1,494 matches
-
Bucurii sau necazuri, a fi sau a nu fi. Pe un monticul prăpăstios ca naiba apare castelul Queyras. Sub noi, cam la opt sute de metri. Nu pare a fi complexat și-și aruncă turlele spre sfidarea timpului. Opt secole de strajă pe valea năzurosului rîu Le Guil. Vauban l-a consolidat pe vremea lui Ludovic al XIV-lea și de atunci acesta domină ca un senior, conștient de atîta noblețe și măreție. Pe o coastă de munte se văd lumini aprinse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
două inimi, care au ales să facă drumul vieții împreună. Din acest motiv cuplurile rezistă în timp, la orice nenorociri pe care viața le rezervă aproape invariabil. O scenă m-a zdruncinat în profunzimea sufletului meu. O bătrînă stătea de strajă lîngă un pat. În pat era un bătrîn, alb la față ca varul. I se ridică puțin capul și i se dă un ceai miraculos. Bătrîna este foarte vioaie: De zece ani îl îngrijesc... O spune cu mîndrie, cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sumețește. - Imi amintesc, mărite Spirit. Aveau și domnii slăbiciunile lor... - Pornisem totuși să vizităm complexul monastic al Cetățuii. Uite colo ce zid împrejmuitor are! Inalt de vreo 7 metri lat de aproape un metru și jumătate, cu metereze, drum de strajă, turn la intrare și pe colț. Asta dovedește că Cetățuia era loc de refugiu și rezistență armată al domnitorilor. Avem și fapte care adeveresc acest lucru. Unul din ele este retragerea între zidurile Cetățuii a lui Dimitrie Cantemir vodă, pentru
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre. Ostași, Plecați azi pe drumul biruinței lui Ștefan cel Mare, ca să cuprindeți cu jertfa voastră ceea ce au supus strămoșii noștri cu lupta lor. Înainte! Fiți mândri că veacurile ne-au lăsat aici strajă dreptății și zid de apărare creștină. Fiți vrednici de trecutul românesc.” Eliberând Basarabia și Bucovina de Nord, armata română a ajuns la Nistru, hotarul de est al României, dar forțat de împrejurări și cu imaginea Ardealului de Nord în suflet
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
apărat aceste ținuturi și au întărit Țara cu cetăți de apărare la fruntarii, pe malul Nistrului, ridicând Cetatea Hotinului în partea de miazănoapte, Soroca, Orhei, Tighina, de-a lungul Nistrului până la vărsarea sa în Marea cea Mare, unde stătea de strajă Cetatea Albă și la miazăzi, Chilia, care străjuia la Dunăre și Mare, ultimele două fiind și porturi la mare ale Țării Moldovei. Toți marii Voievozi ai Țării Moldovei, Petru Întâi, Alexandru cel Bun și, ca nimeni altul, Ștefan cel Mare
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
nu am fost niciodată controlată corporal în sensul de a nu trece cu marfă ascunsă, dar emoții tot am avut ca și unele situații hazlii. Țin minte că odată am cumpărat niște tămâie, ca s-o duc unei femei din Straja la care mergeam de multe ori ca să lăsăm marfa ce n-o vindeam în piață la Biserica Albă sau la Vârșeț, pentru a nu ne mai întoarce cu ea în țară și pe care o luam s-o vindem la
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
doarme amorul meu sânt;// Și cântă la capu-i și cântă mereu;/ Dormi dulce și dusă, tu, sufletul meu!177 La maturitatea artistică, Eminescu așază sentimentul [...] morții sub o vastă cupolă simfonică. Somnul poetului, redat lui însuși, se înconjoară de străji muzicale, ca de un zid nestrăbătut în calea patimilor stinse 178. Totul culminează cu armonia cântecului celest care înfioară inima lui Dumnezeu, îmbătrânit până și el de timp, dar care rezonează Prin nopțile-nstelate o musică de vis/ Ce-nundă fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
