4,708 matches
-
în locurile pline de legende dăltuite în coastele stăncoase ale insulei Afroditei... Și eu și fata mea Mădălina, gândeam la fel - era rezultatul firesc al unei zile frumoase, încărcate de bucuria cunoașterii unei bune părți a Ciprului, a unei istorii străvechi și-a miturilor lui legendare în aceeași măsură... Georgeta RESTEMAN Limassol, Cyprus aprilie 2011 Referință Bibliografică: CIPRU (2) - RELIGIE, ISTORIE ȘI MIT! / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 105, Anul I, 15 aprilie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]
-
însă specificitatea și farmecul lor. Artefacte din epoca preneolitică prelevate din siturile arheologice din Akrotiri pot fi admirate printre exponatele muzeului. Monede vechi, o colecție de ceramică impresionantă, te trimit, pe parcursul vizitei la Muzeul arheologic din Limassol, într-o epocă străveche și care se regăsește și astăzi în industria ceramică cipriotă: peste tot, în centru sau în cartierele întinse ale Limassolului întâlnești ateliere de ceramică, magazine de desfacere a produselor lor de care nu te poți desprinde fără a cumpăra măcar
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
Suchen, un preot german din vechime menționează într-o scriere a sa că strugurii din Cipru au fost chiar sursă de inspirație pentru „Cântarea Cântărilor”. Așadar, tradiția cultivării viței de vie și a producției de vinuri este cunoscută din timpurile străvechi, fiind în continuare promovată și prin acest festival renumit, la a căruie organizare contribuie cei mai de seamă producători și comercianți de vinuri din Cipru. Dar viața culturală a orașului nu se oprește aici: Biblioteca Publică din Limassol are în
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
bucurându-se de ediții rare ale izvoarelor de cultură cipriote și universale. Este deja cunoscut faptul că Limassolul este unul dintre orașele candidate la titlul de „Capitală culturală europeană în anul 2017”, și asta nu întâmplător, ci datorită istoriei sale străvechi și a contribuției nemijlocite la dezvoltarea și propagarea culturii în Cipru dar și pentru dinamismul dezvoltării sale din punct de vedere economic: deține o infrastructură solidă, modernă, un potențial turistic gestionat cu profesionalism și o economie înfloritoare. Deși valul crizei
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
la pregătirea și plecarea lui la horă), ,, însurătoarea lui Birică cu Polina '', ,,moartea”, ,,parastasul”, ,, parastasul lui Sandu”, forma veche de ritual, sărbătoarea cinstirii morților prin praznice date fără slujbă, spălatul pe picioare înainte de praznic, obicei rămas în sat din timpul străvechi. Călușul,unul dintre cele mai semnificative obiceiuri populare, însemnată manifestare folclorică, cu urme din vechime și cu o literatură bogată, cunoscut și peste hotare, a fost consemnat pentru prima dată la Dimitrie Cantemir în ,, Descriptio Moldaviae” Marin Preda, în ,,Moromeții
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
deosebită pentru care a primit ordinul „Virtutea Militară” și medalia „Ferdinand I cu spadă”. După terminarea războiului s-a căsătorit cu o rucăreancă, Ortansa Năstăsescu, dintr-o veche familie de moșneni, devenind fiu adoptiv și activ al acestei frumoase și străvechi așezări românești și a Muscelului. Colonelul Muțiu, în cei aproape 32 de ani de carieră ostășească, a făcut parte din cadrul Regimentului 30 Dorobanți cu garnizoana în orașul Câmpulung Muscel iar apoi, după restructurarea organizatorică a fost numit comandant al Regimentului
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
Teodorescu, cu rădăcini rucărene. La declanșarea celui de-al doilea război mndial, când mareșalul Ion Antonescu a ordonat istoricul îndemn „Ostași, treceți Prutul!”, col. Ion Muțiu, în fruntea Regimentului 4 Argeș pe care îl comanda a acționat cu bărbăție eliberând străvechiul pământ al Basarabiei lui Ștefan cel Mare, ajungând la finele anului 1941 la porțile Odessei, eliberând-o după lupte aprige în luna actombrie. Calitățile deosebite demonstrate pe câmpurile de bătaie în calitatea de comandant al regimentului a fost recunoscută de
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
Acasa > Cultural > Traditii > FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREȘTI, JUD. ARGEȘ Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1249 din 02 iunie 2014 Toate Articolele Autorului FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREȘTI, JUD. ARGEȘ Pe lângă sărbătorile străvechi, ca în majoritatea localităților țării și în județul Argeș, după 1990, au apărut sărbători noi, precum cea de la Lerești, în apropiere de Câmpulung Muscel, dedicată unui produs culinar tradițional, specific zonei Muscelului, covrigii cu ou. Anul acesta sărbătoarea se află
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
