7,303 matches
-
Trecere în universul Artei-transformării... De aceea, orice căutăm noi, pe pământ și în cer, vom găsi mereu altceva... Să cauți ceva și să găsești altceva. Fenomenul acesta se cheamă serendipitate. Să cauți aur în “Fortăreața Carpatica” și să-ți găsești strămoșul tău de 30.000 de ani într-un Templu tăiat în marmură, nu-i dat oricărui muritor. Românii și-au găsit strămoșul lor, îngropat aici, la noi. În februarie 2012, o echipă de geologi, româno-canadiană, urmărind rămășițele filonului de aur
SCRISOAREA NR.135 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1355994799.html [Corola-blog/BlogPost/351561_a_352890]
-
să găsești altceva. Fenomenul acesta se cheamă serendipitate. Să cauți aur în “Fortăreața Carpatica” și să-ți găsești strămoșul tău de 30.000 de ani într-un Templu tăiat în marmură, nu-i dat oricărui muritor. Românii și-au găsit strămoșul lor, îngropat aici, la noi. În februarie 2012, o echipă de geologi, româno-canadiană, urmărind rămășițele filonului de aur la una dintre galeriile săpate de agatârși în urmă cu 5.500 de ani la Roșia Montană au făcut din întâmplare o
SCRISOAREA NR.135 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1355994799.html [Corola-blog/BlogPost/351561_a_352890]
-
uriaș din Pleiade, în armonii de chimvale și alăute... Iar trei sferturi din omenire dansează dânsul soarelui galactic și cântă în sunete de timpane cu glasul spart, într-o uriașă Simfonie a Durerii și Fericirii umane. Serendipity! Să-ți cauți strămoșii și strămoașele în coloanele de popoare înlănțuite genetic... și să descoperi Soarele uriaș din Pleiade, care colcăie de ființe înaripate! Serandipity! Să-l cauți pe tatăl tău în Soarele uriaș din Pleiade și pe mama ta în Soarele galactic... și
SCRISOAREA NR.135 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1355994799.html [Corola-blog/BlogPost/351561_a_352890]
-
de pe celălalt versant al lumii, cu deschidere spre toate zările spiritului. Elena Buică le face un portret simbolic colectiv țăranilor ei, așa cum i-a văzut ea întreaga viață. Apoi trece la genealogia numelui Buică, trecându-i în revistă pe principalii strămoși. Un alt capitol însemnat este „Orgolioșii” - în care autoarea, îi asociază, tot exponențial, cu cei mândri peste măsură. Nu scapă din condeiul autoarei nici „Clevetitorii” care fac mult rău semenilor, prin calomniile lor. Partea a III-a a volumului se
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1425130541.html [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
Simona PUȘCAȘ: În suflet, românul, poartă cu el CREDINȚA! Caută o biserică în apropierea locului unde este stabilit, iar duminicile le petrece acolo acomodându-se cu locul și noii prieteni... Eu cred că credința este importantă pentru că ne leagă de strămoși și de locurile natale, ne leagă de exilați ca și noi pe care îi cunoaștem si cu care ne împărtășim bucuriile sau necazurile vieții de emigrant. Credința ne dă speranță, ne dă putere să mergem înainte. Avem aici în Italia
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1426951644.html [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
identitatea etnică în exil? Simona PUȘCAS: Identitatea etnică se pierde dacă uiți de unde vii, dacă uiți că ești român, dacă faci greșeli provocate de snobism, dacă fiind obsedat de integrare în noua societate cu orice preț îți uiți limba și strămoșii. Nicolae BĂCIUȚ: Este integrarea exilaților o problemă insolvabilă? Cum sunt priviți cei care-și caută o altă patrie? Simona PUȘCAS: Consider că încă este insolvabilă. Sincer cred că depinde și de țara de unde vii și de țara gazdă. Aici în
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1426951644.html [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
