1,879 matches
-
urcă în carul mare. O trâmbiță în miezul de noapte Rupe tăcerea negrelor șoapte... Aduce lumină și libertate. Cluj Napoca 8 august 2015 Dorul românesc S-a dus în lume dorul românesc, Să-și caute rostul pe la porți străine. Era-mbrăcat în straiul strămoșesc Și-n suflet purta dorințele de bine. S-a dus în lume dorul românesc Și a cântat din frunza verde amarul... Și doinele cu graiul lor regesc, Le-a cântat cu jalea lui cavalul. S-a dus în lume
PLOILE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1439193545.html [Corola-blog/BlogPost/340241_a_341570]
-
ce are... Lumină, căldură...și ploaie Ninsori de har și petale.. Și câmpul înflorit cu podoabele sale Și mângâierea vântului sosit De la depărtarea unui întreg anotimp Să adie la tâmpla unui zenit... Să mai îmbrace mintea omenească Din nou în straiul curat al gândirii Și să însămânțeze florile iubirii... Să trăiască clipa nemuririi. Cluj Napoca, 8 august 2015 Pictură A pictat azi cerul cu mâna Lui măiastră Ochii șoapte-i tandre în culoarea albastră. Câmpului i-a dat o haină sacră, verde
PLOILE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1439193545.html [Corola-blog/BlogPost/340241_a_341570]
-
De ziua muncii", publicată în paginile ziarului Scînteia din 3 mai 1989: "E ziua muncii 'nalta noastră ziua/ În fiecare zi din calendarul/ Cu fiecare măsurăm nu numai timpul/ Dar și suișul nostru, temerarul/ Spre culmile pe care comunismul/ În straie românești, de sărbătoare/ Ne-așteaptă, după datina străbuna/ Cu pâine albă, buna, si cu sare/ Dar ca să ajungem până sus mai este/ Un drum de muncă multă, de sudoare,/ De dăruire-n fiecare faptă/ De încredere-n flacăra cea mare
1 MAI. Cum a devenit Ziua Internațională a Muncii. Semnificația zilei și cum era sărbătorită în România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102079_a_103371]
-
pământ erou/ Și este încă și va fi ști să fie/ Cît ziua muncii-i ziua noastră zilnic/ La orice răsărit din calendarul/ Cu care măsurăm nu numai timpul/ Dar și suișul nostru, temerarul/ Spre culmile pe care comunismul/ În straie românești, de sărbătoare/ Ne-așteaptă, după datina străbuna/ Cu pîine albă, buna, si cu sare", poezie scrisă de Teofil Balaj. Nu au lipsit în acel an nici "serile cultural-distractive dedicate fruntașilor din întreprinderi". "Bogate și variate au fost, totodată, în
1 MAI. Cum a devenit Ziua Internațională a Muncii. Semnificația zilei și cum era sărbătorită în România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102079_a_103371]
-
decis să organizeze altul. De această dată participanții trebuie să depundă dosarul în format fizic, cu șină, nu în format electronic. "În primăvară Ministerul Culturii ieșea la înaintare cu un discurs emoționant în care se scutura de molii și îmbrăca straiele unui finanțator cultural progresist, cu deschidere și viziune,- lansând CultIN - un program de finanțare a industriilor culturale și creative. În numai câteva luni se alege însă praful de elanul revoluționar al Ministerului. Se împiedică și cade direct în nas. Mai
Scandal monstru la Ministerul Culturii. Concurs anulat fără motiv, câștigătorii se revoltă () [Corola-website/Journalistic/106028_a_107320]
-
prime produse în gospodăriile țăranilor dar a evoluat odată cu trecerea timpului. Portul popular are aceeași structură pe tot teritoriul țării dar se deosebește de la o regiune la alta prin amănunte cum ar fi croiul, forma. În Ardeal, județul Bistrița-Năsăud, purtatul straielor populare în zilele de sărbatoare este o adevărată tradiție și se practică de la cel mai mic, la cel mai mare. Costumul popular are o vechime de peste 100 de ani, de cele mai multe ori lăsat moștenire, din generație în generație. Portul popular
