5,990 matches
-
privind etalonarea în studiul portofoliului de afaceri); • un sistem de referință constituit din industria din care face parte firma; • o grupare pe baze funcționale (producție, financiar, personal etc.) a factorilor analizați. 5. Formulați pe baza modelului calitativ un set de strategii SO și WT pentru o firmă românească producătoare de confecții. 6. Utilizând modelul calitativ (cu parcurgerea tuturor etapelor), formulați strategia unei firme românești (cunoscute) producătoare de mașini-unelte. 7. Alegeți o mare firmă românească pe care o cunoașteți. Formulați strategiile acestei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Ar rezulta două sisteme de programare diferite. O programare săptămânală pentru gama „corespondență” ar mări însă stocurile-tampon intermediare, cu consecințe clare asupra costurilor. Practic, se conturează două, apoi trei segmente de piață diferite - „tradițional”, „LSS” și „corespondență” -, care vor necesita strategii separate. Șefii de gamă vor avea responsabilități operaționale sporite, apoi strategice, și va scădea rolul programării centralizate. Gama clasică „tradițional” va gestiona o rețea de distribuitori și o forță de vânzare adaptată unui flux important de comenzi cu un grad
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sociale va deveni o componentă consistentă a strategiei grupului, înscriindu-se în trendul modei manageriale care începe să se facă simțită și în România. Certificarea în acest domeniu va fi la fel de uzuală ca și cea din domeniul calității. III.10. Strategii prezente și viitoaretc "III.10. Strategii prezente și viitoare" Grupul de firme și-a format în timp o strategie impusă de caracteristicile unei piețe în schimbare, cu tendințele de maturizare pe fondul unei instabilități legislative. Concretizarea acesteia a însemnat un
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
a strategiei grupului, înscriindu-se în trendul modei manageriale care începe să se facă simțită și în România. Certificarea în acest domeniu va fi la fel de uzuală ca și cea din domeniul calității. III.10. Strategii prezente și viitoaretc "III.10. Strategii prezente și viitoare" Grupul de firme și-a format în timp o strategie impusă de caracteristicile unei piețe în schimbare, cu tendințele de maturizare pe fondul unei instabilități legislative. Concretizarea acesteia a însemnat un „portofoliu” de firme, a căror dimensiune
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
existență ai ei. De la nivelul unei firme promițătoare asociate unui produs relativ banal, el o transformă în ceea ce se numește azi „sistem global de afacere”, operând în toată lumea și devenind una dintre cele mai cunoscute firme. Woodruff se dovedește un strateg de excepție, reușind să lărgească an de an activitatea companiei prin adăugarea unor noi consumatori și noi țări unde Coca-Cola devine un produs cotidian. Numărul inovațiilor în domeniul marketingului este impresionant, deși teoria domeniului încă nu se născuse. Sub patronajul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Lista mărcilor gestionate de sistem este impresionantă, chiar dacă nu include în România și mărci de bere, lapte sau cafele. Într-un astfel de context al substituibilității, există totdeauna oportunități pentru firme temerare care introduc produse de nișă sau care aleg strategii de concurare total diferite de cele ale marilor firme. Chiar și câteva procente de piață într-un interval dat pentru un anumit tip de băutură din categoria zisă new age reprezintă o afacere bună și o tentație suficientă pentru a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
neperformante, dar și problema managementului privat rămâne nerezolvată, o parte importantă din noii manageri angajați și consiliile de administrație aferente dându-și demisia la scurt timp după punerea În funcție. Totodată, se lucrează la diferite strategii de soluționare a arieratelor, strategii care vor fi implementate de Îndată ce vor fi luate măsuri eficiente de stopare a scurgerii de resurse și de așezare a Întreprinderilor de stat pe o bază financiară solidă. Referitor la sectorul bancar, se subliniază În raport, creșterea Împrumuturilor neperformante a
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
funcțiilor actuale, și este asemănătoare testului psihometric uzual; Ă faza învățării, care constă în a expune subiectului condițiile ce favorizează reușita sarcinii propuse. În această fază se dau ajutoare care-i permit să avanseze spre rezolvarea problemei, sau să învețe strategii de utilizat pentru rezolvare, sau să-și corecteze comportamentul cognitiv inadecvat față de problemă; Ă faza post-test, constă în verificare efectelor învățării. Ambele proceduri nu se diferențiază între ele după avantaje și dezavantaje specifice, antrenamentul fiind important indiferent de procedura folosită
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
