2,915 matches
-
larg deschise, ca pentru a se plânge că nu mai poartă obișnuitele pachete. În fine, un guler mai mult sau mai puțin curat, pudrat, pomădat, uzat; niște butoniere mai mult sau mai puțin Întregi; pulpana unei haine atârnând, asprimea unei stofe noi, iată diagnosticele sigure ale profesiunilor, moravurilor și obiceiurilor. Și iată costumul nou-nouț al unui dandy, haina de postav a rentierului, redingota scurtă a misitului clandestin, fracul cu nasturi suflați În aur al lyonezului retrograd sau surtucul slinos al avarului
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
veșmântului dacă cineva nu este deprins a-l purta? Există oare ceva mai ridicol decât midineta În rochie de curte? În ce privește gustul pentru toaletă, câte evlavioase, câte femei și câți bărbați În toată lumea asta, care au parte de aur, de stofe, de mătăsuri, de cele mai minunate și luxoase veșminte, nu se folosesc de ele doar pentru a-și da aerul unui idol japonez! De aici rezultă un aforism la fel de adevărat, pe care ar trebui să Îl studieze și cochetele experimentate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
constă dintr-o extremă preocupare pentru detaliile Îmbrăcăminții: este mai puțin o simplitate a luxului decât un lux al simplității. Există și un alt fel de eleganță; Însă aceasta reprezintă doar vanitatea exprimată prin toaletă. Datorită ei, unele femei poartă stofe bizare numai pentru a fi remarcate; sau folosesc agrafe cu diamante pentru a prinde un nod și Își pun câte o pafta strălucitoare peste fundă; În același mod În care unii martiri ai modei, oameni cu o rentă de o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
căreia un Profesor german de o erudiție și pertinență fără egal și-a scris enormul Volum, pare ceva ce a țâșnit fără efort din intelectul Filfizonului, ca un instinct de geniu; el e inspirat de Haine, e un poet al Stofei. Ceea ce Teufelsdröckh ar numi „Ideea Divină de Haină” s-a născut o dată cu el; și Ideea aceasta, ca și altele de acest fel, se exteriorizează de la sine, altfel i-ar sfâșia inima cu angoase de nedescris. Dar, entuziast generos și creativ
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Întregi, În versuri macaronice 2, pe care doar cei inițiați le pot citi? Mai mult, dacă recunoașteți, ceea ce pare posibil, că Filfizonul posedă un Principiu-de-Gândire și unele noțiuni de Timp și Spațiu, oare nu se află În această Devoțiune-pe-Viață față de Stofă, În acest sacrificiu voluntar al Nemuritorului În favoarea Perisabilului ceva (chiar dacă În ordine inversă) din acel amestec și din acea identificare a Veșniciei cu Timpul care, așa cum am văzut, constituie caracterul Profetic? În fond, ce cere Filfizonul În schimbul acestui Întreg Martiriu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
găsi În Volumul de față nici o descriere a Costumului Sărmanilor Robi irlandezi, pentru simplul motiv că acesta pare că nu poate fi descris prin intermediul imperfectului organ al Limbii. Veșmântul lor este alcătuit din nenumărate pulpane, falduri și pliuri neregulate, din stofe de toate felurile și culorile, prin urzelile labirintice În care trupurile lor sunt introduse, grație unui proces necunoscut. Acest veșmânt este Încheiat cu ajutorul unei combinații multiple de nasturi, ace mari și ciucuri, la care se adaugă frecvent În jurul șalelor o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Candelele Cerești și chiar și atunci cu o relativă indiferență. Pe de altă parte, ca și Druizii, ei trăiesc În locuințe Întunecoase, adesea chiar spărgându-și geamurile de sticlă, acolo unde dau peste așa ceva, și astupând ferestrele cu fâșii de stofă sau cu alte materiale opace, până ce obscuritatea este repusă În drepturi. În sfârșit, ca toți partizanii Adorării Naturii, sunt capabili de explozii de entuziasm frizând ferocitatea. Dau foc la oameni, dacă nu prin idoli Împletiți din nuiele, atunci În colibe
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de pudra de orez, cu nuanțele roșiatice ale pomeților; gâtul, de-o eleganță și de-o albeață feminine, se Înălța liber din gulerul răsfrânt al cămășii prinse cu o cravată Îngustă de mătase indiană În pătrățele. Purta un palton din stofă neagră, lucioasă și strălucitoare, un palton de culoarea alunei, ciorapi albi și pantofi lăcuiți, totul foarte curat și corect, cu o notă voită de simplitate englezească, ascunzând parcă intenția de a se despărți de stilul artiștilor, caracterizat prin pălării din
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
