995 matches
-
Lease, Yanico, 1995). Mai precis, este vorba despre stresul psihologic, expunerea la violența domestică a copiilor și percepția acestora asupra relației maritale discordante asociate alcoolismului părinților, precum și despre încercările de a controla comportamentul parental și de a scăpa de situația stresantă provocată de alcoolismul unuia sau al ambilor părinți (Hodgins, Maticka-Tyndale, El-Guebaly, West, 1993; Lease, Yanico, 1995). Numeroase studii au examinat fidelitatea și validitatea acestui instrument considerat eficient în ceea ce privește identificarea cazurilor de copii cu cel puțin un părinte alcoolic. Astfel, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
instrumentele suportului social evaluează o structură specifică (familia, prietenii etc.) sau o funcție specifică (informațională, emoțională, materială etc.) a suportului social. Cohen și Wills (1985) au evidențiat faptul că resursele suportului social specific sunt relaționate cu nevoile impuse de evenimente stresante particulare (Dolbier, Steinhardt, 2000). De exemplu, L.C. Joyce (1998) a arătat că adaptarea la cancer este relaționată cu funcțiile specifice ale suportului social experimentat în diferite faze de evoluție a bolii (suportul informațional satisface cerințele din faza de diagnostic a
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
tipuri de suport trebuie să fie oferite în această ordine corespunzător celor trei faze ale unei perioade de stres: criza, tranziția și deficitul (de exemplu, șomajul sau doliul) (Orford, 1998). Dată fiind importanța sincronizării dintre suportul social și etapa evenimentului stresant (criza, tranziția sau faza cronică/finală), iată câteva funcții particulare ale suportului social importante în diferite momente: suport emoțional în faza de criză, membrii familiei fiind cei mai importanți; suport emoțional și suport informațional sau cognitiv de-a lungul perioadei
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sociale; acceptarea altora conduce la autoacceptare. În al patrulea rând, colegii pot funcționa, în parte, ca prieteni, și, în plus, ei pot oferi ajutor în muncă, potențialul lor de ajutor și suport determinând ca evenimentele amenințătoare să fie mai puțin stresante (Argyle, 1992, p. 239). Statusul scăzut și lipsa de putere sunt surse ale îmbolnăvirii, dar un grup suportiv sau o rețea suportivă reprezintă o sursă de putere. Studii prospective realizate de Orth-Gomer și Johnson (1987) au confirmat asocierea dintre suportul
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
model al moderării stresului. Efectul principal al suportului social asupra stării de sănătate este independent de nivelul de stres ce acționează asupra individului. Acesta apare ca un rezultat al percepției că alții vor oferi ajutor atunci când va apărea un eveniment stresant sau ca rezultat al integrării unui membru într-o rețea socială. Modelul efectului principal al suportului social propune ca argument faptul că suportul social are un efect benefic asupra sănătății, indiferent dacă indivizii experimentează sau nu situații și stări de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
asupra stării de sănătate a unei persoane, producând un „efect primar” ce presupune că principiile active ale suportului, inerente diferitelor funcții și surse din care provine suportul social, au o funcție de protecție asupra sănătății, indiferent dacă există sau nu evenimente stresante. Thoits, în 1985, afirma că lipsa de suport reprezintă o situație de risc potențial patogenă, chiar și în condiții de lipsă a stresului (apud Zani, Palmonari, 2003, p 77). Nevoile specifice ale indivizilor pot fi, de asemenea, mediate de efectele
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
faptul că suportul este un beneficiu capabil să intervină în redefinirea suferinței, să crească abilitatea persoanei de a face față situației și să reducă/elimine stresul. Conform modelului efectului de amortizare a stresului, suportul social protejează indivizii în fața influenței evenimentelor stresante, indivizii afectați de stres și cu un suport social redus sau absent experimentând efecte negative asupra sănătății, în timp ce la indivizii cu niveluri înalte de suport social efectele negative ale stresului sunt reduse sau chiar eliminate. Sarason, Sarason și Pierce (1990