deveni, astfel, mediatori între personalitatea individului și organizație; o anumită imagine despre sine și despre locul său în sistemul psihosocial al clasei (imagine relațională) îl poate ajuta pe elev să-și organizeze viața personală, să-și formeze mecanisme de adaptare, strategii de relansare în sistemul ierarhic interindividual. j. relațiile dintre diferite compartimente (surse de autoritate și influență) ale organizației și fiecare dintre membrii săi nu se pot desfășura fără un eficient sistem de comunicare. În școală se întâlnesc câteva forme specifice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
rezultate slabe ajung să se definească pe ei înșiși ca adepți ai unor valori opuse celor promovate de școală, și cunoscând subterfugiile de care se folosesc pentru a menține o stimă de sine ridicată în aceste condiții, se pot imagina strategii de a-i determina să adere la valorile școlii. În esență, o astfel de intervenție ar presupune să-i determinăm să adopte, în vederea câștigării unei identități sociale pozitive, soluția mobilității individuale, deci să migreze în grupul elevilor cu rezultate bune
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
organiza învățarea înseamnă a găsi metodele cele mai adecvate, a construi secvențe instructive bazate pe logica obiectivă a disciplinei, a trezi interesele elevilor și a stimula performanțele, a crea o atmosferă prielnică studiului, a doza dificultățile pentru a putea dezvolta strategii de rezolvare a problemelor (Geissher, 1981). b) Exercitarea funcției de educator este dependentă de concepția care stă la baza semnificației care se acordă școlii și organizării ei, de felul în care profesorul își înțelege misiunea, de totalitatea sarcinilor cuprinse în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
bazele puterii saletc "4. Stilul profesorului [i bazele puterii sale" Am subliniat deja însemnătatea climatului din clasă pentru participarea elevilor. Se cuvine să observăm că un factor important al evoluției acestui climat îl reprezintă profesorul. Intervențiile sale se constituie în strategii de control, control ce poate fi mai mult sau mai puțin strâns. Din veacul al XIX-lea, de la școlile descrise de Dickens și, la noi, de Delavrancea, progresul învățământului a însemnat slăbirea controlului profesorului (nu dincolo de un anumit prag) și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
precum și situații discordante. Prin această metodă, educatorii nu își propun să îi învețe pe elevi care sunt valorile „bune” sau „rele”, ci mai degrabă cum să își aleagă propriile valori și cum să acționeze conform acestora. Țelul unei astfel de strategii este acela ca individul „să își trăiască viața într-un mod satisfăcător și plin de sens”. Primul pas fusese făcut. Articularea, în timp, cu celelalte paliere ale acțiunii pedagogice a permis structurarea unui demers conștient de sine stătător. Denumirea acestuia
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sale, dar dispunea de tot mai puțină putere reală. Acest fapt antrena o diferență importantă la nivelul atitudinilor și al percepțiilor. În Anglia, nobilimea, preocupată de păstrarea unei puteri efective, și nu de aparența puterii, a fost nevoită să adopte strategii de acomodare cu celelalte clase. A rezultat mai ales o împărțire mai echitabilă a obligațiilor fiscale. Acolo, aristocrația a luat asupra ei sarcinile publice cele mai împovărătoare, tocmai pentru a i se permite să guverneze; aici [în Franța, n. tr
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Într-adevăr, cum să iei ca model o categorie de indivizi din care ești exclus încă de la început?! În acest caz, se vor observa, desigur, și fenomene de imitație sau de respingere, fără însă ca aceasta să se traducă prin strategii reale de inserție. Pentru că, la urma urmei, nu putem decât să acceptăm sau să respingem validitatea acestei caracteristici ca normă a superiorității. În schimb, atunci când preeminența este asigurată de o caracteristică dobândită (talent, calificare, resurse), există, cel puțin în principiu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și la Sankt-Petersburg, puteai auzi odinioară aceleași expresii de dispreț pentru graiul popular, exprimate în termeni voit depreciativi: „Vorbesc franceza cu prietenii și flamanda (sau rusa) cu servitoarea”. Consecințele unor astfel de situații pot fi foarte diferite. Putem asista la strategii individuale de învățare a limbii elitei, strategii rezultând dintr-o pierdere a identității culturale. De asemenea, putem fi martorii emergenței unei mișcări contraculturale ce vizează promovarea limbii disprețuite de elită. Una dintre consecințele reușitei unei astfel de mișcări este emergența
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
expresii de dispreț pentru graiul popular, exprimate în termeni voit depreciativi: „Vorbesc franceza cu prietenii și flamanda (sau rusa) cu servitoarea”. Consecințele unor astfel de situații pot fi foarte diferite. Putem asista la strategii individuale de învățare a limbii elitei, strategii rezultând dintr-o pierdere a identității culturale. De asemenea, putem fi martorii emergenței unei mișcări contraculturale ce vizează promovarea limbii disprețuite de elită. Una dintre consecințele reușitei unei astfel de mișcări este emergența progresivă a unei elite concurente, capabilă să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ȘI CIRCULAȚIA ELITELOR Criteriile apartenenței la elită pot fi foarte diferite, de la legăturile de sânge sau apartenența la o etnie până la nivelul calificării sau al performanței, trecând prin împărășirea unei credințe religioase sau loialitatea ideologică. Rezultă niște elite diferite, privilegind strategii de putere diverse. În această privință Pareto distinge „leii”, care se impun și se mențin prin forță, și „vulpile”, ce recurg mai degrabă la șiretenie (Pareto, 1916, § 2178). Această distincție ideal/tipic sugerează recursul la tipuri umane contrastante, care nu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