China, în perioada 997 î.Hr.-1021 d.Hr Forma monetară 997 î.e.n. 1021 e.n. Cereale 21.707.000 schi 22.782.000 schi Monede de cupru 4.6456.000 kuani (a câte 1.000 de tsieni) 7.364.000 kuani Stofe groase de mătase 1.625.000 py (bucata) 1.615.000 py Stofe fine de mătase 273.000 py 182.000 py Fire de mătase 410.000 uncii 905.000 uncii Gaz (mătase extrafină) 5.170.000 uncii 3.995
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
e.n. Cereale 21.707.000 schi 22.782.000 schi Monede de cupru 4.6456.000 kuani (a câte 1.000 de tsieni) 7.364.000 kuani Stofe groase de mătase 1.625.000 py (bucata) 1.615.000 py Stofe fine de mătase 273.000 py 182.000 py Fire de mătase 410.000 uncii 905.000 uncii Gaz (mătase extrafină) 5.170.000 uncii 3.995.000 uncii Ceai 490.000 pfunzi (1 pfund= 0,5 Kg) 1.668
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
498, Max Weber ne oferă în acest sens date importante, pe exemplul Chinei, într-o perioadă destul de lungă, în intervalul 997 î.Hr.-1021 î.Hr., adică peste 2000 de ani. Veniturile statului erau asigurate, după cum se vede, din: monede de cupru, stofe groase din mătase, stofe fine de mătase, fire de mătase, mătase extrafină, ceai, fân, lemn de foc, cărbune, fier. Moneda nu constituie principala formă monetară deși nu putem spune că economia chineză 499 a perioadei nu a fost dezvoltată în comparație cu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
oferă în acest sens date importante, pe exemplul Chinei, într-o perioadă destul de lungă, în intervalul 997 î.Hr.-1021 î.Hr., adică peste 2000 de ani. Veniturile statului erau asigurate, după cum se vede, din: monede de cupru, stofe groase din mătase, stofe fine de mătase, fire de mătase, mătase extrafină, ceai, fân, lemn de foc, cărbune, fier. Moneda nu constituie principala formă monetară deși nu putem spune că economia chineză 499 a perioadei nu a fost dezvoltată în comparație cu economia spațiului european, dimpotrivă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Credinciosul care decide să meargă În pelerinaj acționează exact ca și când ar fi pentru sine propriul „preot”. ș...ț Toate ritualurile pelerinajului se Îndeplinesc Într-un teritoriu determinat. Ele Încep cu sacralizarea inaugurală. Ea constă În Îmbrăcarea veșmintelor - două piese din stofă, necusute și sandale, la rândul lor, fără cusături - ce trebuie purtate pe toată durata ceremoniilor, Începând cu momentul În care credinciosul se găsește la o anumită distanță de Mecca (A. Guellouz, 1996, pp. 310-311). De Îndată ce teritoriul căutat a fost atins
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În acest fel, în timpul lui Alexie, stăpânirea bizantină s-a instalat temeinic la Dunăre, fiica sa, Anna Comnena, scria că "Dunărea poartă corăbii mari cu poveri grele", referire la negoțul ce se făcea în zonă, cu produse ca vin, untdelemn, stofe, mărfuri de lux, în general, destinate căpeteniilor alogene, dar și fruntașilor locali de la Dunăre. Geograful arab Edrisi (c. 1150) menționează orașul Dristra, cu străzi largi, bazare, mărfuri din belșug, în condițiile în care barbarii înșiși beneficiau de produsele schimbate în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Marea Neagră de italieni era legat și de drumul îndepărtat al caravanelor din Orient, sosite din stepe, de unde proveneau mătasea chinezească și aromatele, în timp ce mărfurile locale schimbate erau peștele sărat, pieile, ceara, mierea, sarea, grânele, iar italienii aduceau din țara lor stofele. În concluzie, se pune o întrebare însemnată: comerțul genovez (italian) din secolele XIII-XIV, de la gurile Dunării și Marea Neagră, a influențat istoria țărilor române ? Numai o parte a comerțului italian atingea statele românești. În secolul al XIV-lea, negustorii care întrețineau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
făcut să lucreze în management”. Directorul fabricii a crezut că, dacă eram psiholog, voi fi capabil să analizez potențialul managerial al supervizorului. De fapt, conducerea întreprinderii hotărâse deja să-l concedieze pe supervizor, pentru că maistrul principal nu credea că are stofă de manager. I-am explicat că va fi greu să fac o astfel de recomandare doar în urma unei simple discuții cu supervizorul. I-am sugerat însă ca, dacă era hotărât să ia o decizie în cunoștință de cauză, să-l
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
