955 matches
-
și-i poftea în casă, le da de mâncare, iar unii rămâneau și pe noapte. Îmi amintesc cum lui „Jupân Lazăr” i-a dat mama fasole în care fiersese și o bucată de slănină, care însă n-a ajuns în strachina jupânului, și jupânul, după „fasolea prăjită” a băut cu poftă și un pahar de vin. După 23 august 1944, tata a găzduit cam două săptămâni, doi nemți fugari, îngroziți de amenințarea cu moartea. Când a apărut pericolul ca tata să
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
al fiecărei generații, egoism ilustrat de zicala După noi, potopul! Cotidianul, 11-12 mai 2002 NATO! NATO! Țin să-i asigur pe cititori că nu mă pricep la politică. Iar când mă amestec unde nu-mi fierbe oala calc numai în străchini. De-aia, cred, m-a și dat Ceaușescu afară din țară: vorbeam vrute și nevrute... Când țărișoara e în pericol, trebuie să mi se pună imediat căluș la gură. Așa ar fi prudent! Din fericire, în momentul de față România nu pare
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Stolojan? m-a întrebat Ion Pop, intelectualul clujean fin și delicat care n-ar omorî nici măcar o muscă. (Cu muștele nici eu nu am nimic!...) Eram amândoi în cimitirul marin al lui Valéry, iar eu călcam ca de obicei în străchini, punând mai presus Săpânța și deplângând cenușiul auster și grandoman al cimitirelor catolice. E drept că se vedea marea... Dar mie nu-mi place marea. Nici marea, nici catolicismul, nici Sanda Stolojan, care pretinde că a fondat Les Cahiers de
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de o truculență genială. Iată tipul sintetic al indolentului: Când umblă prin poticele Umblarea-i e-ncovoiată Parcă e luat din iele. Ca la pisica plouată. Te uiți la dânsul și parcă La o treabă când se scoală Tot prin străchini goale calcă. Parcă are ouă-n poală. Umblă parcă treieră la mărăcini. Pîn-a se găti mireasa, Ochii ginerelui iasă. Când te uiți la el și trece Parcă este în chiostece. Pann are meșteșugul măscăriei fine, al amestecului savuros de mirosuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care se consolează în poezie. Ca pictor în cuvinte el e însetat de aurărie, de colori focoase și de hieratism linear (stil de icoană). În Salomea, poem cu teribilități, ne întîmpină miniul: Să vie Salomea Ca un șarpe, tîrîndu-se spre strachina cu lapte, Cu ochi de aur în aurii inele, Cu pleoape de cerneală, Cu tâmplele înrămurite de vine verzi ca fierea, Cu unghiile vopsite-n fapte. Nocturnele sunt pentru ochi mai curând decât pentru urechi: Luna e o pată de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
8) aduce un argument neglijat de etnografi și care răstoarnă toate povestioarele cunoscute. Prin analiza cu carbon s-a descoperit că statuietele de cult din ceramică (idolii) sunt mai vechi cu 2000 de ani decât primele piese utilitare, oale, ulcioare, străchini etc. Când au frământat prima oară lutul și au observat că el se întărește, își păstrează forma datorită razelor soarelui dar, mai ales, focului, oamenii sau gândit mai întâi să-l închine zeilor și au creat în lut primele imagini
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
un turnuleț și din acest moment se acționază pentru formarea interiorului. Netezirea și finisarea pereților se face cu o bucată de lemn numită „pieptene” și cu o bucată de piele, „potlogul”. Toate acestea se petrec cu mare repeziciune, modelarea unei străchini simple nu durează mai mult de un minut. Sunt uimitoare trecerile prin diverse forme geometrice, sferă, trunchi de con, cilindru, etc. După modelare, vasele se pun la uscat, la umbră, timp de câteva zile. După uscare sunt înmuiate într-o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
la câmp, cu corp rotunjit și toartă transversală, arcuită deasupra gurii; ulcioare, cu pântecele bombat și gâtul lung; gâtlane(lăptare); căni de diferite mărimi, cu partea inferioară pântecoasă, gâtul evazat, gura bilobată, toarta arcuită, prinsă de gât și de pântece; străchini și străchinoaie de formă tronconică; ghiceve pentru flori, fierbători pentru vin, precum și olane pentru cișmele și hogeaguri. Ornamentarea vaselor se face cu humă albă de fond roșu, de regulă fără angobă. Huma lichefiată se toarnă cu lingura în „limbi” sau
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