simțim noile cunoștințe, decît noile desăvîrșiri pe care ni le Însușim.” (Charles Montesquieu) Este o certitudine a vieții faptul că ne arătăm mai interesați de aspectul intelectual al existenței decît de cel moral, că ne este mai plăcut să elaborăm strategii de obținere a succesului În afaceri, decît să apreciem felul În care, de exemplu, „bunătatea”, „bunul-simț” sau „adevărul” pot să facă dintr-o existență umană una demnă și frumoasă. * „Toate lucrurile pot fi Înnobilate prin iubire.” (J. Ruskin) Așa se
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
împrumutată, imitată; altfel spus, ei au identificat nepermis cultura cu rațiunea umană abstractă. Autorul și-a asumat sarcina de a identifica procesele sociale care au condus la o adevărată patologie a dezvoltării sociale a societății românești și de a formula strategii de dezvoltare autentice ale acesteia. Esența problemei dezvoltării sociale a societății românești este definită în termenii decalajului dintre psihologia (sufletul) poporului român și idealul culturii apusene întruchipat în instituții, valori, comportamente, practici sociale, tehnologii. C. Rădulescu a decodificat decalajul dintre
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
n. dezvoltat de Kremenynk, presupune cinci variabile (Dragoș, 2005): Actorii n. (interesele lor, raportul de putere, interacțiunea). Structura n. (obiectul negocierii, contextul). Strategiile n. (diagnosticul situației, fixarea obiectivelor, modalitățile de conducere a întâlnirii). Procesele n. (secvențele acțiunilor actorilor: informare, comunicare, strategii de influențare). Rezultatele n. (încheierea acordului, rezultatul resimțit diferit de către fiecare dintre părți). Negociatorul poate adopta în procesul de n. o serie de atitudini ce pot fi plasate pe un continuum: de la pasivitate, la cooperare, rationalitate, chiar la dominație, agresivitate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
anterioare se dovedesc a fi eronate sau incompatibile cu viziunea noului șef. Nici măcar nu au fost evaluate, dar este cert că, dacă au fost realizate de cei care abia au fost schimbați, nu sunt bune. Entuziasmul caracteristic elaborării de noi strategii dispare brusc, odată cu redactarea unui document generos în formularea obiectivelor și împărțirea responsabilităților. Noul plan strategic - în mare parte compilat din vechile planuri - își încheie existența imediat ce este trimis nivelelor ierarhice superioare și, eventual, după ce este prezentat mass-mediei. Instituția revine
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și renunțarea la procesul de planificare. Astfel, p.s. este percepută ca o activitate fără importanță, non-necesară, prioritară fiind implicarea în activitățile curente. Planificările sunt întocmite numai la solicitarea unor instituții de la nivele ierarhice superioare, fiind doar instrumente birocratice fără utilitate („strategii de sertar”). Planurile care operaționalizează strategiile au un grad ridicat de complexitate: conțin o mulțime de subobiective, activități/programe, antrenează instituții, organizații, grupuri sociale, persoane, comunități. În ultimii ani, societatea noastră s-a confruntat cu o experiență frustrantă: se elaborează
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
trebuie revăzut periodic. PSS nu se referă doar la instrumente, ci și la un proces social prin care se reunesc persoane cu poziții diferite, aflate în relații instituționale diverse, pentru a participa la activitățile de planificare și pentru a elabora strategii de management al schimbării teritoriale (Healey, 2003). Planul strategic trebuie să evidențieze intențiile privind dezvoltarea spațială pentru a oferi direcții și justificare deciziilor cu impact spațial și pentru a trasa cadrul activităților tuturor actorilor din spațiul respectiv (Preuss, 2003). Salet
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
formularea strategiilor de intervenție pentru rezolvarea problemelor. Elaborarea de strategii de acțiune alternative menite să îndeplinească obiectivele de dezvoltare (vezi obiective). Concretizarea tuturor acestor elemente prin elaborarea unui plan coerent care să cuprindă obiective și priorități (vezi priorități), ca și strategii alternative. Evaluarea alternativelor și selecția acelora care să ghideze acțiunea agenților de dezvoltare. În concluzie, conceptul de schimbare planificată este un produs al secolului XX, care reflectă o atitudine diferită asupra rezolvării problemelor la nivel personal, organizațional și social prin
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]