1,700 matches
-
din Balcani și din Orientul Apropiat, cultivarea detaliului, a podoabei, a arabescului, a culorilor și formelor pestrițe, excesive și violente a fost numită în cultura română „duhul pitorescului” (Lucian Blaga). Există o orientare spre pitoresc, care echivalează cu o determinantă stilistică, inconștientă, organică, constitutivă. Această orientare poate să invadeze în sens creator toate domeniile de manifestare ale vieții spirituale și culturale. Determinantă, poate fi și un puternic organ de asimilare a unor influențe străine. Ea figurează ca atare de pildă în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
supraestimare. Din cele de mai sus se poate desprinde că simbolistica culturală a sexualității este de o mare complexitate și diversitate. Ea reprezintă forma sublimată de „manifestare liberă”, necenzurată a sexualității, construită în jurul unor modele arhetipale și exprimată prin conduite stilistice corespunzătoare acestor arhetipuri. Ordinea organizărilor simbolice se raportează la „imaginea de sine”, considerată ca replică interiorizată a „schemei corporale”. Totul se organizează pe două axe, care exprimă „direcția de manifestare și organizarea simbolică a sexualității persoanei. Axa verticală este „axa
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
textului) este urmată de o lectură transversală, pe axa verticală (nivelurile de profunzime), menită să evidențieze categorii logice omogene (re pere temporale/spațiale/informații despre autor/narator/persoane/personaje/acțiuni etc.) și structuri textuale (cuvintelecheie, serii lexicale, câmpuri semantice, rețele stilistico textuale). Planulsuport al expunerii va fi structurat pe itemii asociați textului, alcătuit sistematic, cu numerotarea subdiviziunilor/argumentelor/exemplelor, facilitând astfel reperarea oricărei informații în cursul dialogului cu care se încheie examinarea. Proba orală susținută în cadrul examenului de bacalaureat include trei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
personaje simbolice/generice care își asumă (și) condiția spec tatorului, deci a receptorului operei dramatice (formula „teatrului în teatru“ sau strategii ale teatralității postbelice prin care se „deconstruiesc“ relațiile: personaj- spectator, personaj-actor, față- mască, iluzie scenică- realitate etc.). FUNCȚIA POETICĂ/STILISTICĂ/ESTETICĂ este centrată pe mesaj, vizând activarea resurselor de expresivitate ale limbajului. Prin accentuarea acestei funcții este pus în valoare mesajul însuși, care nu mai este un simplu instrument de transmitere a informației, devenind un text interesant, formulat imprevizibil, original
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de comunicare, fiind dominantă în limbajul științific, în cel oficial, în domeniul massmediei și chiar în sfera comu nicării colocviale. În literatură, funcția referențială acționează prin „suspendarea raportului semantic dintre refe rent (extraverbal, preexistent) și mesaj“ (Dumitru Irimia, Introducere în stilistică) și prin instituirea unui referent ficțional, în „zona ce înglobează acel real care scapă investi gării raționale; este esențialul din om, inapt pentru logică“ (Ernesto Sabato). 1.2. Scopurile comunicării. Tipologia situațiilor de comunicare verbală În mod firesc, orice act
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la genuri și specii. CARACTERISTICI: - discursul literar este construit pe o pluralitate de convenții estetice: referent ficțional, instanțe ficționale ale comunicării artistice, limbaj degrevat de funcțiile practice, învestit cu valori estetice, recursul „la imagini ca procedeu de comunicare“ (Ion Coteanu, Stilistica funcțională a limbii române). Acestea au forță de sugestie și expresivitate, adresân duse imaginației și sensibilității cititorului; - în raport cu normele limbii literare, discursul artistic își arogă o mare libertate, abaterile fiind transformate întro sursă de expresivitate (stilul artistic este privit ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sunt desemnați prin multiple simboluri metonimice - cântăreț (menestrel)/cântec, Orfeu/Euridice, liră, lăutar/vioară, bufon/râsu’ plânsu’, cuvânt/necuvânt, tăcere, pa săre/cântec, zbor, pană, condei, călimară etc. Procesul de simbolizare metonimică interferează adesea cu cel de metaforizare, rezultând „blocuri“ stilistice cu efecte remarcabile în producerea sensului: Tot ce stă în umbra crucii, împărați și regi sadună / Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună. (M. Eminescu); Pilatul vieții sa spălat pe mâini / și înnoptează sângele în noi. (H. Bădescu) - asociere
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prezențe lirice sau estompând vocea lirică sub aparența impersonală a unui discurs anonim. Acesta are ca marcă textuală persoana a IIIa gramaticală, fără să excludă însă toate semnalele stilistice sau lexicosemantice ale subiectivității. Tudor Vianu identifica în studiile sale de stilistică, în afara liricii eului, o „lirică mascată“ și o lirică a rolurilor (termeni puși în circulație de Wilhelm Scherer: Ichlyrik, Maskenlyrik, Rollenlyrik). - Lirica măștilor presupune exprimarea ideilor și a sentimentelor sub o identitate străină. „Sub masca unor personaje străine palpită inima