istoricii englezi coordonați de către Rapson E. J. prin lucrarea Cambridge history of India, At the University Press, Cambridge, apărută în anul 1922, în 8 volume, însă istoricii noștri sînt neclintiți în plăsmuirile lor nebune și criminale. Probele arheologice descoperite la Strachina - Dorohoi și Cuina Turcului, Criș, Gura Baciului, Valea Lupului, Leț, Hîrșova, Căscioarele, Crușova, Cu-cuteni, Cîrcea, Icoanele, Boian, Drăgușeni, Gorban, Gumelnița, Hamangia, Hăbă- șești, Hotărani, Ostrovu Corbului, Parța, Petrești, Rastu, Ruseștii Noi, Soroca, Tăr-tăria, Tisa, Tîngaru, Turdaș, Vădastra, Vidra, Vînătorii Mici
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a lumii, prin înțelepciunea divină. Și caduceul precreștin, dar corect este al creștinilor arimini care se găsește la sfîrșitul cărții, prezintă simbolic întocmai povestioara noastră unde se văd cei doi șerpi înfășurați pe un toiag ce are un fel de strachină în capăt iar sub aceasta sînt două aripi de o parte și de alta. Ca-petele șerpilor situați de o parte și de alta a toiagului se opresc sub cele două aripi desfăcute parcă pentru zbor. Deasupra ei este un cerc
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
nu putea fi prea bogată, mama mare oferea nepoților tot ce avea mai bun, iar bunicul rămânea flămând pentru că i se „argumenta” că „nepoții trebuie să crească, dar tu nu mai ai de crescut”. Chiar și borșul cu fasole, în strachina lui bunicu era mai limpede, mai fără boabe de fasole. Avea bunica un vas mare de lut în care „umplea” borș amestecând tărâțele de grâu și de porumb cu făcălețul. La băut borș proaspăt , borș crud, toți aveam dreptul. în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ard obrazul, și o văd clar, ca atunci când veneam de departe. Postea după vechea rânduială creștinească. Deși postea, nu ne obliga pe noi copiii să postim așa cum postea ea. La soroacele obișnuite să se facă pomenirea morților, făcea colivă, cumpăra străchini și linguri de lemn și căni de lut, pe care le „împărțea”, cu lumânare aprinsă, pline cu mânăcare de post, aproape la tot satul. în noaptea învierii, se scula din timp, sau nu dormea deloc, (locuiam departe de bisericăă, punea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și-i poftea în casă, le da de mâncare, iar unii rămâneau și pe noapte. îmi amintesc cum lui „Jupân Lazăr” i-a dat mama fasole în care fiersese și o bucată de slănină, care însă n-a ajuns în strachina jupânului, și jupânul, după „fasolea prăjită” a băut cu poftă și un pahar de vin. După 23 august 1944, tata a găzduit cam două săptămâni, doi nemți fugari, îngroziți de ameninț area cu moartea. Când a apărut pericolul ca tata
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
La 1871 târgul începea să degenereze. Tradiția era să se împartă sâmbătă următoarele lucruri: 1) O oală nouă roșie, nesmălțuită, cu vin; 2) O doniță nouă cu apă; 3) Un colac; 4) O lumânare de ceară galbenă aprinsă; 5) O strachină nouă, cu păsat fiert cu lapte. Aceste lucruri dăruite constituiau pomana. „Pomana sau po-manea, ne spune Cezar Bolliac, este darul pentru sufletul celor morți, pentru zeii mani, cari după tradiția păgână nu sunt decât sufletele celor morți din familie cari
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la Bălgrad) și cu vîrf, căci cu ce măsură veți măsura, cu aceea vi se va măsura”. Dacă li l-aș citi, copiii mei n-ar înțelege despre ce fel de operațiune e vorba. Ei nu știu ce înseamnă să împrumuți o strachină de făină. În schimb, mie fiecare cuvînt din cele citate îmi trezește amintiri. Împrumuturile erau însoțite mereu de următoarea condiție: „Vezi să mi-o dai la fel!” Prin „la fel” se înțelegea ca făina să fie de aceeași calitate, în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
făină. În schimb, mie fiecare cuvînt din cele citate îmi trezește amintiri. Împrumuturile erau însoțite mereu de următoarea condiție: „Vezi să mi-o dai la fel!” Prin „la fel” se înțelegea ca făina să fie de aceeași calitate, în aceeași strachină, la același nivel. În „vremea foametei”, dar și mai apoi, asemenea atenționări erau la rigoare. Nimănui nu-i plăcea să fie „chiorît”, înșelat, păcălit. Cazurile contrare, urmate de sfadă, nu erau rare. S-a întîmplat ca mama să împrumute pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
-i plăcea să fie „chiorît”, înșelat, păcălit. Cazurile contrare, urmate de sfadă, nu erau rare. S-a întîmplat ca mama să împrumute pe cineva cu făină măruntă, iar acela să-i restituie o făină mare, ca de crupe, să dea strachina bătucită și s-o primească înfoiată, s-o dea cu vîrf și să-i fie dată înapoi rasă etc. La rîndul lor, și părinții mei au fost nevoiți să se împrumute, îndeosebi cînd nu funcționa moara. Într-o zi m-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