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
unor combinații de factori, personali și sociali, care pot influența în mai mare măsură rezistența la efectele negative ale stresului. Există deja numeroase confirmări ale acestui model, cercetătorii explicând când și cum acționează suportul social în secvența ce leagă stimulii stresanți de reacția persoanei (Zani și Palmonari, 2003). Așa cum se observă în figura 4 , Cohen și Wills (1985) consideră că două sunt etapele în care suportul poate exercita o funcție de moderator. În primul rând, între evenimentul stresant și reacția la acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
secvența ce leagă stimulii stresanți de reacția persoanei (Zani și Palmonari, 2003). Așa cum se observă în figura 4 , Cohen și Wills (1985) consideră că două sunt etapele în care suportul poate exercita o funcție de moderator. În primul rând, între evenimentul stresant și reacția la acesta, deoarece gândul că alții pot oferi resurse ajută la atenuarea sau redefinirea cognitivă a situației, care e considerată mai puțin amenințătoare, și/sau la sădirea convingerii că noi înșine suntem mai capabili să-i facem față
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ostilitate comportamente anxietate suportul social Componentă socială Componentă psihologică Efect principal Intensitatea stresorului Suport social scăzut Suport social ridicat Impact asupra sănătății Efect de amortizare a stresului Impact asupra sănătății Intensitatea stresorului Suport social ridicat Suport social scăzut Evenimente potențial stresante Proces de evaluare cognitivă Evenimente evaluate ca stresante Răspuns fiziologic sau adaptare comportamentală cu conexiune afectivă BOALĂ Suportul social poate preveni evaluarea negativă a stresorilor Suportul social poate ajuta la reevaluarea, la inhibarea răspunsurilor nepotrivite; poate favoriza răspunsurile potrivite PND
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
psihologică Efect principal Intensitatea stresorului Suport social scăzut Suport social ridicat Impact asupra sănătății Efect de amortizare a stresului Impact asupra sănătății Intensitatea stresorului Suport social ridicat Suport social scăzut Evenimente potențial stresante Proces de evaluare cognitivă Evenimente evaluate ca stresante Răspuns fiziologic sau adaptare comportamentală cu conexiune afectivă BOALĂ Suportul social poate preveni evaluarea negativă a stresorilor Suportul social poate ajuta la reevaluarea, la inhibarea răspunsurilor nepotrivite; poate favoriza răspunsurile potrivite PND 2007-2013 PNAinc 2002-2012 JIM 2005-2010 Strategia 2001-2010 DECENIUL
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
o bunăstare tot mai mare. Bunăstarea reprezintă una dintre cele mai puternice motivații pentru țările care s-au alăturat Uniunii Europene sau care aspiră să adere. Tensiunea care există între o viață convivială, mai blândă, mai umană și munca performantă, stresantă, care este prețul ce trebuie plătit pentru o producție abundentă și competitivă, persistă atunci când vine vorba să se răspundă exigențelor celor două valori contradictorii. Am atras deja atenția asupra unei opoziții similare când am discutat despre responsabilitate (B. 7.). De
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de evoluție, vindecări, recăderi, ciclicitatea evoluției clinice etc.); - cadrul familial, socio-cultural și profesional al acestuia. Asupra tulburărilor psihice se vor avea în vedere două aspecte: a) antecedentele patologice: episoade analoage anterioare, starea interepisodică, antecedente somatice și psihiatrice (traumatisme, oboseală, situații stresante, infecții, alcool, droguri etc.); b) caracteristicile episodului actual: acuzele pacientului, modul de apariție al tulburărilor, reacția și relatările anturajului etc. Referitor la istoria personală a subiectului vom avea în vedere următoarele aspecte: a) istoria biografică așa cum este ea relatată de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Kahana și Bibring propun o altă clasificare a tipurilor caracteriale de bolnavi, luând drept criteriu de apreciere comportamentul acestora în timpul bolii. Ei notează faptul că „tipul de bolnav” este de fapt expresia „modului de răspuns” al persoanei respective la factorii stresanți reprezentați de suferință. În sensul acesta, autorii citați, disting următoarele șapte tipuri de bolnavi, după cum se poate vedea în tabelul de mai jos. Tipul de personalitate Caracteristicile profilului psihologic Modalitatea de răspuns la suferință 1) Tipul dependent - nevoia unei atenții