marinar tu să-i spui. Când nava se leagănă-n larg Eu ploaie și vânt înfruntând, La Gabie-n post la catarg Port țara și mândra în gând. Că sunt un ostaș marinar Și țara și mândra-mi iubesc De strajă pe-al apei hotar Eu liniștea lor o păzesc. Cântec marinăresc Eu și Lidia în 1954-1955 pe Scena Academiei militare: Prin furtuni și vânt Valuri înfruntând Marinarul trece lin Poate când și când îi apare-n gând Fata din pridvor
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Zagna, din comuna Baldovinesti, raionul Brăila, se desființează. - Satul Corbeni, din comuna Racoviță, raionul Faurei, trece în componență comunei Mihail Kogălniceanu, raionul Faurei. Regiunea Hunedoara - Comună Uricani, inclusă în teritoriul administrativ al orașului Petroseni, trece în categoria orașelor raionale. - Satul Straja, din comuna Hapria, raionul Albă, trece în componență comunei Berghin, raionul Albă. Regiunea Iași - Satul Leahu-Nacu, din comuna Prajeni, raionul Hîrlau, trece în componență comunei Deleni, raionul Hîrlau. - Se înființează satul Băile Drinceni, format din grupul de case situat în
DECRET nr. 798 din 17 decembrie 1964 privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătăţirea împărţirii administrative a teritoriului Republicii Populare Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125428_a_126757]
-
vârstă, dar la fel de mari la suflet. Țara noastră a avut bravi conducători și datorită lor noi trăim pe aceste plaiuri. De multe ori Puterea Semilunei și-a Întins brațele-i cotropitoare să sfarme odată pentru totdeauna acest cuib de viteji, străji neadormite la porțile Europei apusene, dar de fiecare data s-au lovit de un zid neînvins, un zid ce se sprijinea pe iubirea de patrie. Mihai Viteazul, Vlad Țepeș, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare - nume mari, cât coloana infinitului
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Moldovei 4. JUDECĂTORIA RĂDĂUȚI cu sediul în orașul Rădăuți ORAȘE 1. Rădăuți 3. Solca 2. Siret COMUNE 1. Arbore 14. Horodnic 2. Bălcăuți 15. Marginea 3. Bilca 16. Mușenița 4. Brodina 17. Putna 5. Cajvana 18. Satu Mare 6. Calafindești 19. Straja 7. Dornești 20. Sucevița 8. Emil Bodnaraș 21. Ulma 9. Frătăuții Noi 22. Vicovu de Jos 10. Frătăuții Vechi 23. Vicovu de Sus 11. Gălănești 24. Volovăț 12. Grămești 25. Zamostea 13. Grănicești 5. JUDECĂTORIA SUCEAVA cu sediul în municipiul
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
cărți ale sale, „Cine suntem ?” și „Omul Frumos”, se găseau expuse între alte scrieri cu subiecte ezoterice sau eco-naturiste. În fața unei astfel de tarabe cu obiecte religioase, izbutesc să discut cu un jandarm aflat la sfârșitul serviciului. A fost de strajă în punctul cel mai nevralgic, chiar lângă raclă. Dialogul se leagă ușor, atunci când constatăm că aveam același scop : căutăm icoane „românești” (adică pictate manual la noi în țară), altele decât cele din Rusia, Ucraina sau China. Mărturisește puțin încurcat că
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu v-au spus de ce? Ne-au spus că evreii au atacat armata română când au trecut În Basarabia și Bucovina. Și ne-am pornit pe jos până la Rădăuți. Și pe drum, primul lucru care a fost neplăcut, În comuna Straja, băieți tineri, ațâțați de niște cetățeni, au intrat În rândurile noastre, când eram duși, și au Început să ne bată. Băteau În dreapta și-n stânga fără să se uite la cine și la ce. Altele nu s-au mai Întâmplat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