înconjoară drăgăstos Pe Marele OM ce stă neclintit de veacuri, misterios El privește vasta întindere desfășurată în răcoare, Tăria cerului ce înveșmântează nopțile-n splendoare Din începuturi,nu ca moșneag,ci ca un OM adevărat Dăltuit în piatra- piatră de strămoșul pelasg-dac El dovada vie și înălțătoare a dăinuirii noastre A dorului ce ne frământă, din depărtările albastrel El simbolul sacru, simbolul unui trecut măreț în fapte Ce-a fost trăit aici în munții scăldați de soare, de ape. Ești unul
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_cantecul_iu_elena_armenescu_1363667050.html [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
Și pentru că a fost odată, /cum va fi totdeauna / Adevărată, povestea // Ți s-a spus: / România. 2-3 decembrie 2008”. De o vibrație specială este poemul “Mulțumesc” - în care poetul îi este recunoscător țării care i-a fost: mamă, tată, educator, strămoși, limbă, biserică, altar, urmași, bucurie, moarte și înviere, într-un cuvânt, Totul. Autorul are inserate-n volum și o serie de colinde și cântece de Crăciun, de Anul Nou, de Moș Nicolae, Cântec de Lerui-Ler, Vis de Crăciun, și multe
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezia_ca_exercitiu_de_supravietuire_cronica_la_cartea_lui_jianu_liviu_florian_alter_iuda_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
trăit în regiunile de deșert și înălțimea actuală Algeriei și Maroc. Ei au avut la nord Numidia și Mauritania iar la est ținutul Ga-Ramani 3. Pentru mine 4 această combinație a numelui mi se pare foarte interesantă făcând legătura cu strămoșii românilor: RA-soare, MANI-Oameni= Oamenii Soarelui și GA/ GAIA/GEIA/GLIA-Zeița Pământ. RAMANIA /ROMANIA / ROMÂNIA ar fi teritoriul pe care locuiau Oamenii Soarelui. Deci nu cred că ar fi fost vorba doar despre soarele fierbinte al Africii, mai degrabă cred că
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1465846534.html [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
posibil ca triburile care se află astăzi pe acele teritorii să fie din același grup etnic și să mențină aceleași obiceiuri nomade și este de asemenea posibil ca în unele locuri aceștia încă să mai păstreze numele de getuli al strămoșilor lor spune Vivien-St.-Martin în lucrarea Le Nord de l'Afrique din 1863. În timp ce unele surse consideră că țara vechilor berberi (Getulia) acoperea întreaga regiune deșertică Sahara până în sudul Munților Atlas, alte surse consideră că Getulia, în timpurile preromane, se
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1465846534.html [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
vechilor greci Pindar (522-443 î.e.n.), a scris despre Kabir, că se numea la început Adamas, iar tradițiile din insula Lemnos îl cinsteau ca primul om născut din sânul Pământului, fiind și primul bărbat, primul meșteșugar și unul dintre cei șapte strămoși băștinași și ziditori ai neamului omenesc. Dacă asociem Tartaria cu Tartarul și cu mitologia lui Hefaistos, semizeul meșteșugar al fierului, avem o nouă pistă de cercetare conexă kabiri / geți... De altfel, faraonul egiptean Ramses ll (1301-1235 î.e.n.) după ce a văzut
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1465846534.html [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
istoria adevărată a acestui neam vitregit atît de rău de soartă; ima: pământ gras (vezi cuvântul imaș-notă Mariana Bendou), mulțime + zig: a fi dat afară, a se rupe, a se dezrădăcina, a dura, cer, înalt, puternic + en: ținut, țară, strămoș. Sau varianta ima + zyen: divinitatea lunii și a renașterii la emeși și la geți scrisă și Zuen, Zoen, Zoin, referire directă la legenda neamului omenesc născut din Maia, fiica lui Atlas care era în ceruri împreună cu celelalte șase surori. Și
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1465846534.html [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
Dumnezeu) a dat fiului său Atlas stăpânirea peste ținuturile de la nordul Dunării pentru a fi de veșnic sălaș Neamului Scoborâtor din zei, iar de la acestă țară binecuvântată de Ziditorul Ceresc, a ajuns la hiperboreanul sau pelasgul Iapet.Prin urmare Atlas, strămoșul kabililor/kabirilor era un (semi)zeu / un atlant...Ori specific kabililor este și o statură predominant înaltă, delicatețea trăsăturilor, o formă alungită a capului cu o frunte bombată, inteligență sclipitoare și o aplecare spre artă... [12] Mariana Bendou [13] Constantin
