4,543 matches
-
de cer împuns de vârfurile ascuțite ale teiului. Gândi: dacă aș putea să mă urc pe crengile alea până în cer, măcar să-i văd ce fac ei acum...Însă amintirile urâte i s-au agățat de suflet ca niște ciulini: hei, stimată, pe noi nu ne mai vrei? Ia revino și pe la noi! Că n-o să-ți dăm pace toată noaptea asta. Nici dacă ai să vrei să dormi. Eee! De noi tot nu scapi! Răpusă de ... XI. NOAPTEA SUFLETELOR STINGHERE (ROMAN
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
nou apăsarea. Ce dracului, nimerisem lângă vreun homosexual agresiv sau ce se petrecea? Am Întors capul. În situații de-astea, ipochimenul se uită ostentativ În altă parte și se dă adâncit În gânduri, pentru ca, la nevoie, să poată pretinde că... stimate domn, dar eu nici nu mi-am dat seama că vă deranjez, vă cer mii de scuze... Firește, dacă nu e mârlan și nu-ți trântește scurt În nas tradiționalul „dacă nu-ți convine, bea mai puțin și ia-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
unor răspunsuri. — întreabă-ne, tinere preot - îl îmbie zâmbitoare doamna Potoțki. întreabă-ne căci nimic nu e mai plăcut decât să vezi cum o jună și puternică tulpină crește din amintirile unor tufe. — Iată ce aș dori să vă întreb, stimată doamnă: în momentul când v-ați căsătorit, cum ați reușit să rezolvați contradicția, altminterea ireconciliabilă, între senzualitate și luciditate? — Cu mari sacrificii - suspină doamna Potoțki, ștergându-și o lacrimă. Cu foarte mari sacrificii, tinere prelat. Viață ca a mea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
bunii noștri călugări, ale căror stomacuri nord-dunărene erau oarecum obișnuite cu desele năvăliri de foamete migratoare, păreau cuprinși de febra pofticioasă a celorlalți. Doar într-un târziu, una din cele două femei, ușor ciupită de vărsat, spuse: Ați pomenit adineauri, stimate căpitane Tresoro, un cuvânt care ne-a făcut pe mine și pe sora mea Amada să tresărim: cuvântul „pârlit”. Apăi, dacă es-o luăm p-aia dreaptă, mai pârlite ca noi nu e nimeni. — încântat de cunoștință - spuse căpitanul Tresoro. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cuvânt care ne-a făcut pe mine și pe sora mea Amada să tresărim: cuvântul „pârlit”. Apăi, dacă es-o luăm p-aia dreaptă, mai pârlite ca noi nu e nimeni. — încântat de cunoștință - spuse căpitanul Tresoro. Dar cum se face, stimată doamnă, că puțin mai înainte ați rostit, vorbind despre onorabila persoană de lângă dumneavoastră, nu cuvântul „soră”, ci „colegă”? — Legăturile de sânge pălesc în fața evenimentelor - răspunse cealaltă. Nemaipomenita mizerie în care subzistăm ne situează în postura de colege. Surori, și încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
curea, o mască mică, neagră de la un revelion, o decorație ruginită pe care scrie „Iubiți cartea“ și dedesubt, „Fruntaș În producție“. Le scoate pe toate și la fundul sertarului, sub hîrtia Îngălbenită, dă de un plic. București, 17.3.1971 Stimată doamnă Superba indecizie trecută și prezentă funcționează ca un metronom, ne apropie iar absențele. Orgolios pînă la exasperare, trăiesc cu voluptate aceste momente pe care o intuiție de animal cultivată cu grijă, cu sacrificii chiar, mi le semnalează, Înainte ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
rătăcire a minții pleacă de la o dereglare fizică, de la o „insatisfacție“ fizică. Eu foarte rar, și atunci din motive independente de voința mea, mi-am neglijat masa. Or, Dumneavoastră sper că nu din lipsă de bani ați procedat așa cum mărturisiți. Stimată Doamnă, dacă mă gîndesc bine, exilul Dumneavoastră voluntar seamănă cu o fugă lașă sau, ca să fiu mai dulce, cu acordarea unui timp de „meditație“, să zicem. În această privință Îmi dau seama că nu vă pot judeca. Sau nu vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Dar unul minte prea mult și nu știu prea bine care! De aceea niciodată cele două absențe nu vor crea o singură prezență compensatoare. Interesant că În această lună se Împlinesc unsprezece ani de cînd ne „cunoaștem“, după toate aparențele, stimată Doamnă. țiar bate cîmpii Înțelepciunea lui vocația lui morală dacă ar ști cît mă Îndepărtează cu aceste scrisori pe care și le ascunde tocmai acolo unde știe că le voi găsi e dezgustător cu orgoliul lui lecțiile lui nesuferite prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Una proastă, potrivit căreia elementele amintite, împreună cu câțiva contrarevoluționari și simpatizanți, au încercat să ducă revoluția pe un drum greșit. Apoi una bună: cum că planul nu le-a reușit și, drept urmare, vor fi împușcați în curând ca niște câini, stimații ascultători fiind rugați să mai aibă un pic de răbdare, până ce va fi creat cadrul juridic pentru asta. Alte știri nu mai avea, așa că urează, încă înainte de miezul nopții, noapte bună bravului popor și vise amarnice răufăcătorilor ascunși. Apoi au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