că ai fost contemporan cu evenimentul. Ca să pot face asemenea afirmații a trebuit să stau de vorbă cu oameni care au fost în mijlocul evenimentelor și care au fost umiliți de neobrăzarea dezertorilor eroi. Eu am întrebat pe fostul primar de la Straja (mai trăiește?!) despre eroii care, la venirea rușilor la Cernăuți, în 1944, au fugit din fața inamicului, și cât a fost regimul prosovietic, s-au lăudat că n-au vrut să lupte împotriva armatei roșii, eliberatoare. Un asemenea „erou” trăiește la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Măntăluță, Paul Cojocaru, Zoze Grigorescu, Valeriu Cristescu, Gabi Popescu, Ion Vulcănescu, Andrei Popescu, inginer chimist Georgescu, Paul Vilescu, Ion Iordache, buzoieni: Alexandru Murea, Nicu Cojocaru; brașoveni: Trifan Traian (prefect), Marian Traian, Anghel Papacioc, Pascu Constantin; sibieni: Schiau Ion, teologul Ștefan Straja; de la Alba Iulia: Baciu Grigore (prefect); de la Brăila: Sandu Mazilu; de la Arad: Valeriu Ștefănescu; de la București dr. Ilie Nicolescu; preoții: Ion Marinescu, Vasile Serghie, Ion Florea, Traian Belu și cantorul Petrică Petrescu. Lista ar putea continua cu tinerii FDC-iști
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
modele de viață creștină, erau angajați în menținerea vieții duhovnicești la stadiul suportării suferinței și practicării rugăciunii. Așa că domnul Trifan și Anghel Papacioc deveniseră cenzori pentru controlul vieții la care ne angajam. Apoi consultam pe cei cu pregătire teologică, domnul Straja - viitor preot - Radu Leonte, pe preoții Ion Marinescu, Ion Florea, Traian Belu, pe diaconul Grebenea. Lumea temniței ardea în dorința de depășire a simplei cunoașteri, năzuind integrarea în ființa hristică a omului nou, creștin legionar, cu conștiință de slujitor al
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pateticei sale corupții, el și-a dorit întotdeauna să fie iubit de către poporul său, mai ales de către tineri. Regele a încercat să-i fure lui Codreanu influența extraordinară pe care o avea acesta asupra tinerilor, organizîndu-și propria mișcare de tineret, "Straja țării", sub conducerea lui Teofil Sidorovici. Sidorovici a fost implicat într-un scandal de mituire și s-a sinucis. Mișcarea lui a fost un eșec. În ciuda respectului lui Iorga față de sacrificiul lui Moța și al lui Marin, el era dezgustat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Eugenia, sos. Panduri Nr. 13. Savopol Emil, sos. Iancului Nr. 89. Săvulescu Liuba, calea Călărași Nr. 232. "Bonaparte", Săvulescu Popovici Elenă sos. Bonaparte Nr. 9. Sbora Paul, b - dul 1 Mai Nr. 177. "Promereu", Schlessinger Izu, calea Moșilor Nr. 166. "Straja", Segal Sedy, calea Dudești Nr. 91. "Uranus", Sendrea Carola, str. Uranuds Nr. 85. "Vitan", Silberman C. amp; Voinea E., sos. Vitan Nr. 17. "Gaius", Silberman Grunbaum Mină, str. Sf. Apostoli Nr. 37. Sima Gheorghe, dr., calea Șerban Vodă Nr. 198
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
Suceava, România, fiul lui Neculai și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 8160 Weiz, Lehargasse 14, cu ultimul domiciliu din România în comuna Cornu Luncii, sătul Sasca Mică, județul Suceava. 238. Pintilie Vetuta-Elisabeta, născută la 24 aprilie 1975 în localitatea Straja, județul Suceava, România, fiica lui Popescu Silvestru și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 8160 Weiz, Lehargasse 14, cu ultimul domiciliu din România în comuna Straja, județul Suceava. 239. Secu Anisoara, născută la 15 aprilie 1969 în localitatea Săveni, județul
HOTĂRÂRE nr. 437 din 25 mai 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128613_a_129942]
-
Sasca Mică, județul Suceava. 238. Pintilie Vetuta-Elisabeta, născută la 24 aprilie 1975 în localitatea Straja, județul Suceava, România, fiica lui Popescu Silvestru și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 8160 Weiz, Lehargasse 14, cu ultimul domiciliu din România în comuna Straja, județul Suceava. 239. Secu Anisoara, născută la 15 aprilie 1969 în localitatea Săveni, județul Botoșani, România, fiica lui Chelariu Jan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 3300 Amstetten, Waidhofnerstr. 57/1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu