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
captiv. Toate cuvintele versuluiincipit (cu un tipar sintactic clasic: predicat, complement, subiect, atribut) sunt metaforesimbol ale morții, ale căderii în inerția plumbului: Dormeau adânc sicriele de plumb. Determinanții sintactici (complemen tul adânc și atributul de plumb) au valoarea unor superlative stilistice, semnificând prăbușirea în neant ori în materia inertă. „Somnul“ de plumb ia treptat în stăpânire toate ariile realului: viața fragilă (flori de plumb), ființa omenească devenită absență (funerar veșmânt), înfăptuirile, creațiile omenești devenite derizorii (coroanele de plumb), stridente prin pretențiile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de funcția prag ma tică, reducândul la nuclee de semnificații. Eu consider că înțelegerea profundă a acestor semnificații nu poate fi obținută fără explorarea straturilor de adâncime ale textului, fără aplicarea unor concepte din sfera lingvisticii, a teoriei literare, a stilisticii. O realitate incontestabilă este faptul că limbajul poetic, esențial ambiguu, operează prin sugestie și simbol, prin sensuri conotative, metaforice, așadar, pentru ai descoperi mecanismele semnificării, se impune un demers analitic ce apelează la noțiuni de semantică și stilistică. Procedăm astfel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
literare, a stilisticii. O realitate incontestabilă este faptul că limbajul poetic, esențial ambiguu, operează prin sugestie și simbol, prin sensuri conotative, metaforice, așadar, pentru ai descoperi mecanismele semnificării, se impune un demers analitic ce apelează la noțiuni de semantică și stilistică. Procedăm astfel cu simbolul bacovian al plumbului, de exemplu. Pentru a descoperi semnificațiile multiple ale acestui semn artistic, comparăm secvențele ocurente, identificăm câmpuri semantice, sensuri conotative, analogii și opoziții, imagini artis tice și figuri de stil. Numai așa avem, de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
reală, cunoaștere gândită, cunoaștere imaginată. Distincția e pur didactică. Cunoașterea reală ține mai mult de ceea ce este în afara noastră, de ceea ce este acțiune și în acțiune. Cunoașterea gândită este o modalitate de a gândi subiectul. Cunoașterea imaginată este legată de "stilistica" autorului, de expresiile lui originale, de modul cum își transpune în cuvânt subiectul cunoscut și gândit. În concepția lui Foucault, discursurile sunt însoțite de "trei mari sisteme de excludere"159. În opinia mea, ar mai fi alte trei proceduri de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cât mai ales din dezbaterile academice de după Comte și în care Comte nu se regăsește. Istoria scrisă nu este și nu va fi o știință, iar limbajul ei este vital să fie unul metaforic și "literar". Marii istorici au o "stilistică", ce poate fi percepută drept "literară", ceea ce nu le exclude raportul acesteia cu realitatea. Stilistica unui autor (istoric) nu ar fi bine să o confundăm cu metodele și tehnicile acestuia, cu modul în care o anume metodă îl determină să
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Istoria scrisă nu este și nu va fi o știință, iar limbajul ei este vital să fie unul metaforic și "literar". Marii istorici au o "stilistică", ce poate fi percepută drept "literară", ceea ce nu le exclude raportul acesteia cu realitatea. Stilistica unui autor (istoric) nu ar fi bine să o confundăm cu metodele și tehnicile acestuia, cu modul în care o anume metodă îl determină să cerceteze, cu pattern-urile sale de gândire. Modul particular de a spune, emplotment-ul sau "stilistica
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Stilistica unui autor (istoric) nu ar fi bine să o confundăm cu metodele și tehnicile acestuia, cu modul în care o anume metodă îl determină să cerceteze, cu pattern-urile sale de gândire. Modul particular de a spune, emplotment-ul sau "stilistica" istoricului, este ceva diferit de metodele istoricului, de modalitățile prin care studiază un subiect. Nu sunt singurul istoric ce are o concepție despre "un statut aparte al istoriei" în cadrul cunoașterilor noastre. Rafinatul și prolificul medievist român Ioan-Aurel Pop confirmă acest
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ce fel de funcționalități este re- și configurată de către factorul uman. Addenda Emplotment-ul lui Hayden White Criticul și istoricul american Hayden White are la rândul lui un emplotment, adică o intrigă (față de Foucault, față de structuralism, față de realismul occidental) și o stilistică (pattern-uri inconfundabile de exprimare, expresii dominante ale eclecticelor sale analize istoriografice, literare și filosofice, publicate în eseuri academice). Am fost surprins să întâlnesc la un gânditor deconstrucționist din generația lui Foucault aspirația pentru intrigă narativă (plot), încrederea în sens
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