însoțiți de către domnul profesor pentru a vedea unul din puținele cuptoare din sat care au mai rămas funcționale pentru coacerea covrigilor. Doamna Bucurenci Nicoleta, gospodină harnică și pricepută, pregătește covrigi cu ou de la vârsta de 16 ani după o rețetă străveche, învățată de la una din specialistele satului,Veta Poștoacă, și este dispusă să continue această activitate câte zile va mai avea, stând în genunchi, în cazul în care din cauza bătrâneții nu se va mai putea deplasa. Cu multă generozitate, fără teama
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
dat viață și i-au învățat meșteșugul coacerii pâinii, al împodobirii straielor și locuințelor, al cântecului și dansului popular, al mândriei valorilor autohtone, al dorinței de a trăi momente de liniște și bucurie, de a prelua, continua și îmbogăți tradiții străvechi în forme noi, de a înscrie noi pagini în marea carte a sufletului românesc. Elena Trifan Referință Bibliografică: FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREȘTI, JUD. ARGEȘ / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1249, Anul IV, 02 iunie 2014. Drepturi
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
Eugen Dorcescu s-a scris destul de mult și cu temei. „Eu am aflat că aceste umbre se numesc avataruri (sau, mai rar, avatare, ori avatari), după ce le-am căutat ani întregi, după ce le-am descoperit”, ele fiind, de fapt, o străveche dimensiune psihologică, abia recent intrată în atenția mentalului colectiv, mărturisește poetul. Din deschiderea acestui interviu, se face o apreciere generală a operei poetice dorcesciene, ceea ce a determinat, cu siguranță, așezarea lui la începutul sumarului: „Din punct de vedere semiotic, vă
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
care îi permit să se angajeze în teme filosofic și teologic sensibile, în versificarea inspirată a Psalmilor și a Ecclesiastului, cu convingerea că există [totuși] un public capabil să înțeleagă - cu șansa unei cărți ca aceasta - și să iasă din străvechi anchiloze de sorginte spirit-materie[30], lucru care dă o energie uriașă sufletului, minții și duhului, poate însăși libertatea nemărginită a cugetării, încercarea Iluminării, fericirea de a nu mai avea aversiune față de vânarea de vânt și de a nu mai fi
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
condiment firesc . Talismanul apărător al dragostei ” Cuvântul „talisman” este de origine arabă și a avut inițial sensul de „taină”. Talismanul e un obiect care aduce noroc purtătorului sau și îl apără de primejdii. Iată câteva talismane ce datează din vremuri străvechi: pecetea lui Solomon, peștele, cornul abundentei, potcoava. Ochii fericirii: Se spune ca bucățile de onix sau de piatră albastră care amintesc formă ochilor ne dăruiesc fericire în dragoste. Peștele: Locuitorii Egiptului antic purtau un talisman în chip de pește, ca
O LUNA A DRAGOSTEI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364096_a_365425]
-
Cionchin se impune în cadrul lucrărilor de specialitate prin varietatea temelor, bogăție faptică, analiză pertinentă, demonstrații convingătoare, aducând o contribuție deosebit de valoroasă». Continuând tradiția marilor istorici ai neamului românesc, istoricul profesor Ionel Cionchin și-a dedicat întreaga viață culturii și civilizației străvechiului popor al traco-geto-dacilor, ai căror urmași peste milenii sunt românii. Încă înainte de 1989 publică în periodice naționale și internaționale, în reviste de prestigiu mondial, «Noi, tracii», Roma, editată de Iosif Constantin Drăgan. Un rol deosebit în aceeași direcție l-a
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
publicate în revista «DACIA MAGAZIN»: Pelasga/valaca - limba inscripțiilor de pe Tăblițele de la Tărtăria ? 2003, nr. 5, p. 38; Valaco-pelasgica, limba primilor scribi ai omenirii, 2003, nr. 6; La început a fost cuvântul, 2003, nr. 7, p. 18; Tărtăria - un toponim străvechi, 2003, nr. 8, p. 26; Probleme controversate ale istoriei: Mitul zeului dac, 2004, nr. 9, p. 26-32; Inscripția paleocreștină de la Dierna/Orșova, 2005, nr. 22, p. 59-60; Decebalus, ‘al dacilor rege'', 2006, nr. 33, p. 15-16; «Trofeul Sacru» de pe Dealul
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
solidă, nu numai în știința istoriei, ci în mai multe domenii: literatură, folclor, mitologie, lingvistică, semantică, semiotică, antropologie, estetică, istoria artelor, etc. Domnia Sa s-a concentrat asupra spațiului carpato-danubiano-pontic, asupra originii, continuității și dezvoltării locuitorilor acestor spații, asupra civilizațiilor, nucleul străvechi al civilizației europene. A combătut prin argumente solide dogmele originii exclusiv latine, urmărind sincronic și diacronic evoluția populației autohtone de-a lungul timpului. A urmărit, de asemenea, continuitatea neîntreruptă a populației române, transmisă prin secole de limbă în cultură, port
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