HOTĂRÂRE nr. 437 din 25 mai 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128613_a_129942]
-
cu domiciliul actual în Austria, 3300 Amstetten, Ardaggerstr. 33/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Suceava, str. Rarău nr. 4, bl. 139, sc. C, ap. 2, județul Suceava. 276. Filip Silvia, născută la 11 aprilie 1969 în localitatea Straja, județul Suceava, România, fiica lui Tarnovetchi Ilie și Albină, cu domiciliul actual în Austria, 3300 Amstetten, Ardaggerstr. 33/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Suceava, str. Rarău nr. 4, bl. 139, sc. C, ap. 2, județul Suceava. 277
HOTĂRÂRE nr. 680 din 17 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130056_a_131385]
-
Comunele: Balcauti Calafindesti Dornesti Fratautii Noi Gramesti Musenita Zamostea 8. Circumscripția electorală nr. 8 Solca Orașul Solca Comunele: Arbore Botosana Cacica Ciprian Porumbescu Cajvana Mănăstirea Humorului Pîrteștii de Jos Păltinoasa 9. Circumscripția electorală nr. 9 Putna Comunele: Brodina Marginea Putna Straja Sucevita Ulma Vicovu de Jos Vicovu de Sus 10. Circumscripția electorală nr. 10 Dărmănești Comună suburbana Scheia Comunele: Badeuti Dărmănești Grănicești Satu Mare Stroiesti Todiresti 11. Circumscripția electorală nr. 11 Boroaia Comunele: Bogdănești Boroaia Cornu Luncii Dragoiesti Malini Riscă Slatina Valea
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Frasin 10. Frumosu 11. Fundu Moldovei 12. Iacobeni 13. Izvoarele Sucevei 14. Malini 15. Mănăstirea Humorului 16. Moldova-Sulita 17. Moldovita 18. Ostra 19. Panaci 20. Păltinoasa 21. Poiana Stampei 22. Pojorâta 23. Putna 24. Râșca 25. Sadova 26. Slatina 27. Straja 28. Stulpicani 29. Sucevita 30. Saru Dornei 31. Ulma 32. Vama 33. Vatra Moldoviței B. Parțial ------- 1. Valea Moldovei - Capu Câmpului JUDEȚUL TIMIȘ Orașe B. Parțial ------- 1. Făget - Batesti - Begheiu Mic - Bichigi - Colonia Mică - Temeresti - Brănești - Bunea Mare - Bunea Mică
ORDIN nr. 102 din 4 martie 2002 privind aprobarea listei cuprinzând localităţile din zona montană din care vor face parte beneficiarii sprijinului ce se acordă producătorilor de lapte şi ai sprijinului ce se acordă producătorilor agricoli pentru creşterea producţiei de carne şi a efectivelor de animale, pentru anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140457_a_141786]
-
Sucevei ● - 1.166. Liteni ● - 1.167. Malini ● - 1.168. Mănăstirea Humorului ● - 1.169. Milișăuți ● - 1.170. Moldova-Sulița ● - 1.171. Moldovița ● - 1.172. Păltinoasa ● - 1.173. Pojorâta ● - 1.174. Putna ● - 1.175. Râșca ● - 1.176. Sadova ● - 1.177. Satu Mare ● - 1.178. Straja ● - 1.179. Stulpicani ● - 1.180. Saru Dornei ● - 1.181. Todirești ● - 1.182. Udești ● - 1.183. Ulma ● - 1.184. Vadu Moldovei ● - 1.185. Valea Moldovei ● - 1.186. Vama ● - 1.187. Vatra Moldoviței ● - 1.188. Verești ● - 1.189. Vicovu de Jos ● - 1
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
și Sfânt: Patrauti, Voroneț, Sfanțul Ilie, Volovat, Reuseni și Alba-Baia 2. În alte localități din județ: municipiile Suceava, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Fălticeni; orașele Siret, Solca și Gură Humorului; comunele: Marginea, Vicovu de Sus, Vicovu de Jos, Fratauti, Bilca, Straja și Putna (spectacole artistice, târguri ale obiceiurilor și meseriilor tradiționale; finalele unor concursuri școlare etc.) 3. Vizite organizate, pentru oficialități și oaspeți, în principalele centre și obiective turistice din județ. Duminică 4 iulie 2004 MAREA ADUNARE COMEMORATIVA DE LA PUTNA A
HOTĂRÂRE nr. 404 din 2 aprilie 2003 privind aprobarea programului "Comemorare Ştefan cel Mare şi Sfant - 500 de ani". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149112_a_150441]