale partidelor extreme, s-au strâns în anul trecut împrejurul acestei idei și din dezbaterile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de loc pentru creșterea inimei și caracterului, căci niciodată tăria unui popor n-au stat în instrucție și numai în instrucție, ci totdeauna în creștere. O cunoștință, mai ales în școalele secundare, care nu are rol educativ e o cunoștință stearpă și nefolositoare. Ne-au trebuit acest proemion pentru a ajunge la faptele ce voim să le însemnăm. La 28 mai d. I. G. Ciurea s-au dus în calitate de jude-instructor la hotelul "Romînia" împreună cu d. prim-procuror I. Vrînceanu, d. Barbu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
oricărui gospodari român cu oarecare cultură și este lesne de înțeles. Pentru a vedea ce scop urmărește autorul în scrierea sa, vom reproduce câteva pasage din prefață: Prin cultura pomilor se poate folosi aproape fiecare petec de pământ, mănos sau sterp, uscat sau apătos, cald sau rece, reprezentând un șes adăpostit sau un rozor pietros. Pomii frâng forța vânturilor și conservă timp îndelungat umezala care contribuie la formarea nourilor. De unde se esplică că, pe când țările pleșuve adese ajung a fi bântuite
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
unei asemenea dezlănțuiri de vitalitate, soțului nu-i rămâne decât să se resemneze, admițând că toate femeile sunt la fel. Mai înțelept ar fi să se evite căsnicia, căci femeia îi pune mereu cinstea în primejdie, dragostea ei este „țarnă stearpă”, „pârjol” 389 . Sunt interesante aceste metafore asociate cu focul. „Pe om 382 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 306. 383 Ibidem, p. 307. 384 David Aers, Chaucer, Langland and the Creative Imagination, Boston, Routledge & Kegan Paul, 1980, p. 149. 385 „Woman is
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nici o amforă nu rămâne Deoparte; gălețile de lemn și vedrele, totul este plin”. În ceea ce ne privește, semnele pe care ni le dă sunt și mai puternice, și mai limpezi decât cele de mai sus. Dintr-un pământ mai Înainte sterp, sărac, pustiu, Zeul a făcut un sol fertil, magnific, plin de glorie. Nu Încape vorbă că mă felicit pentru a fi contribuit cu zel la aceste Îmbunătățiri alături de Polycrates și de (C) Petraios și-l proslăvesc pe cel care a
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
un an la altul, între 3 și 7 kg, iar ciobanii primesc o sumă fixă de bani pe cap de oaie păzită. Cât privește asocierea văratului vitelor cu lapte, vacile erau păzite de văcari. Noaptea, în ocol erau ținute vacile sterpe, în seama văcarului, iar celelalte erau aduse și mulse de proprietarul ce le ținea în grajd. În trecut grajdurile făceau parte din corpul casei. Prin târlă se înțelege întregul complex ce aparține de stână, adică toate acareturile unde se prepară
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cele mai înalte locuri, unde plugul putea pătrunde, se semănau plante furajere: ovăz, orz, mazăre, lucernă, mei sau dughie 2 (parâncă). În satele de răzeși 3, marii proprietari aveau nu mai puțin de patru categorii de bovine: vaci cu lapte, sterpele și mânzații (care nu veneau seara acasă, având țarcul și târla lor în câmp), cireada de boi de tracțiune (țarc amenajat în câmp) și cireada de viței, împreună cu micile turme de miei pășteau „în siliște”. La 10 mai, când ieșeau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
domnitor!... Despre Maria-Marușca vorbesc faptele lui Alexandru, îngropat la mănăstirea Bistrița, alături de strămoșul său, Alexandru cel Bun. Despre Maria Rareș aflăm din relatările fiului ei, domnitorul Petru Rareș. Nicolae Iorga amintește despre Maria de Mangop că a fost o „femeie stearpă” Acoperământul mortuar rămas după ea se spune că ascunde „o fire misterioasă și o adevărată enciclopedie universală”. Pentru aproape 32 de ani după cum s-a consemnat, voievodului i-a stat alături prea frumoasa Maria Voichița, fiica domnitorului muntean Radu cel