et le choses (1966): "appears to have a theme but no plot. Its theme is the representation of the order of things in the order of words in the human sciences"236. Cartea lui Foucault are și o intrigă, pe lângă stilistica sa. Intriga e legată de formarea, de existența modernă și de funcționalitatea politică a limbajului în raport cu formarea cunoașterilor disciplinare moderne (economia, demografia, lingvistica, analiza politică și antropologică, istoria ca disciplină universitară etc.). Foucault nu atacă atât istoria, cât modul politic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
structuraliștii europeni e o imagine cu sens negativ. Cum bine știm, hermeneuții pot construi imagini cu sens pozitiv sau negativ. În viziunea istoricului american, "vârfurile de lance" ale acestui fenomen intelectual sunt R. Jakobson, Claude Lévi-Strauss și, bineînțeles, Michel Foucault. Stilistica lui Hayden White în raport cu structuraliștii continentali s-a schimbat de la o perioadă la alta spre un acord de concepție cu aceștia. Formalismul lui Bahtin, criticismul lui Barthes, Derrida și Foucault sunt importante pentru devenirea culturală și filosofică a lui Hayden
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dezgolesc și-n brațe îți strâng rotunda noapte / Lumina cărnii pipăi cu degete de orb / și mâna ospătată cu sâni, culege șoaptă. / Tot trupul cu migală de mângâieri să-ți sorb". Citatul ales de Nicolae Oprea anunță melosul sculptural și stilistica sinesteziilor din "ultimele sonete ale lui Shakespeare. Traducere imaginară de V. Voiculescu", și nicidecum extremismul erotico-ludic al lui Emil Brumaru, cum susține monograful. În privința povestirilor scrise în perioada deplinei maturități (1947 - 1958) și publicate postum, în 1966, cu un studiu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
on line, URL: http://www.vox-poetica.org. 9. Ibidem; cf. și Dorrit Cohn, Le Propre de la fiction, Paris, Seuil, 2001, trad. ClaudeHenry Schaeffer. 10. Cf. și Mihai Zamfir, Cealaltă față a prozei, Editura Eminescu, București, 1988, cap. "Viața formelor" romanești. Stilistica "noului roman" de la 1920. 11. Ibidem, p.23. ROMANUL IMATURITĂȚII Liviu Rebreanu tratează, pentru prima oară în romanul românesc, tema procesului interior. Suferința prelungită, vina difuză și transformarea ei în trăirea concretă, vie, a sentimentului culpabilității "fatale" definesc personajele principale
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
care Topé îi va da lui Emanou sărutul trădării, o vom regăsi la Fodère. Folosirea acestei încadraturi extrem de strânse, a plan-detaliului, determină privitorul să descifreze conținutul de semnificații pe care le poate avea pălăria în acest context. Că o constantă stilistica arrabaliană, în simbol sunt concentrate sensuri contrare. Aici, pălăria este semn al puterii 124, al stăpânului, dar și al pierderii gratiei divine 125. În același timp, după cum afirmă Jung, a-ți schimba pălăria e sinonim cu a-ți schimba ideile
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
de film și televiziune. Vocabular profesional morfologic și sintactic, Editura Fundației PRO, București, 2002. 19) Gille, Bernard, Fernando Arrabal, Editions Seghers, Paris, 1970. 20) Glibota, Ante, Arrabal Espace, Studio di Val Cervo, P.A.C, 1993. 21) Irimia, Dumitru, Introducere în stilistica, Editura Polirom, Iași, 1999. 22) Jacquot, Jean (éditeur), Leș voies de la création théâtrale, vol. 1, Editions du Centre Național de la Recherche Scientifique, Paris, 1978. 23) Lawson, John H., Film și creație, traducere de Lăură Costin și Dorian Costin, Editura Meridiane
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
de aceea, Cioran este obligat să meargă mai departe decât Nietzsche, silit să-și comprime gândirea, să se limiteze și mai mult decat predecesorul său la folosirea retorica a limbajului și să facă din scrisul sau o demonstrație de virtuozitate stilistica. Toată dificultatea lui Cioran constă tocmai în faptul că Nietzsche formulase deja cea mai mare parte a poziției sale, de unde și nevoia imperioasa de a îmbogăți aforismele lui Nietzsche, de a restrânge și mai mult gândirea acestuia și de a
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
mame”) și generale ("mamele"); din punct de vedere al conținutului, noțiunile pot fi concrete (structurează logic reflectarea tuturor însușirilor care disting un gen de lucruri de altul și se referă la lucruri perceptibile (de exemplu „dulap”), și 28 I.Iordan, "Stilistica limbii române", București, 1944, p.13. 29 H.Wald, op.citată. p.69. 22 abstracte (noțiuni al căror conținut structurează logic reflectarea unei singure însușiri generale care poate aparține unor lucruri de diferite genuri, însușire ce nu poate deveni perceptibilă
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
deosebit de importantă, deoarece în îmbinările cuvintelor dintr-un context se descoperă mai ușor și mai clar opozițiile de sens, sinonimia, polisemia, omonimia, etc. 80 Clara Georgeta Chiosa, "Exprimarea elevilor din gimnaziu", în "Limbă și literatură", seria I,I, Teorie literară, stilistică și compoziție, II. școli și curente în literatura română, cursuri de vară, Bistrița, 1980, Societatea de Științe filologice, București, 1980, p.112. 81 Cl. G. Chiosa, op.citata, p.113. 56 "Cunoștințele de semantica ale profesorului, despre sensul și forma
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]