1,096 matches
-
și om drept ființă supusă finitudinii își impune exigențele în sensul că zeul se poate ascunde deplin, dar nu se relevă total, ci doar aproape de maxim, cele mai înalte conștiințe mistice umane purtând, indiferent de înălțimea spirituală dobândită, stigmatul finitului, stigmat ce nu permite o cunoaștere-viziune totală a Divinității în deplinătatea sa majestos-infinită. Credința religioasă este un angajament și o investire spre un reper ce nu comportă relativitate de substanță, spre un punct fix ce este incompatibil cu metamorfozele eidetice, de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
îndiguiește un torent de otravă spre a-l lăsa liber atunci când ar fi ruptă, ci ea însăși reprezintă un izvor de pelin ce odată așezat pe inima mea își revarsă deplinul în interiorul ei. Pecetea a opta sau numărul fiarei este stigmatul ce îmi sigiliează pulsația conștiinței în imperiul demonului și nici o mână divină nu o va frânge, dăruindu-mi libertatea întoarcerii și poate a îndepărtării salvatoare de icoana fiarei. Alegerea mea personală de a mă închina chipului fiarei, sortește căderea centrului
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
potențiale extrem de remarcabile. Ceea ce ne interesează pe noi, însă, în mod deosebit, este intrarea în lumea „normalului” a copiilor (elevi) considerați „sub-normali”, „anti normali”, „a normali”, „diferiți”, „handicapați”, „dizabili”, „ deficienți”, dar care, în ciuda etichetelor atașate, reușesc să se desprindă de stigmatul impus (din păcate, adeseori!) de societate și să se afirme prin creații personale și personalizate, egale, de nenumărate ori (dar, din nefericire, nu întotdeauna „luate în seamă”, ori valorizate!), cu cele ale copiilor „normali”. Curba (celebră!) a lui Gauss ne
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Bisericii”; Omul se justifică prin credință și prin meritele faptelor sale; * acceptă două taine: botezul și Împărtășania; * instituie dogma predestinării. IIsus Hristos s-a jertfit doar pentru cei aleși; * Ascetismul laic; * Obligativitatea frecventării bisericii; * implicarea pastorilor în viața particulară; * intoleranță, stigmat, ardere pe rug pentru cei de altă credință; * refuză tradiția Sfinților Părinți; * un cult sobru și riguros: fără sfinți, moaște, icoane; * reducerea numărului sărbătorilor creștine; * a diminuat fastul și ceremonialul catolic; * a demonstrat importanța teologică a activității politice. A anticipat
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
stigmatizează pe sunniții revoltați Împotriva regimului fundamentalist și marxist al președintelui Bashar al-assad drept „teroriști”. Dimpotrivă, alawiții șIIți sunt gratulați cu apelativele „eroi”, „luptători pentru apărarea țării” etc. SUA, având alte interese politice, economice și financiare decât Rusia, folosesc aceleași stigmate, dar în sens invers. Își construiesc un anonimat social, creează perdele de fum pentru a-și practica ritualurile secrete. Mulți istorici și sociologi ai religiilor Îi consideră membri ai unei societăți secrete religioase străvechi. Au în compoziția lor socială mai
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
principal, medicul Dinu Mureș. Specializat în boli nervoase, el se comportă ca un profesionist desăvârșit, refuzând compromisurile și practicând, în relațiile cu pacienții, un stil de rece probitate. Echilibrul lui se năruie pe măsură ce îl acaparează obsesia că ar putea moșteni „stigmatul” nebuniei, de care suferiseră tatăl și bunicul lui. Omul de știință atât de stăpân pe sine se dovedește o ființă vulnerabilă care, pradă frământării ce îl chinuie, e cât pe ce să-și pună capăt zilelor. Surprinzându-l, îngrozită, în
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
activi ai societății actuale, folosindu-se, de cele mai multe ori, de cuvinte Înjositoare (nespălat, urât, criminal, bandit, hoț, jegos etc.), creându-se acele mecanisme de stigmatizare ce Îi fac chiar și pe romi să-și refuze apartenența la propriul grup etnic. Stigmatul social, În interiorul și exteriorul grupului etnic rom este așa de mare, Încât construirea unei imagini pozitive este aproape imposibilă. Care sunt mecanismele statale și societale prin care se asigură o reprezentare echitabilă a intereselor fiecărui grup etnic din societate? Cât
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
secolul XX s-a insistat asupra terenului marcat sau predispus genetic, al celui slăbit din cauza malnutriției și epuizării, asupra deficitului imunologic, a terenului sensibilizat alergic. În psihiatrie, după doctrina degenerescenței din secolul al XIX-lea, au fost luate în considerare „stigmatele” ce indicau o sensibilitate crescută pentru unele boli psihice (Alexander, 1972Ă. S-a vorbit de „constituții” particulare, precum cea emotivă, astenică, epileptoidă și schizoidă (Postel, 1983Ă, ajungându-se în ultimele decenii la doctrina diateză/stress, la conceptul de vulnerabilitate crescută
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