Portul popular românesc din Transilvania () [Corola-website/Science/329470_a_330799]
-
stemă municipală, aprobată la 31 iulie 1930. În stema de la 1930 arcașul simboliza „vechea strajă ostășească și luptele din această regiune a Moldovei”. Semnificația nu s-a schimbat nici în stema nouă. În noul blazon arcașul a fost îmbrăcat în straie și armură ca un arcaș din armata moldovenească din timpul lui Ștefan cel Mare. Coroana murală de argint cu șapte turnuri care timbrează scutul heraldic semnifică statutul de municipiu vechi pe care îl are orașul Bălți. Suporții stemei - doi cai
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
păstrat, dar cea actuală a fost construită pe locul celorlalte. Pandurul Tudor Vladimirescu, s-a ascuns o vreme la mănăstirea Lainici deoarece era urmărit de turci pentru că luptase împotriva lor în războiul ruso-turc dintre anii 1806 și 1812. Îmbrăcat în straie călugărești, acesta s-a ascuns până în ultimul moment. În 1817 turcii au devastat așezământul, și negăsindu-l pe Tudor, l-au decapitat pe călugărul Maxim, risipind obștea. În cronicile vremii, printre ctitori apare un nume: Stanca Măldărescu, dar care lipsește
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei. Astfel, la 27 noiembrie 2005, după ce enoriașii bisericii din Nisporeni au votat în acea zi în favoarea intrării sub autoritatea Mitropoliei Basarabiei, și-a făcut apariția PS Petru însoțit de o echipă de indivizi vânjoși îmbrăcați în straie călugărești, care au încercat să ocupe cu forța biserica din Nisporeni. Fiind solicitat sprijinul organelor de ordine, atacul pro-moscoviților s-a amânat. A doua zi însă, echipa de comando condusă de Petru Musteață a spart ușile bisericii, ocupând-o cu
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
starea lui se ameliorează trecător, mai lucrează la compoziția Requiemului, pe care însă nu va reuși să-l termine. Există mărturii că Requiemul a fost comandat compozitorului de o persoană necunoscută, care i-a venit în vizită fiind îmbrăcată în straie de culoare neagră. Persoana a fost mai târziu identificată. Acesta era un slujitor al unui conte vestit. Contele, pe numele Welsegg, avea intenția de a se interpreta Requiemul compus de Mozart cu ocazia încetării din viață a soției sale, reclamând
Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/297669_a_298998]
-
recupera Ramot Galaad (în ) la est de Iordan (posibil Tel Ramith de astăzi din Iordania). După cronicarul biblic, în această campanie, în care Ahab pune în pericol viața regelui iudeu aliat, Iosafat, sfătuindu-l cu viclenie să rămână îmbrăcat în straiele regale, fiul lui Omri își pierde în cele din urmă el însuși viața, după circa douăzeci și doi de ani de domnie, ca un erou în carul său de luptă, rănit mortal de o săgeată. În schimb, Iosafat supraviețuiește. Un
Ahab () [Corola-website/Science/312982_a_314311]
-
fiu și urmașul său la tronul Moldovei, precum și o serie de dregători. Momentul prezentat aici este cel al împroprietăririi unor răzeși ca semn de recunoaștere pentru vitejia arătată în lupte. Hainele și podoabele purtate de personaje sunt lucrate manual, respectând straiele originale. Pentru a apropia manechinele de personajele pe care le reprezintă s-a folosit păr natural, iar pentru ochi proteze oculare. Corpul acestora este realizat din fibră de sticlă. Întregul ansamblu a fost deschis publicului vizitator în anul 1980, atunci când
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