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1465846534.html [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
lăsat? Că-s toate cu rostu lor: unele râle de trăznet, altele de foc, altele de gadini, de șerpi, de pureci, de mână, de dială... Ahăia ce șciu iei? Că noi ase le-am pomenit din bătrâni și din moși strămoși! Și să țâni minte de la minie că aheștea-s mai rele că hele bisericești. Că pe hele din călindari dacă nu le țâni îi cu păcat, și te spovedi și te cumineci și ți să iartă. Da dint-aheștea nu te scapă
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-adiet-sau-sarbatorile-batranilor-zii-rau-de-traznet-precupu-doamne-feri [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
La celți, de pildă, blana lupului, care, așezată peste un instrument de suflat, producea un zgomot înfiorător, era folosită ca stindard de luptă, dar și ca instrument de intimidare a dușmanului. Lupul este consemnat ca animal totemic și la daci. Strămoșii noștri îl puneau în legătură cu soarta comunității. Ca simbol al destinului, un lup alb era considerat de bun augur. Și, de aceea, era căutat cu ardoare. În același timp, exista la daci și suspiciunea că un animal care ar schimba destinul
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452778962.html [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
la daci și suspiciunea că un animal care ar schimba destinul hotărât de zei ar atrage nenorociri asupra comunității protejate. Prin urmare, dacii făceau din lup și un animal de sacrificiu, pentru îmblânzirea forțelor divine. Interesant este că, tot la strămoșii autohtoni, întâlnim și credința în transferul puterilor lupului asupra omului. Ființele din preajma lupului intră în transă. Bărbații, mai ales, devin, în această optică animistă, războinici neînfricați. Lupul face parte și din mitologia personală a lui Eugen Dorcescu, care a copilărit
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452778962.html [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
spus:... X. CINSTIREA EROILOR LA MOVILA MIRESII, de Cornelia Vîju , publicat în Ediția nr. 1987 din 09 iunie 2016. Astăzi, 9 iunie 2016, elevii Școlii Gimnaziale Movila Miresii s-au întors în timp, ca să readucă imaginar, în atenția contemporanilor, vitejia strămoșilor. Cu ajutorul consemnărilor istorice, ei ne-au reamintit despre puii de lei - eroii neamului românesc, cu brațe tari și voință de oțel. De toți cei ce au dat piept cu dușmanii pentru apărarea patriei, acei bărbați care s-au jertfit pentru
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cornelia_v%C3%AEju/canal [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
Târgului din Movila Miresii, într-un cadru ceremonial, astăzi s-au depus coroane de flori de către ... Citește mai mult Astăzi, 9 iunie 2016, elevii Școlii Gimnaziale Movila Miresii s-au întors în timp, ca să readucă imaginar, în atenția contemporanilor, vitejia strămoșilor. Cu ajutorul consemnărilor istorice, ei ne-au reamintit despre puii de lei - eroii neamului românesc, cu brațe tari și voință de oțel. De toți cei ce au dat piept cu dușmanii pentru apărarea patriei, acei bărbați care s-au jertfit pentru
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cornelia_v%C3%AEju/canal [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
cât vrea. În sinele meu, au circulat veri trecute, trăite de mine în copilărie și de care mi-a fost dor, dar și livrești, care în realitate aparținuseră lui Vasile Alecsandri (excelent prozator), Creangă, Duiliu Zamfirescu, Ion Ghica ș.a. ori strămoșilor mei. Străbunicul patern păștea caii noaptea, pe câmp, bea apă după ei, din același recipient... Bunicul, pe unul dintre dealuri, unde acum e vie, venea fuga lângă bunica, să-i cânte. Cânta lin. De la cincizeci și ceva de ani încolo