degenerați superiori”, conceptul fiind folosit până târziu în sec. XX ca echivalent pentru tulburarea de personalitate. Au fost incluși în patologia degenerescenței obsesivii, compulsivii, impulsivii, histrionicii. În Germania, KOCH (1891Ă vorbește de „inferioritatea psihopatică” (BERRIOS, 1996Ă. Adepții teoriei au studiat „stigmatele corporale” ale degenerescenței care erau descrise cu lux de amănunte în cazul histeriei la începutul sec. XX. În paradigma degenerescenței și în corelație cu tradițiile fisiognomiei apare la sfârșitul secolului al XIX-lea doctrina lui LOMBROSO despre criminalul înnăscut, care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
aceștia. Cazuistica, deși nu foarte frecventă, e intrigantă, deoarece modelul comportamental nu se regăsește în biologie. Pe de altă parte, manifestările par a fi condiționate mai mult genetic decât învățate. Această cazuistică reactualizează problematica comentată de LOMBROSO, desigur fără tema stigmatelor corporale. Din perspectiva comportamentului sadic și al criminalității în serie - problemă ce se corelează evident cu tulburările de personalitate și cu psihopatia, dar ca o categorie aparte - STONE a întocmit în 1993 o listă de gradare a actelor criminale, de la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
eliptice, fragmentare, iar poetul, convins că „adevărul e o femeie de serviciu”, nu mai caută decât „semnificația / dispariția semnificațiilor”, în poeme care amintesc de ultima etapă a creației bacoviene: „Cine știe... Nime. / Două centime, patru centime. / Altă lume. Oare? / Infime / stigmate alternând calendare / (alterare / eroare).” Eseist și critic redutabil, C. este un atent observator al vieții literare contemporane. Volumul Duelul cu crinii (1972), adevărată panoramă a liricii românești de după cel de-al doilea război mondial, conține comentarii și observații pertinente asupra
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
de iubirea copilului lor și de a intra în familie. Astfel, persoanele încrezătoare în oameni în general sunt mai dispuse să acorde credit celor aleși pe criterii sentimentale de copiii lor, chiar atunci când aceștia aparțin unor categorii sociale purtătoare de stigmat. Dimpotrivă, cei mai puțin încrezători resping astfel de pretendenți, chiar dacă ei înșiși cred cu tărie în necesitatea iubirii. A crede în necesitatea iubirii pare să nu fie același lucru cu a crede în înțelepciunea ei. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 13
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
pretendenți, chiar dacă ei înșiși cred cu tărie în necesitatea iubirii. A crede în necesitatea iubirii pare să nu fie același lucru cu a crede în înțelepciunea ei. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 13. Model de regresie: respingerea accesului persoanelor purtatoare de stigmat social în familie Variabile Influență Coef. Beta Semnificație statistică Teorii ale succesului în căsnicie Importanța iubirii si sprijinului reciproc pentru căsnicie + 0.11 0.00 Importanța similarității sociale pentru căsnicie + 0.14 0.00 Importanța situației materiale pentru căsnicie 0
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
barieră defensivă pe care doar încrederea generalizată pare să o poată traversa. Statutul social, măsurat prin consumul cultural și prin situația materială a gospodăriei, este de asemenea o variabilă care sporește tendința defensivă de a limita intrarea persoanelor purtătoare de stigmat în mediul familial. Prin urmare, concepția căsniciei bazate în principal pe iubire este pusă în practică prin intermediul unor filtrări defensive a potențialilor pretendenți din medii sociale stigmatizate - precum persoanele cu condamnări în justiție, cei fără educație, cei care nu cred
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
definitoriu pentru tranziția noastră spre modernitate. Dar se recunosc românii în acest fenomen? Ce imagine și-au format românii despre societatea în care trăiesc? O percep ei ca pe o realitate dominată de forme fără fond? Și, întrebarea e, un stigmat poate deveni un brand? Sunt ele doar un stigmat? În construcția titlului putem sesiza o ambiguitate voită și o tentă ironică. Familiarizați cu sintagma „forme fără fond”, noi, românii, de îndată ce o auzim, ne gândim automat la teoria care a consacrat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
românii în acest fenomen? Ce imagine și-au format românii despre societatea în care trăiesc? O percep ei ca pe o realitate dominată de forme fără fond? Și, întrebarea e, un stigmat poate deveni un brand? Sunt ele doar un stigmat? În construcția titlului putem sesiza o ambiguitate voită și o tentă ironică. Familiarizați cu sintagma „forme fără fond”, noi, românii, de îndată ce o auzim, ne gândim automat la teoria care a consacrat această sintagmă în conștiința publică, care a definit și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
concluzia că indivizii din Statele Unite au devenit simple "ideograme" într-un furnicar. Duhamel presimte că acest model va ajunge în Europa câțiva ani mai târziu: viitorul Europei oglindindu-se în prezentul Statelor Unite. " Această Americă reprezintă, deci, pentru noi, viitorul [...] toate stigmatele acestei civilizații devoratoare le putem descoperi printre statele membre ale Europei înainte să împlinim douăzeci de ani." G. Duhamel, Scènes de la vie future, 1930, p. 11. Aproximativ în aceeași perioadă, Aldous Huxley își închipuie, în Minunata lume nouă, cum, născut