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
unei asemenea dezlănțuiri de vitalitate, soțului nu-i rămâne decât să se resemneze, admițând că toate femeile sunt la fel. Mai înțelept ar fi să se evite căsnicia, căci femeia îi pune mereu cinstea în primejdie, dragostea ei este „țarnă stearpă”, „pârjol” 389 . Sunt interesante aceste metafore asociate cu focul. „Pe om 382 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 306. 383 Ibidem, p. 307. 384 David Aers, Chaucer, Langland and the Creative Imagination, Boston, Routledge & Kegan Paul, 1980, p. 149. 385 „Woman is
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
un capriciu, o criză adolescentină sau o revoltă insuportabilă! Într-o temă feminină, acest tranzit poate coincide cu o Întâlnire importantă, amoroasă sau doar amicală, dar purtătoare de deschidere și progres. În schimb, Întrucât acest tranzit acționează pe un teren sterp (dacă nu plantezi nimic, nu crește nimic) are un efect mai apropiat de cel al aspectelor disonante. Se Întâmplă frecvent să asistăm la bulversări, la evenimente neașteptate care vin adesea din exterior și care sunt, prin urmare, greu de controlat
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
de grumaz: caută scorțișoară și umbir (imbir) trei dramuri (3,18 g) să le pisezi toate la un loc să le amesteci bine cu miere, să le legi fierbinți la grumaz. Pe cine mușcă șarpe În apă: rădăcină de boz sterp, s-o fierbi și să-i dea să bea de trei ori În trei zile. De dureri de inimă: apă de trandafiri și apă de pelin să le amesteci, să dai să bea. Cine are păduchi lați la ochi: să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Rochelle, care-și inventariază În jurnalul intim motivele pentru care - om de onoare, Însă om căzut - trebuie să se sinucidă? Ce altceva infinita delicatețe a unei pagini din jurnalul Sylviei Plath, dar o delicatețe la capătul căreia se deschide tărâmul sterp al unei morți năpraznice? Din toate aceste motive, ocolul prin și alături de mecanismele constituirii jurnalului intim ca specie literară e mai mult decât un simplu exercițiu de poetică. Nu exemplaritatea destinelor, nu intensitatea tensiunii lăuntrice - oricât de spectaculoase, literar, ar
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
marea liniștită. În timpul traversării, cârmaciul Andreas San Martin a descoperit două sisteme solare care mai târziu vor căpăta denumirea de Norul Mare și Norul Mic ale lui Magellan. Vasele au străbătut 2670 de leghe, întâlnind doar două insulițe, nepopulate și sterpe, numite Los Desaventurados, insulele nefericirii. La 6 martie 1521 au apărut la vest trei insule locuite. Au fost numite Ladrones (deoarece locuitorii erau cam hoți) iar mai târziu Marianele, în onoarea reginei spaniole Mariana. Acum și-au dat marinarii seama
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
nocive sau care produc disconfort; Aisberg= ghețar plutitor de proporții uriașe, desprins din calota de gheață polară. Pe aisberg se pot întâlni unii reprezentanți ai faunei arctice: potârnichea polară, huhurezul alb, iepurele polar, vulpea polară, ursul polar; Arid= uscat, neroditor, sterp; Azot= element chimic gazos care se găsește în atmosferă în proporție de aproape 80%; B ,,Baltă să fie că pește se găsește’’ Bacterie= microorganism unicelular, microscopic, cu dimensiuni foarte mici, prezent în toate mediile de viață; Batimetru= aparat cu ajutorul căruia
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
o imputare numele fostului sat ce fusese ras de pe suprafața sa de alunecarea de teren. Încercă să descifreze scrisul, dar cele câteva litere ce refuzau să se constituie într-un întreg, rămăseseră doar ca un joc de umbre desuet și sterp. Avu o pornire instinctivă de a trânti la pământ acea placardă, sau poate nu a vrut aceasta, cine știe, dar cu mișcări sigure de un calm desăvârșit o îndreptă și puse un pietroi mare la baza stâlpului dezmoștenit. Își roti
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