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/despre-dor/ [Corola-blog/BlogPost/339593_a_340922]
-
posibil), nici la nivel comunitar. În cazul Istoriei Românilor situația este cu atât mai evidentă și mai acută din acest punct de vedere cu cât se știe că timp de aproape două milenii( până în pragul epocii moderne ) imensa majoritate a strămoșilor noștri trăiau în așezări rurale, răspândite pe întreg spațiul românesc . O astfel de concentrare de viață rurală românească găsim și în partea de vest a Olteniei. Aici, vestigiile arheologice și documentele istorice atestă existența a peste 1000 de așezări rurale
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_prefata_la_varvara_magdalena_maneanu_1374037493.html [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
luna iscodind Arcadia și găunosul Cyllene din grotele căruia ieșise ca din pușcă zgîmboiul Hermes abia născut, Cronos părăsit „în Atlantida unei gări de provincie”, lecția despre zbor și aripi a lui Anteu (matahala „depanată” de Hercule prin tăierea „împămîntării”, strămoșul ștecherului Schuko de azi), zei stochastici, tăietori de lemne povestind despre Aziyade, licurici fantomatici, șopîrle întinse pe stilobați, „iedera crispată pe cumpăna unui / panou diptic / din care creșteau pietre și aripi bătute în cuie” etc. etc. Luat în ansamblu, tărîmul
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Culesul_fructelor_de_dupa_mircea_micu.html [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DE LA MINE PÂN-LA POȘTĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 255 din 12 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului De la mine pân-la poștă Numai cearcăne și riduri Pe care un strămoș stă Veșnic rezemat de ziduri Fă-mi bătrâne loc c-aș trece Ochiul tău rămas la pândă Nu-mi mai scade din osândă Nici în toamna asta rece Gem arcadele furtunii Pasărea de somn lucidă Vine noaptea să-mi ucidă
DE LA MINE PÂN-LA POŞTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/De_la_mine_pan_la_posta.html [Corola-blog/BlogPost/352631_a_353960]
-
numește privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peșcheșul iar țara rămâne pe butuci. Tu taci; - Astăzi, urmele civilizației străbunilor voștri sunt șterse pentru ca fii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoșii și care le sunt meritele: 1. Vechile situri arheologice sunt distruse, se construiesc șosele experimentale peste ele, Sarmisegetuza, Grădiștea, Munții Buzăului, sunt vândute sub pretextul impulsionării turismului, unor privați care habar nu au că în pământul pe care îl calcă
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Dulaii_de_ieri_si_de_azi_si_scrisoare_marin_voican_ghioroiu_1332527927.html [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CERCUL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Lasă fluturii în pace, ozn-urile-și fac treaba Noi silabisim ce scrie în gazetele degeaba Și aducem din strămoși un ghioc plin de speranță Facem greve, cerem drepturi, liderii sunt în vacanță Ne-a urcat pe umeri soarta un urcior cu apă vie Într-o țară unde dorul, visele nu mai învie Când avurăm trebuință, după ce dădum ocol Și
CERCUL de ION UNTARU în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cercul.html [Corola-blog/BlogPost/356465_a_357794]
-
trage din maimuță nu din Adam - Mie mi-a spus popa chiar astăzi că mă trag din Adam și-l cred. Poate popa acelui savant i-a spus că se trage din maimuță. Ce este rău în asta? Fiecare cu strămoșii săi. - Îl știi pe domnul Ivanovici? - PSD-istul ? Da! Vine des pe la noi. Și tata este PSD-ist de frunte și au multe de discutat în diferite ocazii. - Ei bine domnul Ivanovici este om sau animal? - Om, bineînțeles, deoarece are
OM SAU ANIMAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1471944115.html [Corola-blog/BlogPost/350014_a_351343]