7,161 matches
-
o aparentă afecțiune pentru mahalaua pitorească și „casa veche și mică”, aflată la „sfârșitul străzii Mătăsari”, dar Alexandru intuiește adevărata stare sufletească a prietenului său: „Alexandru cunoștea bine casa din fundătura Mătăsari. Cunoștea și tragedia familiei Anicet, moșieri din moși strămoși, siliți acum să se mute într-un fund de mahala și să trăiască din ajutorul unui străin. Îl iubise mai mult pe Petru, aflând cu câtă simplitate acceptase această vertiginoasă cădere. «Îmi place foarte mult aici, îi spuse el, îmi
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
-și ia cu ea lada de zestre, tradiția. Triburile, ajunse prea numeroase, se separau În mod pașnic și plecau În căutarea unor noi pământuri. Legea primului născut dădea dreptul acestuia să rămână pe loc, să păstreze pământul moșilor venit de la strămoși, pe linia primului născut. Unde e lege nu-i tocmeală! Între marile case domnitoare se aranjau căsătorii diplomatice, femeia fiind o verigă, un zălog de menținere al păcii. Astfel, familiile regale erau aproape toate, Înrudite. Apariția unui moștenitor Întărea legăturile
O întâlnire la...nivel înalt!. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/99_a_397]
-
decât Apusenii în ducerea luptei și cunoșteau praful de pușcă pe care îl foloseau la săgeți pentru incendierea dela mare depărtare a cetăților de cucerit. Despre tatăl lui Dimitrie, mitropolitul susținea că postelnicul Alecsandru își spunea Alecsa în memoria unui strămoș cu acest nume, decapitat de Ștefan cel Mare pentru că făcuse parte din cei ce erau împotriva unui războiu cu Radul al Valahiei. Odată când Dimitrie l-a însoțit pe mitropolit la tipografie, află că întreaga instalație a fost trimisă ca
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
cu podoaba capilară coborâtă în bernă Fapt divers Înaintau pe vreme de arșiță pe vreme de ploaie răpăitoare nici crivățul nu-i înspăimânta înaintau vitejește ziua și noaptea ajunși la locul unde li s-a spus că-i așteaptă mesajul strămoșilor au găsit o pălărie roasă de molii Sărbătoare sacră Pe strada principală apar majorete trimit bezele flutură chiloței le urmează călare pe un catâr castrat retorica zilei înaltă și mândră rând pe rând se deschid ferestrele ațipite nedumerirea invadează încăperile
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15267_a_16592]
-
istoric doar punctul de plecare al unui destin repetat, dar supus totuși schimbării: reîncarnat, sau mai degrabă continuat în diverse personaje, în diverse epoci istorice, ca în nuvelele lui Mircea Eliade de pildă, principalul avatar al eroului "fundator" din India strămoșilor este un tip caricatural, un tînăr ardelean, fiu de țăran devenit ucenic și ajuns, printr-o serie de peripeții rocambolești, să fie cizmarul personal al dictatorului-cizmar, cu o existență marginală, morbidă, dublată de ambiția nu neapărat absurdă, cît derizorie de
Povestea lui Prithvi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15177_a_16502]
-
pe teritoriul de dincoace de Prut și l-au expediat retur dar nu spre Cârnățeni, ci la o mină de cărbuni din Urali. Asta ca să se învețe minte. - Cine dorește pământ aparte de colhoz - nu neapărat pământul lui din moși strămoși, ci acolo așa, o bucățică - dar și-aceia mai la o margine de tarla - face o cerere la președintele colhozului și dacă el, președintele colhozului îți aprobă cererea, aiasta-i bine, dacă nu, rămâne nu. - La noi încă-i colhoz
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
dă roata prin colțurile cele mai ascunse ale ființei. Vulcan nestins vreodată al voluptății de a trăi, Rug al măruntaielor plăcerii, Altar al miresmelor bucuriei de a iubi și de a fi iubit, Puț de ascunse comori transmise din sămânța strămoșilor, Sipet preaplin de amintiri și regrete niciodată uitate, Hipogeu al viselor îngropate, Refugiu subteran din fața ticăloșiilor lumii, Zid de aparare cu barbacane înguste, spre-a izgoni fratele-dușman, Masă rotundă a cruciadelor de zi cu zi împotriva dragonului absurdului și al
Un poem de Camilian Demetrescu by Camilian Demetrescu () [Corola-journal/Imaginative/3353_a_4678]
-
ziua, noaptea distrugeam, ca niște somnambuli, fără milă, călcam în picioare pămîntul cărat, adus cu trudă în saci și în pumni peste graniță, adunîndu-l în căuș îl duceam îndărăt, strecurându-ne umbrele prin sârma ghimpată; tîrîndu-ne în genunchi pe urmele strămoșilor cărora le luam, fără să ne dăm seama, pămîntul fumegînd de sub creștet, pentru a-l duce în țară străină și-a-l așeza în fața steagurilor coborîte în bernă. Închinîndu-ne la idoli străini cu picioare de lut, îl duceam îndărăt sub
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
