34,510 matches
-
prin modul în care a pus în practică decizia, că se putea și mai bine (a-ți cere scuze față de angajați este un pas bun, dar a oferi slujbe muncitorilor de la Bochum în noua fabrică din Jucu este o schemă strategică mai puțin inspirată). Pe moment România este avantajată, dar pe termen lung rămâne suspiciunea că o mișcare de acest fel mai poate avea loc cel puțin o dată. Ceea ce înseamnă că Nokia va purta de pe acum o trenă, cea a neîncrederii
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
afirmație gratuită, distincția dintre management și leadership reflectă o realitate. Nu înseamnă că este un dezastru ca o companie să fie condusă doar de manager, fără ca în persoana acestuia să se regăsească și un lider, dar, mai ales în procesele strategice, sensibile ale companiilor, a avea lideri este echivalent cu a fi în clasamentele de top. Pentru că liderii știu să conducă și, în același timp, să inspire 213. Managementul este un proces de conducere prin intermediul funcțiilor de planificare, organizare, antrenare și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
O introducere critică", Revista de Management și Inginerie Economică, vol. 7, nr. 2, pp. 45-56. Johnson, Ch. (2006), Stand for Something Stand out with your employer brand, http://www.shaker.com/in/sfs.html. Kapferer, J.-N. (2004), The New Strategic Brand Management, Londra și Philadelphia, Kogan Page. Keller, K.L. (2008), Building, Measuring and Managing Brand Equity, Upper Saddle River NJ, Pearson Prentice Hall. Kilman, R.H. și Saxton, M.J. (1983), The Kilman-Saxton Culture-Gap Survey, Organizational Design Consultants, Pittsburgh, PA. Kotler, Ph
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
românesc din perspectiva dimensiunilor culturale după metoda lui Geert Hofstede, București, Interact, http://customer.kinecto.ro/2005/Interact/Overview%20Cross%20Cultural.pdf. Lyotard, J.-F. (1993), Condiția postmodernă. Raport asupra cunoașterii, București, Ed. Babel. Marchand, D. (2000), " Cum gestionăm informațiile strategice", în Cum să stăpânești managementul la perfecție, IDM International, Londra, Business School, The Wharton School of the University of Pennsylvania, București, Rentrop&Straton. Martin, G. și Hetrick, S. (2006), Corporate reputation, branding and people management. A strategic approach to HR
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Cum gestionăm informațiile strategice", în Cum să stăpânești managementul la perfecție, IDM International, Londra, Business School, The Wharton School of the University of Pennsylvania, București, Rentrop&Straton. Martin, G. și Hetrick, S. (2006), Corporate reputation, branding and people management. A strategic approach to HR, UK, USA, Elsevier Ltd. Maslach, C. și Leiter, M. P. (1997), The truth about burnout: How organizations cause personal stress and what to do about it, San Francisco, CA, Jossey-Bass. Meyer, J. și Allen, N. (1984), "Testing the
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
W. Olins, Despre brand, Ed. Comunicare.ro, București, 2006. 2 În Gueutal, H.G., Stone, D.L. The Brave New World of HR, San Francisco, Jossey-Bass, 2005, p. 48. 3 Martin, G. și Hetrick, S., Corporate reputation, branding and people management. A strategic approach to HR, Elsevier Ltd., UK, USA, 2006. 4 The Economist, Employer brand survey awareness and definition, http://www.employerbrand.com/points detail.asp?id=2, 2003, accesat în data de 24 mai 2007. 5 Bernard Hodes Global Network, Global employer
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
of theory and research, Oxford University Press, Oxford, 2005; P. Herriot, The Employment relationship: a psychological persperctive, Routledge, Hove, 2001. 32 J.A. Thompson și J.S. Bunderson, în G. Martin și S. Hetrick, Corporate reputation, branding and people management. A strategic approach to HR, Elsevier Ltd., UK, SUA, 2006, p. 128. 33 G. Martin și S. Hetrick, op. cit., p. 134. 34 Ibid., p. 120. 35 Ibid., p. 130. 36 E.E. Lawler, Creating high performance organizations. Asia Pacific Journal of Human Resources
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
51. 140 Idem. 141 Idem. 142 Jeffrey Sonnenfeld, op. cit. 143 Ibid., p. 52. 144 T. E. Deal și A.A. Kennedy, Corporate Cultures. The Rites and Rituals of Corporate Life, Adison Wesley Reading, 1982. 145 D. Marchand, "Cum gestionăm informațiile strategice", în Cum să stăpânești managementul la perfecție, IDM International, Londra, Business School, The Wharton School of the University of Pennsylvania, Rentrop&Straton, București, p. 308. 146 Idem. 147 Șt. Stanciu și M.A. Ionescu, op. cit., p. 54. 148 T. E.