ai revistei Candela de Montreal precum poetul George Filip, scriitorii Mircea Gheorghe, Florin Oncescu, Alexandru Cetățeanu, Miruna Tar cău, Ortansa Tudor, Wladimir Paskievici, poe ții Dumitru Ichim, Mariana Gheorghe, Teodor Curpaș și mulți alții. Candela de Montreal, aflată acum în strai de sărbătoare, e un dar minunat pe care ni-l face în fiecare lună colectivul redacțional condus de domnul Victor Roșca, prin efortul căruia a și luat ființă acum 15 ani, în 1997. Sunt mulți, sunt puțini cei 15 ani
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/93_a_111]
-
o mai poată avea pe Geea. S-o simtă iarăși vibrând în brațele lui. S-o primenească de păcatul săvârșit fără de voia ei. Și anii treceau. Trupu-i devenea din ce în ce mai bătrân. Încheieturile i se umflaseră, apoi deveniră dureroase, cu noduri. Din straiele atât de bogate altădată, doar niște jalnice zdrențe îi atârnau pe trupul schilodit. Vinul din bazin se revărsa prin curte. Căra amfore fără să mai numere dacă mai avea până la un milion sau nu. Căra în neștire. Căra cu credința
Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
să se gândească nu la tron, ci la salvare. Primind un astfel de răspuns, Botaniates s-a îndreptat spre Sfânta Sofia. Borilos, observându-i pelerina bogat împodobită, a smuls-o de pe umerii stăpânului său neputincios, râzând răutăcios. Înainte de a îmbrăca straiele de călugăr, Nikephor a spus cu mâhnire că singurul lucru pe care îl regretă este abținerea de la bucatele din carne (monahii ortodocși aveau voie să consume carne numai de marile sărbători bisericești sau când erau bolnavi).
Nicefor al III-lea Botaneiates () [Corola-website/Science/315264_a_316593]
-
prostește! Ci să faci precum cămilarul care lovește coapsele vitelor sale până ajunge la locul cel sigur pe cale. IV (Păcatul luxului) La mers, drept ca stâlpul care se usucă, nas ridicat ca-nțepatul de muscă, șold ce se leagănă cu nepăsare, strai lung, în urmă tras cu-ngânfare, iată-l pe unul care nu știe ce-l așteaptă - pedeapsa târzie! Care uită că hainele lungi și târâte il trag în păcate urâte! Spune, nefericitule, câtă vreme pământul îl vei acoperi cu veșmântul? V
Al-Zamaḫšarī () [Corola-website/Science/333600_a_334929]
-
s concep ia autorului asupra iubirii. Eminescu e unul dintre De ceva vreme ncoace, n fiecare an, ntre 10 i 15 ta a a a pu inii care ating altitudinile unei viziuni a completitudinii ianuarie, dup ce-mi preg tesc straiele de s rb toare ts i fiin iale.(ziua mea de na tere e ca un preludiu festiv naintea a ts Nu mi-am propus s fac o incursiune prin via a lui cinstirii melodia Eminescu: Acum am i eu
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_66]
-
în tot ceea ce însemna propagandă și divertisment. După căderea comunismului, țăranul a început să fie împins pe poteca europenizării și transformării lui în orice altceva decât țăran, pentru că nu mai era rentabil (oricât ne-ar plăcea produsele alimentare țărănești și straiele lor) și pentru că ținea și ține România în loc, încurcând marile programe de dezvoltare prin bunăvoința marilor investitori și companii. Folclorul lui e tot sfânt și parcă tot mai important, iar discuțiile despre satul românesc ca vatră a românității și loc
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
1106, mențiunile anterioare fiind sporadice. Ceremonia este transmisă în direct în Grecia, Rusia, Ucraina, România, Belarus, Bulgaria, Georgia, Cipru, Liban și alte țări cu comunități majoritare creștin-ortodoxe. În sâmbăta de dinaintea Paștelui, la prânz, „patriarhul grec, împreună cu clerul lui înveșmântat în straiele sacerdotale și urmat de patriarhul armean cu clerul lui și cu episcopul copților, mărșăluiesc în procesiune grandioasă și solemnă, și cântând imnuri, de trei ori în jurul Sfântului Mormânt.” Odată procesiunea încheiată, Patriarhul Ortodox al Ierusalimului sau alt arhiepiscop ortodox citește