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
că școala germană, solidară cu termenul de psihotraumatologie și conținutul conferit de notabilitățile de pionierat ale domeniului, a contribuit la limpezirea problemelor, dincolo de inerentele dispute. Traumele terifiante, de proporții planetare, semănate de cele două războaie mondiale au pregătit terenul, iar stigmatele psihologice ale veteranilor războiului din Vietnam au alertat inițiativele, așa că sub egida APA (Asociația Psihiatrică Americană), în DSM-III a fost lansat (1978) conceptul de sindrom de stres posttraumatic (posttraumatic stress disorder, PTSD), (Nutt, Davidson, Zohar, 2000). Iată că în DSM-IV
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
junimist. Din acest punct de vedere, paginile de față au avut ca obiectiv reconsiderarea imaginarului politic junimist prin depășirea tradiționalei opoziții, de sorginte lovinesciană, dintre forțele „reacționare“ și cele „progresiste“. Istoria intelectuală a Junimii poate fi gândită excluzând recursul la stigmatul aplicat gândirii conservatoare occidentale și autohtone. Conservatorismul nu poate fi redus la o ideologie destinată apărării claselor aristocrației. El este, iar junimismul nu face excepție, o viziune asupra naturii umane și a comunității, viziune fondată pe valorile opuse programatic radicalismului
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
se ridică un discurs profetic, în răspăr cu un curent antisemit ce își avea, chiar și în cadrul Junimii, voci ilustre, de la Mihai Eminescu la Vasile Conta. Acuzele de cosmopolitism vor fi dublate, în cazurile lui Maiorescu și Carp, de eternul stigmat al filosemitismului. Ceea ce oponenții nu le pot ierta este această plasare a criticismului sub semnul ideii de umanitate și toleranță. În locul unei religii naționaliste ce preferă să organizeze ura și să mobilizeze resentimente, junimismul așază o raportare echilibrată, care se
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
pot găsi calea spre lumină numai rostind adevărul, hotărând să renunțe pentru totdeauna la minciunile, înșelătoriile și prejudecățile ducând la orbire care le-au distrus trecutul. Procedând astfel, ei pot să întrerupă cercul vicios al abuzurilor și să scape de stigmatul care i-a marcat atât de mult timp. Europa de Est a parcurs un drum lung în zece ani, deși mulți dintre noi am fost dezamăgiți de ritmul ei lent. Mario Vargas Llosa scria că direcțiile pozitive de la sfârșitul secolului XX, „reabilitarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
viziuni și a redactat, se pare, un document intitulat Comunicările Sfintei Fecioare către Armata Albă a Inimii neprihănite, pe care autoritățile l-au interpretat drept „instigator”. Cazul călugăriței greco-catolice a căpătat noi dimensiuni o dată cu apariția pe trupul său a unor stigmate, exact rănile Mântuitorului, și a fost anchetat de Nunțiatura Apostolică, aceasta căutând să prevină o accentuare a prigoanei anticatolice având ca sursă viziunile ei. Problema a fost bine gestionată de Nunțiatură până la 7 iulie 1950, însă la 20 iulie organele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Aceasta a constituit pentru Poggi surpriza unei noi strategii a părții române”. Documentul ilustrează încă o dată identitatea dintre concepțiile oficialilor Departamentului Cultelor din anii ’70 și orientările staliniste ale predecesorilor lor din anii ’50. Episcopul clandestin Adalbert Boros rămânea cu stigmatul condamnării nedrepte din urmă cu 25 de ani într-o perioadă în care și conducerea RSR accepta, în mod ipocrit, necesitatea respectării drepturilor fundamentale ale omului. Semnarea Actului Final al CSCE în august 1975 a marcat puternic evoluția relațiilor internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
clasă” sau „revoluționari precauți”. Unii au fost chiar urmăriți de Securitate, motiv pentru care au avut de suferit și în continuare. Din fericire, majoritatea femeilor intervievate în proiectul de la Brașov nu au avut de suferit de pe urma a ceea ce Radosav numește „stigmatul lagărului”. Ceea ce înseamnă, potrivit mărturiilor lor, că nici una nu a avut probleme în a-și găsi un loc de muncă sau în a se reintegra în comunitate ca urmare a faptului că au fost deportate în URSS. Cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
una dintre cele mai longevive grupări de rezistență din România, „Haiducii Muscelului”, iar a doua, pentru că este localitatea natală a ultimului lider comunist al României, Nicolae Ceaușescu. Diferențele nu se opresc aici: în timp ce Nucșoara a trebuit să suporte ca un stigmat trecutul anticomunist, Scorniceștiul a avut statutul unei localități privilegiate. în sfârșit, datorită terenului accidentat de munte, Nucșoara nu a fost colectivizată, pe când la Scornicești - sat de câmpie - a fost dezvoltată cea mai mare „colectivă” din România comunistă. Cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]