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
proprie, dar și reprezentative pentru genomul romanității în ansamblu", spune inspirat coordonatorul antologiei. Reapariția acestor nume în cadrul noilor publicații este - într-adevăr - o necesitate și un eveniment, mai ales după anii îndelungați în care ele au fost evitate, în mod strategic. Cu toate acestea, gruparea într-o antologie dă o ușoară senzație de artificios. Dacă dispunem, în general, de antologii drastice de autor, de selecții tematice sau de opuscule generaționiste, e lesne de înțeles că, aici s-a pus accentul pe
Feminitate în cultura română by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8751_a_10076]
-
ea contemplă portretul führerului mutînd capul soțului cînd într-o parte, cînd în alta, ca pe un cap de păpușă, pentru o mai bună vizibilitate. Regizorul, ca și romancierul, își plasează personajul într-o echidistanță de rezervă ironică și amoralism strategic față de orice discurs naționalist, fie că este vorba de cel nazist sau de cel ceh. Nimic din "măreția" idealurilor nu-l atinge, în afară de acela de a deveni milionar și a avea hotelul său, dorință care i se împlinește pentru scurt
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
Ciotloș Uimitoare, dar nu inexplicabilă, mi se pare tăcerea aproape consensuală din jurul masivului volum al lui Paul Cernat, Avangarda românească și complexul periferiei. Să fie în cauză o slăbire a atenției analitice, mai preocupată să disece romane ori să parieze, strategic și managerial, pe șansele exportului? Să fie vorba de un dezinteres de natură teoretică în rândul recenzenților care, iată, nu par a se acomoda prea ușor cu ideea criticii cu detentă istoricistă? Să fie oare o limitare voluntară și strictă
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
admisă la începutul lui 2007 în această organizație continentală, dar cu rezerve și sub amenințarea posibilelor activări ale clauzelor de salvgardare. Admiterea s-a realizat de altfel (ca și în cazul primirii în NATO), mai degrabă din considerente geopolitice și strategice, decât din evoluții spectaculoase ale societății românești spre asumarea deplină a acquis-ului comunitar. Migrația masivă a românilor spre Occidentul dezvoltat și prosper, cu consecințele ei previzibile (de genul "cazului Mailat", din Italia), a fost, în fond, rezultatul aplicării formale a
2007-anul opțiunii by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8926_a_10251]
-
face să treci cu vederea o serie de teze, care puse sub semnul multiculturalismului, riscă să treacă neobservate. Apariția lui Borat se plasează ironic într-un loc geometric postmodern, la confluența unei etici globaliste, cu etnoculturile colonizate temporar pentru resursele strategice. Nu întîmplător Borat este luat drept musulman, - deși nu este, după declarația sa ai zice că împărtășește, împreună cu aborigenii australieni, credințe totemice -, adică terorist într-un anumit context, așa cum o serie de tradiții apar ca extrem de inhibate și purtătoare a
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]
-
de realism. Nu numai că Alianța D. A. a depășit în inconștiență prestația fostei Convenții Democrate, dar duritatea replicilor venite din partea ex-comuniștilor le-a permis să ajungă la cote isterice. Situația e aberantă: de bine, de rău, economia merge, principalele obiective strategice ale țării au fost atinse, vocea României e mai ascultată în străinătate decât oricând în ultimii șaptesprezece ani. Și totuși, s-a ajuns în punctul în care un comando cu nostalgii comuniste încearcă - nu fără șanse de succes - să arunce
Etichete pe borcane goale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9934_a_11259]
-
popoare, avem cele mai multe puncte comune. Speculațiile pe această temă, din păcate, au denaturat și continuă să denatureze o realitate care oricum frămînta existențe ce, în oricare alte condiții, ar fi existat. Chestiunea găsirii țapului ispășitor vine să acopere o neputință strategică și diplomatică din care "clasele politice" din cele două tabere belicoase vor trage foloase. Și cum foloasele, în atare situație, nu pot fi împărțite în mod egal, cei care vor cîștiga bătălia, în imediata etapă, nu vom fi noi, dar
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
nu-și poate deplînge materia fără să agațe mostre la regret, mizînd pe o duplicitate pe care a moștenit-o, și care l-a moștenit: Critică și foiletonism. Oricum privești, problemele pe care le pune sînt deodată mari și mici, strategice și tactice. De la schematizări uzînd de metafore reușite - din care-și va lua armele, bunăoară, disputa dintre proza scurtă și roman - "ziaristul destinde necontenit un cort nomad al ideii", trece la concretețea (și la critica...) foiletoanelor, în care nevoia de
Tristeți și bucurii de breaslă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9066_a_10391]
-