la lucruri mai serioase“. (Pe bună dreptate susțin bolșevicii că poezia este ori ceață, ori propagandă.) Ne aflăm Într-o pădure, undeva În Anatolia sau În Serbia. (À propos, acum toți se pregătesc să plece În Serbia.) SÎnt Împeună cu stimata noastră (se apropie de ea, o ia de mînă, se plimbă prin pădure) Ekaterina Alekseievna... Clar de lună. Eu sînt acela care sînt, cum ar spune Trismegistul, așadar Arcadie Ipolitovici Belogorcev, În viața civilă inginer forestier. (Asta este, domnilor, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
spune Trismegistul, așadar Arcadie Ipolitovici Belogorcev, În viața civilă inginer forestier. (Asta este, domnilor, un lucru foarte important: inginer forestier.) Deodată, Ekaterina Alekseievna va pune Întrebarea fatală: „Vă rog, ce floare e asta? “. Eu, om onest, nu pot să fabulez. Stimată etc. etc., trebuie să admit că nu știu! Dar - voi adăuga imediat - pot să verific În biblioteca mea portabilă. Toți Începură să rîdă. Era clar că Arcadie Ipolitovici vorbea astfel nu atît din pricina ebrietății ușoare, ci pentru a-și descărca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Citise undeva că acea carte salvase pe frontul rusesc un tînăr subofițer: glonțul tras dintr-o pușcă cu lunetă se oprise Între paginile ei, tocmai În dreptul inimii. Cartea aceea Îi insufla siguranță. TIMBRE ROȘII CU CHIPUL LUI LENIN Cântarea cântărilor STIMATE DOMN, În cadrul unei conferințe pe care ați susținut-o În rue Michelet, ați pus următoarea Întrebare: „Ce s-a Întîmplat cu corespondența lui Mendel Osipovici?“ admițînd totodată că Operele complete publicate de Editura Cherkov House pot fi socotite incomplete, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
neam de bigoți și de batracieni. Bună ziua, am zis Încetișor. Vă mai amintiți de mine? Cerșetorul Își ridică privirea, iar chipul i se lumină dintr-o dată Într-un zîmbet radios. CÎt mă bucur să vă revăd! Ce mai e nou, stimate prietene? O să acceptați o dușcuță de negrișor, nu-i așa? — Astăzi e rîndul meu să ofer, am zis eu. Aveți chef? — Domle, n-aș zice nu la niște fructe de mare ca lumea, dar eu mă pregătesc de bombardament. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
ceea ce vedea. N-ai să-mi vinzi matale mie nici un „bună-seara“, mi-am zis În sinea mea. — Ce de litere, nu-i așa? zise el. — E o carte. Aceste obiecte conțin, Îndeobște, destul de multe litere. Cu ce vă pot ajuta, stimate domn? Individul reașeză volumul În teanc, dînd din cap cu indolență și ignorîndu-mi Întrebarea. Exact așa spuneam și eu. Cititul e pentru oamenii care au mult timp și nimic de făcut. Ca femeile. Cine are de lucru n-are vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
dramă, și pînă și cele mai nobile făpturi ale Domnului gustă din fierea unui destin capricios și obstinat. Ieri noapte, spre zori, pe cînd orașul Își dormea somnul atît de meritat de popoarele harnice, don Federico Flaviá i Pujades, vecinul stimat care a contribuit atît de mult la Îmbogățirea și recreerea acestui cartier, În rolul său de ceasornicar din stabilimentul situat nu mai departe de trei uși de-aici, de la librăria dumneavoastră, a fost arestat de forțele siguranței statului. Am simțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
în care dormise prost, palid în ciuda machiajului făcut ca să arate sănătos tun. Ținea o hârtie în mână, dar aproape că n-a citit-o, și-a aruncat doar privirea pe ea din când în când ca să nu piardă șirul discursului, Stimați concetățeni, spuse el, rezultatul alegerilor care au avut loc astăzi în capitala țării a fost următorul, partidul de dreapta, opt la sută, partidul de centru, opt la sută, partidul de stânga, unu la sută, abțineri, zero, voturi nule, zero, voturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
cel puțin până unde ajung cunoștințele mele, anarhiștii nu și-au propus niciodată, fie și numai în domeniul teoriei, să comită acțiuni cu aceste caracteristici și de o asemenea anvergură, E posibil, i se alătură sarcastic ministrul apărării, întrucât cunoștințele stimatului coleg încă au ca referință temporală lumea idilică a bunicilor săi, de atunci, oricât de ciudat i s-ar putea părea, lucrurile s-au schimbat destul de mult, a fost o epocă de nihilism mai mult sau mai puțin liric, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