înfoiată, s-o dea cu vîrf și să-i fie dată înapoi rasă etc. La rîndul lor, și părinții mei au fost nevoiți să se împrumute, îndeosebi cînd nu funcționa moara. Într-o zi m-au trimis pe mine cu strachina la vecinul din fundul grădinii. În timp ce mi-o umplea, moș Gheorghe mi-a comentat fiecare mișcare de-a sa. După aproape patru decenii, nici azi nu i-am uitat monologul: „Uite ce făină-ți dau (a luat din ea cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ai riscat cu vorba și ai vrut să riști și cu fapta. Trupuri cu capul la subțioară, burți nesătule, funduri lățite, lăcuste, pleavă, gunoi ambalat estetic. Suprema lor dorință e realizarea „micului confort”: trei grade în plus la căldură, o strachină mai plină, un pol adăugat la pensie etc. Faptul că stau zilnic la cozi nu i jignește, subestimarea nu-i doare; suspiciunile nu-i deranjează. Mîndrie, demnitate, libertate, astea-s amintiri vagi, visuri deșarte, din tinerețe. În timp ce tu tremuri gîndind
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cazul „descîntecu lui de boală grea”, cel care trebuia administrat bunicii, ritualul cerea următoarele: „Cineva din familia bolnavului duce vrăjitoarei, mergînd de-a-ndărătelea și fără să vorbească cu nimeni pe drum, un ulcior cu apă neîncepută. Vrăjitoarea toarnă apă într-o strachină de lut în care are un mănunchi de busuioc, din trei pînă la cinci fire, legate cu sfoară din coji de tei. Pune în focul din vatră, care nu se stinge niciodată, trei potcoave de fier găsite în zilele de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
trei pînă la cinci fire, legate cu sfoară din coji de tei. Pune în focul din vatră, care nu se stinge niciodată, trei potcoave de fier găsite în zilele de luni, miercuri, vineri. După ce acestea se înroșesc, le stinge deasupra străchinii cu apă neîncepută, stropind-o pe fiecare cu mănunchiul de busuioc. În același timp șoptește cu o voce jalnică: «Eu nu sting potcoavele, / Ci săgetăturile / Din cap, de sub cap; / Din dinți, din măsele, / Din toate încheieturile rele, / Sting diocherile/și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ediție a manifestării și am organizat-o la insistențele elevilor, care au vrut să redea atmosfera sărbătorii”, ne-a spus dna Maria Agapi, coordonatorul manifestării. Timp de trei zile, elevii vor fi prezenți la expoziția de la Hala Centrală, unde pe sub străchini și ulcele, veți descoperi calitățile celui care vă este ursit: „Piperul înseamnă că bărbatul e iute la mînie, sarea - că e cumpătat, strachina spartă-fericirea, foaia înseamnă că e intelectual.... Mai sînt și unele „de rău”, dar pe alea nu le
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
coordonatorul manifestării. Timp de trei zile, elevii vor fi prezenți la expoziția de la Hala Centrală, unde pe sub străchini și ulcele, veți descoperi calitățile celui care vă este ursit: „Piperul înseamnă că bărbatul e iute la mînie, sarea - că e cumpătat, strachina spartă-fericirea, foaia înseamnă că e intelectual.... Mai sînt și unele „de rău”, dar pe alea nu le spunem”, ne-au mărturisit Otilia, Andreea, Petronela și Aida, tinere inițiate în arta ursitului. „Profețiile” se plătesc cu cît vă lasă inima, ca să
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Dragoș, din clasa a X-a C, a lui Mihalache Ionuț, din clasa a VlI-a B sau a lui Gânga Cristian, din clasa a VIII-a B, care au făcut colăceii și turtițele de Sântandrei, au semănat grâul în străchini sau neau trimis plăcintele cu bostan, cu varză, cu mere și tradiționala covașă. Consilierul educativ al școlii, profesor Lumința Popa, și-a pus tot timpul la dispoziție, lucrând cot la cot cu elevii și cu ceilalți colaboratori, având grijă ca
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
pompierului care, după ce a pus focul, constată că n-are apă în cisternă. Cu alte cuvinte, el ridică probleme, dar în chiar clipa când a pus un enorm semn de exclamare frazei torețiale își dă seama că a călcat în străchini. Din acest motiv, adeseori românul-care-se-bagă-în-seamă are câte un scutier. Un fel de cascador ce imită rolul faimosului câine de pe plăcile de gramofon de altădată: his master"s voice. Un astfel de scutier pe bază de palavre este Victor Ponta. După
Românul care se bagă în seamă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12595_a_13920]