mică distanță de Africa, compensează aglomerările locative printr-o rețea funcțională de parcuri, grădini botanice, scuaruri, zone de agrement cu vegetație luxuriantă; există aici chiar o întreagă colină (Monsanto) transformată într-o mini-rezervație naturală. Totul încununat de miradouri - terase amplasate strategic și umbrite de coroanele arborilor, de unde poate fi admirat acest megalopolis la scară umană. Pretutindeni, opere de artă decorativă inteligent amplasate în peisaj. Iar zona Oriente, de unde Expoziția Universală din 1998 dislocase un mizer cartier industrial, este acum un model
Frânturi lusitane - O artă suverană by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9068_a_10393]
-
e de regulă o mână de învingători. E cineva supărat pe ei? Nu e mare brânză! Se poate repara, pentru că nu-ți trebuie cine știe ce ca să intri în rândurile ei. Totul este să stabilești locul și condițiile. Există câte un loc strategic, de exemplu, o televiziune culturală, prin care se perindă cinci-șase persoane, din categoria celor care vorbesc încet, ca să nu se-audă bine ce spun și să nu-și dea seama auditoriul cât li se-ntinde creierul. În plus vorbesc ei
Programul și Bunul Dumnezeu by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9244_a_10569]
-
termenul opozant (sau, altfel, spațiul de repliere, oricît de derizoriu ar părea el) al confruntării din prima linie. Deznădejdea ("Nimic nou. Totul stupid de fără perspectivă. Sunt bolnav și profund descurajat") este resortul ascuns al voinței de a învinge, baza strategică, "nimicul" de la care se poate visa "totul"; soluția sinuciderii ori strigătul deznădejdii nu sînt decît expresii ale crizei de autoritate, ale fascinației de a stăpîni planul social: "tonul de stăpîn" pe care și-l impune în relațiile cu ceilalți ("trebuie
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
ghiduri generale de comportament este, în acest sens, o consecință a preeminenței unor reguli foarte simple de luare a deciziilor colective . Într-o formulare generală, un alt dezavantaj al apelului la regula unanimității este că aceasta favorizează așa-numitul comportament strategic al membrilor grupului. Altfel spus, în procesul de negociere fiecare va încerca să obțină cât mai mult, chiar dacă aceasta înseamnă că va veni uneori cu alte preferințe decât cele reale. De aici decurge că rezultatul este unul care depinde de
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
lansat în viața politică un mare conducător, tânărul sultan Mehmed al II-lea, de numai 22 de ani și a dat posibilitatea otomanilor de a controla toată zona de sud-est a Europei. Fosta capitală a Imperiului Bizantin era un punct strategic, un punct de legătura între Europa și Asia. Ca o măsură imediată, pe care sultanul Mehmed al II-lea a luat-o se numără și cea cu privire la închiderea căilor de acces ale europenilor către Marea Neagră sau către țărmul răsăritean al
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
perspectiva deținerii supremației în zona Mării Negre. Imperiul Otoman va pierde unele cetăți în sudul munților Caucaz și va trebuie să cedeze și Austriei Bucovina, în 1775. Imperiul Rus va prelua Crimeea, în 1784 și va intra în posesia unei zone strategice, dar și a unui teritoriu cu climă călduță, unde țarul își va amenaja reședința de vară. Sultanul Abdul Hamid I se destăimuia și în același timp îi poruncea unui mare vizir: „Dorința mea împărătească fiind Campania Crimeei. Armata din Orient
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
în comun a resurselor rezidă atât în caracteristica devălmașă a formei de proprietate, cât mai ales în existența, la nivelul satului, a unor zone economice. Existența unor astfel de zone și semnificația lor materială pot conduce la adoptarea unui comportamet strategic orientat spre maximizarea beneficiului individual în detrimentul celui comunitar. Principalele zone economice ale satului sunt: (1) pădurile și poienile; (2) izlazul și fânețele; (3) câmpul și țarina; (4) vatra satului și locurile de casă; (5) locurile cu destinație specială (vii, grădini
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
apărare împotriva a diferite invazii este reliefat de multiple surse. În al treilea rând, strategia de apărare medievală bazată pe mărci de apărare este bine cunoscută: pentru a crea o marcă de apărare, trebuie stabilizată o populație într o zonă strategică (de graniță) și cointeresată să își apere teritoriul pe care locuiește. Este vital ca aceasta să fie legată de glie pentru a nu se retrage cu ușurință, motiv pentru care observăm negreșit privilegii de împroprietărire acordate acestor populații spre deosebire de altele
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de localități de pe teritoriul județului Caraș Severin. Amintim astfel câteva dintre acestea:Gornea, Pescari, Insula Decebal, Milcoveni- Prîslava( comuna Berliște). CIVILIZAȚIE GETO-DACĂ Există urme care dovedesc că locuitorii daco-geți au cunoscut teritoriul Clisurii Dunărene și l-au populat folosind pozițiile strategice naturale pe care le oferă relieful variat al zonei.S-au descoperit astfel așezări fortificate de la Pescari-Culă și de la Stenca- Liubcovei, avanposturi atât în vremea statului dac condus de Burebista cât și, în timpul lui Decebal( mai târziu). Cele două fortificații
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]