Lumina Sfântă () [Corola-website/Science/312127_a_313456]
-
Ioan Micu Moldovan, iar acesta ar fi văzut originalul în 25 Iunie 1911. În interiorul bisericii pe peretele vestic al navei, în dreapta intrării, se află pictat tabloul votiv care-l reprezintă pe Petru Rácz împreună cu soția sa domnița Zamfira, îmbrăcați în straie boierești românești de ceremonie, ținând pe palme macheta bisericii. Domnița Zamfira a fost fiica mai mare a boierului muntean Ioan și a domniței Stana Norocea, Logofăt de Pitești și Szaszsebes (Sebeșul Săsesc), nepoată pe linie maternă a domnului muntean Mircea
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
haiducului legendar Radu Anghel, împușcat de către poteră în anul 1860 în comuna Moșteni - Greci. Portretul acesta relevă sensul social pe care Mișu Popp l-a dat operei sale. Haiducul este înfățișat în două versiuni, bust și în picioare, îmbrăcat cu straie țărănești, cu ițari strânși pe pulpă, cu opinci, legat pe lângă nojițele ce urcă de pe gleznă, cu panglici tricolore sub genunchi, având cămașa albă purtată peste ițari cu o pelerină uzată peste umeri. Haiducul apare mustăcios cu o figură hotărâtă și
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
trecut, în 20 septembrie s-a resfintit Biserică Ortodoxă din comuna, cu ocazia finalizării lucrărilor de restaurare. La acest eveniment a fost prezent Înalt Preasfințitul și un sobor mare de preoți, iar curtea Bisericii a fost plină de săteni în straie de sărbătoare Merită vizitată peșteră Izvorul Tăușoarelor din Munții Rodnei, una dintre cele mai lungi peșteri din Europa. Recent a fost inclusă în nou înființatul Parc Național al Munților Rodnei, si totusi drujbele mai susura balada banului murdar.
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
candele, icoane, un analog rotativ pentru strana cântăreților. S-au achiziționat două sobe, un radiator cu halogen, un aspirator și s-a acoperit podeaua cu mochetă. Astfel , la 100 de ani de la edificare, biserica cea mare din drum a îmbrăcat straie noi, de praznic, revenind la viață prin mila Domnului și râvna iubitorilor de sfântă frumusețe, strălucind ziua în lumina amiezei, iar noaptea, revelându-se luminată feeric de două puternice proiectoare care-o fac vizibilă din depărtare. A luat naștere după
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
făcut nicio călătorie. În fiecare etapă în care ai poposit noaptea, ai traversat și o etapă în drumul către Dumnezeu?” „Nu” a răspuns el. „Atunci”, a spus Junaid, „nu ai străbătut drumul etapă cu etapă. Atunci când te-ai îmbrăcat în straie de pelerin la locul cuvenit, ai lepădat și calitățile firii umane așa cum te-ai lepădat de haine?” „Nu.” „<nowiki>Atunci nu te-ai îmbrăcat [cu adev</nowiki>ărat] în straie de pelerin. Când ai poposit la muntele 'Arafat, ai avut
Junaid Baghdadi () [Corola-website/Science/333595_a_334924]
-
străbătut drumul etapă cu etapă. Atunci când te-ai îmbrăcat în straie de pelerin la locul cuvenit, ai lepădat și calitățile firii umane așa cum te-ai lepădat de haine?” „Nu.” „<nowiki>Atunci nu te-ai îmbrăcat [cu adev</nowiki>ărat] în straie de pelerin. Când ai poposit la muntele 'Arafat, ai avut macar un moment de contemplare a lui Dumnezeu?” „Nu.” „Atunci nu ai poposit la 'Arafat. Când ai fost la Muzdalifa și ți-ai îndeplinit dorința, ai renunțat la toate dorințele
Junaid Baghdadi () [Corola-website/Science/333595_a_334924]