umbra amenințătoare. Cu libertatea de exprimare și de comunicare condiționate, cu cenzura privind peste umărul redactorului, se găsise cea mai bună dintre scuze și cea mai completă dintre justificări, Noi am dori foarte mult, aveau să spună ei, să facilităm stimaților noștri cititori posibilitatea, care este și un drept, de a avea acces la o informație și la o opinie libere de interferențe abuzive și restricții intolerabile, în special în momente atât de delicate ca acestea pe care le traversăm, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
când au dezlănțuit rebeliunea, presupun că nu exagerez dând numele de rebeliune la ceea ce se întâmplă, exact pentru asta au fost asediați, sau încercuiți, alegeți termenul care vă place mai mult, mie îmi este total indiferent, Cer permisiunea să amintesc stimatului nostru coleg și consiliului, spuse ministrul justiției, că cetățenii care au hotărât să voteze în alb n-au făcut decât să-și exercite un drept pe care legea li-l recunoaște în mod explicit, prin urmare, a vorbi de rebeliune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
sunt abstracții, există chiar și atunci când nu sunt respectate, Ei, ei, filozofii, Aveți ceva împotriva filozofiei, domnule ministru al apărării, Singurele filozofii care mă interesează sunt cele militare, și chiar și acestea cu condiția să ne conducă la victorie, eu, stimați domni, sunt un pragmatic de cazarmă, vă place sau nu, eu spun lucrurilor pe nume, dar, dacă tot suntem aici, ca să nu vă uitați la mine ca la un inferior în ale inteligenței, v-aș fi recunoscător dacă mi-ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
ale lăutei stilistice, ci în ceea ce privește vocativul care, conform regulii, trebuia să-l deschidă, cuvintele șablonizate care, în general, deschid discursurile de această natură. Într-adevăr, având în vedere subiectul delicat al comunicatului, era aproape ofensator să spună Dragi compatrioți sau Stimați concetățeni sau, eventual, printr-o modalitate mai simplă și mai nobilă dacă momentul era de cântat cu un tremolo adecvat pe coarda iubirii de patrie, Portugheeeeeze, Portugheeeeezi, cuvinte care, ne grăbim să clarificăm, apar doar datorită unei presupuneri absolut gratuite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
cu inima deschisă, i-au făcut pe consilierii literari ai șefului statului să considere nerecomandabilă, fiind superfluă și inoportună, introducerea oricăruia dintre refrenele menționate. Într-adevăr, trebuie să recunoaștem că era total nepotrivit să înceapă prin a spune cu afecțiune Stimați Concetățeni sau Dragi Compatrioți, ca unul care se pregătește să anunțe că începând de mâine va scădea la cincizeci la sută prețul benzinei, pentru ca imediat după aceea să arunce în ochii audienței străbătute de spaimă un organ intern însângerat, lunecos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
de problemă, domnule primar, Nu fug, nu, domnule ministru, am nevoie să-mi spuneți cum trebuie să fac ca să-i oblig pe lucrători să reintre în grevă, E problema dumneavoastră, nu a mea, Acum cel care fuge de problemă este stimatul meu coleg de partid, În întreaga mea viață politică n-am fugit niciodată de o problemă, Acum vreți să fugiți de asta, vreți să fugiți din fața realității că nu dispun de nici un fel de mijloace pentru a aduce la îndeplinire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
de a se face că nu pricepuse, pentru că se adunaseră acolo tocmai pentru a vedea ce căcat aveau să facă acum și, cu siguranță, nu aveau să iasă de acolo cu mâinile goale. Prima intervenție a fost a președintelui republicii, Stimați domni, spuse el, în opinia mea, și cred că în această privință vom fi cu toții de aceeași părere, trăim momentul cel mai greu și complex de când primul act electoral a revelat existența unei mișcări subversive de enormă anvergură pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
scris cu litere mari, din aceia care sunt capabili să discearnă printre alăturări dezlânate de cuvinte sămânța minusculă care merită udată cât mai repede, fie și numai pentru a vedea ce va răsări din ea. Iată ce spunea scrisoarea, Mult stimate domnule președinte al republicii. Am citit cu binemeritata și cuvenita atenție manifestul pe care excelența voastră l-a adresat poporului și îndeosebi locuitorilor capitalei, cu deplina conștiință a datoriei mele de cetățean al acestei țări și sigur de faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]