opinii despre modul în care o idee sau tema textului narativ studiat se reflectă în construcția personajului feminin selectat. - VARIANTA 12 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: și după ce am inventat poezia întro încăpere clandestină din adâncul pământurilor sterpe - curajul și puterea (omenească) sau topit ca aburul și altceva în afară de faptul că mam născut și că trăiesc și că probabil voi muri cutremurândumă (ceea ce de altfel am vrut să spun și acum doi ani și acum trei ani de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
eului dispare cu totul. 8. O caracteristică a genului liric este transmiterea nemijlocită a unor idei, reprezentări, sentimente, stări de spirit. Astfel, Virgil Mazilescu comunică idei și reprezentări des pre actul creației ca subversiune, ca act de curaj întro lume stearpă și sentimente, precum cel al puterii creatoare (asemeni unui subpământean Hefaistos) sau al neputinței de a vorbi despre cutremurarea morții. O altă trăsătură a acestui gen literar este prezența instanțelor comunicării lirice. În poezia prefață, prezența eului liric este reliefată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cunoscutul ziar vienez Neue Freie Presse, la 27 octombrie 1903. Filozofia, care pretinde că este regina tuturor științelor, este comparată aici cu „o fecioară dedicată lui Dumnezeu, care tocmai deoarece e dedicată lui Dumnezeu va trebui să rămână pentru totdeauna stearpă. Consilierul aulic Boltzmann a declarat că, în calitate de fizician, nu ar trebui să i se ia în nume de rău dacă vrea să vadă sustrase filozofiei lucruri ce pot fi tratate în mod exact de fizică“. (Citat după Brian McGuiness, Approaches
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sută douăzeci și nouă kilometri -, să fie strașnic păzit. Deci, încă o dată: cu cât hotarele sunt mai greu de penetrat, cu atât se pretează la cele mai diferite oportunități. 94. Despre binefacerile istorice ale hotarelor istorice (II) tendințele prezentului Disputa stearpă în legătură cu ștergerea hotarelor dintre țările cu un sistem politic și o economie compatibile nu constituie decât fie o diversiune menită să vă adoarmă ingeniozitatea, fie chiar o cecitate criminală a decidenților. Hotarele istorice au fost și vor rămâne de neînlocuit
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
sută douăzeci și nouă kilometri -, să fie strașnic păzit. Deci, încă o dată: cu cât hotarele sunt mai greu de penetrat, cu atât se pretează la cele mai diferite oportunități. 94. Despre binefacerile istorice ale hotarelor istorice (II) tendințele prezentului Disputa stearpă în legătură cu ștergerea hotarelor dintre țările cu un sistem politic și o economie compatibile nu constituie decât fie o diversiune menită să vă adoarmă ingeniozitatea, fie chiar o cecitate criminală a decidenților. Hotarele istorice au fost și vor rămâne de neînlocuit
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
după cele paisprezece poezii, publicate de tînărul poet înainte de 1870 și din care de-abia una singură, Din străinătate, îl atrage din nou, cu fire nevăzute, la Ipotești. Se cereau studiate toate descrierile cadrului ipoteștean, cu codrul, lacul, lunca, Stînca stearpă, izvorul cu prispa de brazde și "teiul sfînt", așa învăluite în lumea de basm a copilăriei sale și văzute de el cu ochi de poet. Și încă un motiv, ca să rîmînem în același cadru ipoteștean: pentru a dezlega problema pusă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ori mai departe, Mihai dispărea de acasă zile la rînd. Asculta ciripitul păsărilor și zvonul de gîlgîit dulce al izvorașelor. Rătăcea prin codru și se urca pe creasta dealului, către Hrișcani, pe locul cel mai înalt numit de el "Stînca stearpă"9, de pe care, peste vîrfurile copacilor, vedea în vale satul împrăștiat, cu colibele de paie. Pe creasta aceea, datorită bogatei lui imaginații, el se credea pe vîrf de munte, și chiar "munte" i-a zis în versurile pe care le-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]