genială! Ge-ni-a-lă! Înțelegi? Deja simt adiere de Premiu Nobel... Iacă-tă, îți citez din memorie un mic fragmențel: , După ultimele bătălii purtate în văzul televiziunii de către unii suporteri ai echipelor românești de fotbal, rezultă că vitejia oștenilor lui Burebista și a strămoșilor daci, s-a transmis prin secole până la generațiile de azi. Din nefericire, însă, datorită unor inginerii genetice tot mai complexe și mai complicate și a unor eprubete nesterilizate corespunzător, în cazul unora dintre suporteri gena vitejiei le-a căzut sub
Natură lepidopteră cu președinte și prim-ministru... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11084_a_12409]
-
Însă nu sunt atât de neghiob ca să mă rușinez de aceste înrudiri, ar fi lucrul cel mai idiot, spunea Reger, chiar dacă nu sunt neapărat atât de entuziasmat de aceste înrudiri cum fuseseră întotdeauna părinții mei și familia mea. Cei mai mulți dintre strămoșii mei, indiferent din ce direcție se trăgeau, din Austria Superioară sau pur și simplu din Austria ori din Germania, spunea el, erau negustori, industriași ca tatăl meu, țărani, bineînțeles, în vremurile dinainte, mai mult din Boemia decât din alte părți
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
Germania, spunea el, erau negustori, industriași ca tatăl meu, țărani, bineînțeles, în vremurile dinainte, mai mult din Boemia decât din alte părți, mai puțin din Alpi, mai mult din regiunea prealpină, și a existat și o puternică influență evreiască. Printre strămoșii mei s-au aflat și un episcop și un dublu asasin. Nu, mi-am zis mereu, n-am să fac investigații exacte de unde mă trag, fiindcă apoi, cu timpul, o să descopăr probabil grozăvii și mai înfiorătoare, de care, ce-i
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
episcop și un dublu asasin. Nu, mi-am zis mereu, n-am să fac investigații exacte de unde mă trag, fiindcă apoi, cu timpul, o să descopăr probabil grozăvii și mai înfiorătoare, de care, ce-i drept, mă tem. Oamenii își dezgroapă strămoșii și scormonesc în droaia lor de strămoși până ce au răscolit totul și sunt de-a dreptul nemulțumiți și de aceea se simt de două ori jigniți și disperați, spunea el. Eu n-am fost niciodată un așa-zis scormonitor de
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
am zis mereu, n-am să fac investigații exacte de unde mă trag, fiindcă apoi, cu timpul, o să descopăr probabil grozăvii și mai înfiorătoare, de care, ce-i drept, mă tem. Oamenii își dezgroapă strămoșii și scormonesc în droaia lor de strămoși până ce au răscolit totul și sunt de-a dreptul nemulțumiți și de aceea se simt de două ori jigniți și disperați, spunea el. Eu n-am fost niciodată un așa-zis scormonitor de strămoși, pentru asta îmi lipsește orice premisă
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
și scormonesc în droaia lor de strămoși până ce au răscolit totul și sunt de-a dreptul nemulțumiți și de aceea se simt de două ori jigniți și disperați, spunea el. Eu n-am fost niciodată un așa-zis scormonitor de strămoși, pentru asta îmi lipsește orice premisă, însă când și când și unuia ca mine îi ies în cale dintr-o dată cele mai ciudate exemplare de strămoși, de această împrejurare nu scapă nici un om, oricât s-ar împotrivi așa-zisei dezaprobări
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
și disperați, spunea el. Eu n-am fost niciodată un așa-zis scormonitor de strămoși, pentru asta îmi lipsește orice premisă, însă când și când și unuia ca mine îi ies în cale dintr-o dată cele mai ciudate exemplare de strămoși, de această împrejurare nu scapă nici un om, oricât s-ar împotrivi așa-zisei dezaprobări de strămoși, tot scormonește și scormonește. În linii mari, provin dintr-un amestec absolut interesant, sunt, să spun așa, o secțiune transversală prin toate. Ar fi
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
asta îmi lipsește orice premisă, însă când și când și unuia ca mine îi ies în cale dintr-o dată cele mai ciudate exemplare de strămoși, de această împrejurare nu scapă nici un om, oricât s-ar împotrivi așa-zisei dezaprobări de strămoși, tot scormonește și scormonește. În linii mari, provin dintr-un amestec absolut interesant, sunt, să spun așa, o secțiune transversală prin toate. Ar fi fost mai bine în această privință să știu mai puțin decât știu, însă bătrânețea aduce, nechemate
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
spus, în vârstă de optsprezece ani și strălucind de bucurie, le-a scris-o din Cattaro părinților săi la Linz și pe care poșta imperială oficială a notat că dă de gândit conținutul ei. Tot ce suntem ne vine de la strămoși, spunea Reger, laolaltă cu ceea ce-i al nostru. Pentru mine, înrudirea cu Stifter însemnase toată viața un lucru extraordinar de prețios, până mi-am dat seama că Stifter nu e marele scriitor ori poet, cum vreți, pe care îl admirasem