cititori și în același timp emoționantă. Efortul său lucid e dirijat cu grijă spre mesaj, un mesaj profund umanist, prin încărcătura de idei, sentimente, semnificații, atitudini, comunicate prin opera sa istorică. Lucrarea e un studiu analitic și sintetic asupra societății străvechi omenești. Originalitatea gândirii evidențiază contribuția majoră pe care lucrarea o aduce în patrimoniul științei și culturii naționale și universale. Ionel Cionchin acordă o atenție deosebită cuvintelor, surprinzând diferitele nivele ale acestora, straturi mai vechi și mai noi, rădăcina, aplicând metode
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
oameni veniți din toate colțurile lumii nu întotdeauna dădea semne că se adaptează lumii civilizate în același ritm cum se desfășoară în Canada, țara cu cei mai mulți emigranți. Impresia generală asupra Londrei este totuși una plăcută. Se simte aerul unor civilizații străvechi la care au contribuit și bogățiile aduse din coloniile răspândite în lumea largă. Ceața care alterna cu momente senine sau cu puținul surâs al soarelui ne trimitea cu gândul la sfârșitul lunii februarie, de parcă nu ar fi putut exista pe
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
rândul) și numită moară cu șpreagă în această zonă.48 În comunitățile mici, izolate sau în situații de blocaj, (iarnă grea), în gospodărie la nevoie se foloseau încă râșnițele manuale( piatra mică rotitoare era acționată de un făcău vertical) instalații străvechi utilizate încă în unele sate mehedințene din zona de nord până în anii 1950-1960. De asemenea, trebuie menționat faptul că în secolul al XIX-lea unele mori îndeplineau și alte funcții: loc de popas și aprovizionare pentru drumeți sau păstori, cârciumă
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
Acasă > Stihuri > Semne > ALHAMBRA Autor: Râul Bâz Publicat în: Ediția nr. 1321 din 13 august 2014 Toate Articolele Autorului În cămara adâncă, sub tălpile casei, rezemata de-un raft încărcat de borcane cu dulceața străveche, uitată, singura, împovărata de suspine, aristocrata mea chitară cu corzi de mătase, meșteșugita într-o noapte de dor și filosofie de bătrânul maestru lutier Boiangiuc, așteaptă. În cutia ei locuiește acum un descendent al familiei de șoareci regali care stăpânea
ALHAMBRA de RAUL BAZ în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368361_a_369690]
-
Svinița -Tricule ulterioare perioadei prin Orșova-Porțile de Fier-Severin, până spre Calafat(Vadul Cumanilor) și Vidin. Același Banat de Severin,cu cele trei formațiuni muntoase împădurite și greu de străbătut, situate în centrul său, ca element de erezistență, controla culuarul Timiș-Cerna, străveche cale de comunicare terestră prin Carpații Meridionali, de la Orșova la Mehadia și Caransebeș utilizată de daci, romani, dar și de oștile ducilor Glad și Ahtum în sec al VIII-lea și al XI-lea, și apoi de stăpânitorii Țării Severinului
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
trebuie, așa e cum zicețidar știți ceva?Duceți-vă draculuicu toții!... XXV. ALHAMBRA, de Răul Bâz, publicat în Ediția nr. 1321 din 13 august 2014. În cămara adâncă, sub tălpile casei, rezemata de-un raft încărcat de borcane cu dulceața străveche, uitată, singura, împovărata de suspine, aristocrata mea chitară cu corzi de mătase, meșteșugita într-o noapte de dor și filosofie de bătrânul maestru lutier Boiangiuc, așteaptă. În cutia ei locuiește acum un descendent al familiei de șoareci regali care stăpânea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
ale zeiței Atena, care la atingere sună precum cea de-a doua mișcare din Recviemul lui Mozart. Dar ea, nemângâiata, cu lacul crăpat, ... Citește mai mult În cămara adâncă, sub tălpile casei,rezemata de-un raft încărcatde borcane cu dulceața străveche,uitată, singura, împovărata de suspine,aristocrata mea chitară cu corzi de mătase,meșteșugita într-o noapte de dor și filosofiede bătrânul maestru lutier Boiangiuc,așteaptă.În cutia ei locuiește acumun descendent al familiei de șoareci regalicare stăpânea odinioară insula greacăPontikonisi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
suflet de români”.(Avram Iancu) Pe chipul său frumos și armonios, așa cum se desprinde din toate fotografiile, se citesc rădăcinile acestor sentimente adânc înfipte în ființa sa. Se vede că există și un suflet mare odrăslit în cununi de tradiții străvechi, în dragoste de neam și țară. Chivotul său sufletesc este un lăcaș în care păstrează curățenia, căldura și tămâia cu care sfințește aerul pe care îl respiră. Prețuind eroii și oamenii mari ai țării, dar și pe omul de rând
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]
-
basme/ Deși-i cu fiere, îmi golesc paharul!” Și în poezia „Picături de viață” autorul își manifestă aderarea la crezul unionist și spiritul militant care îl animă în vers: „Picături din apa vie/ Inima unui torent/ Visăm Marea Românie/ Pe străvechiul continent// Picături de apă vie/ Suntem fluviu în prezent/ Iar Unita Românie/ Ni-i supremul argument// Împotriva iobăgiei/ Luptăm fără armanent/ Întregirea României/ N-o cerșim în Occident// Suntem picurii de ploaie/ Adunați pentru Unire/ Cum vrem pace, nu războaie
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]