voiam să-l redescopere cu mine Charlotte era un Paris incomplet și, în unele privințe, chiar iluzoriu. Îmi aminteam de memoriile lui Nabokov, unde vorbea despre bunicul lui ce-și trăia ultimele zile și, din patul lui, putea zări, prin stofa groasă a draperiei, strălucirea soarelui meridional și ciorchinii de mimoze. Zâmbea, crezându-se la Nisa, la lumina primăverii. Fără să bănuiască măcar că murea în Rusia, în plină iarnă, și că soarele era o lampă instalată de fiica lui în spatele draperiei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mei pentru hrana lor - străvechea mămăligă. În poienile pădurii creșteau albinele pentru miere, iar cei din munți scoteau aur. Toamna plecau În cărăușie: scoborau la Mare belșugul holdelor, aurul munților, cai, lână, miere, ceară și aduceau de la negustorii greci: arme, stofe alese, vase de bronz, scule și podoabe de care nu aveau ei. Iarna, În căsuțele lor de bârne sau de pământ, adunați pe lângă vatră, Își povesteau isprăvile, luptele și primejdiile prin care au trecut și toate câte au mai auzit
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ovale și arcuri cu săgeți. La nevoie mai foloseau și măciuci, coase sau topoare. Dorința lor de a-și apără țara și traiul liber Îi făceau temuți În războaie și despre vitejia lor vorbesc istoricii vremii. Cuvinte: ițari = pantaloni din stofă, dimie țesută În casă, așa cum poartă țăranii noștri de la munte; galeș = (despre ochi) care arată duioșie, tristețe; vatră = loc unde se face foc În casă, așezat, de regulă, la gura sobei; măciucă = bâtă (băț, baston, ciomag) Îngroșată la un capăt
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
străinătate și schimbat pentru ceva ce este cerut acasă. Fără un asemenea export, o parte a muncii productive a țării trebuie să înceteze, iar valoarea produsului său anual se diminuează. Pământul și munca Marii Britanii produc, în general, mai mult porumb, stofe de lână și ustensile decât cere piața internă. Partea de surplus a lor trebuie deci trimisă în străinătate și schimbată pentru ceva care are o cerere în țară. Doar prin intermediul unui asemenea export acest surplus poate dobândi o valoare suficientă
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
ROSAM[UNDA] A! D-ta întrebi daca n-am nemica de modă? O, da! De la cameriere și grisette până la dame și princese am haine, șorțuri, coafure, mănusi, podoabe, mantii și altele, tot în duzine, duzine, apoi șaluri turcești, apoi câte stofe toate, în scurt găsești la mine tot, tot, tot, tot, tot! HISTR[IO] Aș vrea însă să știu... [ROSAMUNDA] Cum o să vă plătesc oarele? O, de asta să nu aveți neci o grijă, sunt unicul copil a unor părinți bogați
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cel mare, o gloată multă de norod împluse marea și frumoasa uliță a Toledei. Citadini, gentilomi și lazaroni în amestec își da coate și se îndesa pe ulițe și în piețele publice; toate ferestrele scânteia de diamante, așternute cu bogate stofe și strălucitoare tualete ale frumoaselor și oacheșelor napolitane. Era 19 sept., ziua aniversară a Sântului Ianuarie. Vezuv era în liniște, golful de Ischia se colora de fețe pe jumătate senine, pe jumătate purpură, ce se răsfrângea fugind de razele cele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
grosierul adevăr al naturei, fără însă de-a se scăpa din vedere bunul gust și părerea frumoasă. Unde aceste diferințe sânt marcate deja prin costum, precum sânt în costumele evului [-mieziu] și-n îmbrăcămintea spaniolă, în croiala-ntreagă și în stofă, acolo nu e nici un fel de greutate, și o greșală totală în alegerea costumului nu va prea fi cu putință. Însă o considerațiune mult mai aspră a acestui moment trebuiește în privința costumului modern și mai ales 429r în acea a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
idei. Se-nțelege cumcă actorul nu se poate întrece în arte cu pictorul în momentul acesta, ci trebuie să se mulțămească c-o aproximativitate în efectele acestuia. Aceasta se bazează pe diferința mijloacelor lor. Căci pe când pictorul creează personalitatea din stofa fără rezistență a luminei și a colorei, cari, daca el e în genere un spirit creator, trebuie să se supună necondiționat intențiunilor lui, în vreme ce actorul, și cel mai genial, are în individualitatea lui proprie dată deja și naturală un material
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și între materia trebuitoare realizării lor ar esista vreo contradicțiune. Căci mijlocul a devenit aicea {EminescuOpXIV 350} numai un semn care relevează ideea. Însă artistu 1 dramatic, acela transformează o personalitate dată într-o alta, el nu crează totodată și stofa și coprinsul, de-aceea el nu poate imprima în fiece punct sigiliul suveranității sale, ca pictorul, care nu are a face decât cu părerea corpului pe care el îl crează din fundament. Oricât ar supune actorul individualitatea sa spețială prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]