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
din Timiș, drept care, până la darea în folosință a... hotelului, aceștia vor ierna în foste sedii de CAP, cămine culturale, grajduri, dormitoare CFR etc. și alte locuri de cazare prin acoperișul cărora se văd stelele viitorului hotel... - Noa, și?, zice Haralampy. Strămoșii noștri trăiau și dormeau prin codri și peșteri, și ce urmași viteji și înțelepți ne-am ridicat!... Iacă-tă, de pildă, domnul senator Antonie Iorgovan ce fain bate iarăși la televizor șaua imbecilității spre înțelepciunea domnului Mircea Geoană care, auzi-l
Rămâne cum am stabilit! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11127_a_12452]
-
primărie sub simbolurile republicii (Marianne, portretul șefului statului și tricolorul), și să ceară dimpotrivă că în sala municipală a deliberărilor să fie un crucifix, sau, mai mult, să se citească mătăniile, din care o rugăciune era dedicată în mod special strămoșilor exterminați, să-și facă semnul crucii pe piept, întotdeauna în onoarea lor, chiar înainte de a primi comuniunea" (p. 244). Poate că o viitoare carte despre efectele sociale ale memoricidului, în maniera jurnaliștilor francezi Laure Marchand și Guillaume Perrier ar transforma
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
cord. Bine că ne-a venit ideea opririi televizorului și, dintr-un instinct ancestral de conservare/apărare, ne-am ascuns care pe unde am apucat, îngroziți de vocea domnului ministru Nicolaescu. Până și vânjoasa soacră a lui Haralampy, cu toți strămoșii ei hălăduind spre ea de prin crengile genealogice ale viteazului Luca Arbore, s-a băgat sub masa din bucătărie. Îngrozitoare situație! În orice caz, am stat pitiți până când Haralampy, ca psiholog având un caracter de fier și alte metale - cum
Blide sparte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11197_a_12522]
-
și-au dat viața în Primul Război Mondial, am obținut cel mai important obiectiv național: Marea Unire. Vreau și vă rog să fiți alături de mine pentru că, la o sută de ani, să fim acea țară mândră, puternică, respectată, pe care strămoșii noștri aflați aici în urmă cu 96 de ani și-au dorit-o. Acesta e angajamentul meu, acesta e apelul meu către toți românii, să facem împreună a doua oară Marea Unire a României"20. Principalele puncte ale discursului sensibile
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
ba le mai pune și ceva plombe latinești, rime, poezii scoase din uz și remaiate, dantele. Așa că nașterea parodiei se ,comite" pe o cergă pestriță, făcută din bucățele scrise cu evidenta plăcere a paradoxului, a aluziei glumețe, a dezmințirii cultului strămoșilor. Nimic nu-i făcut să lege altfel decît prin electrizări de antene, acele greenhorns (verzi ca irișii Minodorei) ale novicilor, caraghioși, împiedicați în redoarea lor de mașinărie, delicați totuși, șotioși, panglicari, amuzanți. Dacă nu înțelegi ce vorbesc și ce se
Sporul casei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10924_a_12249]
-
Urmărind palpitantul cros, care a ținut cam 2 ore, respectiv până a dat peste porcină o Dacia Logan tranșându-l în bucăți numai potrivite pentru răcituri, sarmale, friptură și ciorbă de perișoare, am fost din ce în ce mai convins că măcar unul dintre strămoșii săi a fost rugbist într-una din primele 5 echipe ale lumii. Eram gata să-l adunăm cu o greblă când s-a auzit o voce autoritară: - Stați, nu vă atingeți! Sunt medic veterinar și trebuie să-l caut de
Sorcova Veselă? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11021_a_12346]
-
seara și a vorbit despre Aspecte inedite din viața și opera lui Octavian Goga aducând la lumină detalii mai puțin cunoscute despre activitatea acestui mare poet și om politic. 3) Scriitorul Marius Fincă de la Montréal a prezentat lucrarea Cine sunt strămoșii noștri? Pornind de la un citat al lui Mircea Eliade „Cei mai glorioși «naționaliști» nu sunt eroii, nici șefii politici, care nu fac decât să conducă destinele istorice ale neamului lor. Cei mai glorioși «naționaliști» sunt creatorii care cuceresc de-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
altfel de eternitate: un salt dincolo de istorie, prin care o țară și un neam intră și rămân în eternitate”. Autorul afirmă că lucrarea lui ,,nu se vrea o cronică istorică completă, ci doar o inventariere a știrilor referitoare la etnonimul strămoșilor noștri. Din lipsă de spațiu și timp ne-am referit doar la cele mai cunoscute patru nume: dac, get, valah și român, cu toate variantele lor, lăsând la o parte altele mai puțin răspândite.’’ 4) Scriitorul și memorialistul Ion Anton
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]