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cele două părți constitutive ale organismului uman, ale individului, fundamental opuse și diferite din punct de vedere clinico-medical. Patologia psihosomatică, aduce în discuție efectul factorilor emoționali în geneza unor afecțiuni somatice, tipul de reacție somatica al persoanei umane la factorii stresanți, precum și, în mod invers, modalitatea de „manifestare somatică” a unor suferințe psihice sau „somatizarea” acestora în unele cazuri de nevroze. Sunt la fel de bine cunoscute manifestările psihice ale unor suferințe somatice, reale sau imaginare. Concluzia care se desprinde este că „emoția
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de tentative suicidare, 59 au fost realizate pe fondul consumul de alcool (95,16%), iar dintre acestea doar 7 cazuri au avut ca unică motivație consumul lui prelungit și excesiv, 52 de cazuri au avut la bază evenimente de viață stresante. Toate cele 62 de cazuri de tentative sunt corelate cu tulburare depresivă și anxioasă, Înregistrând În mare parte scoruri mari la scalele de depresie și anxietate aplicate ( Inventarul pentru depresie Beck, Chestionarul de anxietate Hamilton și Chestionarul de anxietate Hamilton
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
mai multe repetiții vor conduce la o mai mare întărire pozitivă, ceea ce va conduce la o învățare mai rapidă, la o reținere mai bună și la abilitatea de a generaliza în situații noi, dar și de a lucra în circumstanțe stresante sau care distrag atenția. Ce manager al unei organizații nu ar vrea asta? După cum am observat mai sus, studiile lui Ericsson, Engelmann, Johnson și Layng sugerează că majoritatea eșecurilor în învățare sunt de fapt eșecuri ale metodelor de predare, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
în cazul dozei maxime de medicație orală. În cele mai multe din aceste cazuri insulinoterapia este necesară și definitivă. Tipul 2 de DZ aflat în circumstanțe speciale: decompensare datorată unei infecții intercurente (bacilare, bacteriene etc.), necesitatea efectuării unei intervenții chirurgicale, alte situații stresante etc. În aceste cazuri, tratamentul insulinic este necesar câteva săptămâni sau luni, de regulă până la înlăturarea cauzei ce a indus dezechilibrul. Tipul 2 de DZ care prezintă contraindicații pentru medicație orală (afectare hepatică sau renală severă, afecțini hipoxemiante cardiace, pulmonare
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
Se recomandă să pregătim mai întâi un mesaj coerent și apoi să chemăm din nou. * Nu hărțuim oamenii. Dacă cineva face o muncă pentru noi, nu-l sunăm prea des să aflăm cum merge treaba. Asemenea practică este iritantă și stresantă, dar și încetinește îndeplinirea sarcinii. Când primim apeluri telefonice Modul în care în organizația pe care o conducem sunt preluate apelurile telefonice este important pentru mai multe motive. * Telefonul nu trebuie să sune mai mult de trei ori înainte de a
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
se reduce cu cca 50%. Chiar și ședințele de afaceri care au loc într-o atmosferă înviorată de aroma de lămâie decurg mult mai bine, participanții arătându-se mult mai dispuși să facă compromisuri. Pentru a atenua efectul neplăcut și stresant al ceasului deșteptător japonezii au montat în soneria acestuia un spray miniatural, care pulverizează înain te de ora de sculare parfum de pin și eucalipt cu efecte stimulative și euforizante. Marile întreprinderi folosesc în instalațiile de cli matizare (aer condiționat
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
aceste etape sunt astăzi și abateri, dacă ne referim la restructurările sociale prin disponibilitatea unor contingente mari de oameni tineri și maturi din producție, trimiși în șomaj, fără nici o perspectivă de încadrare profesională. Omul modem este supus unor variați agenți stresanți cărora trebuie să le facă față prin mecanisme complexe fiziologice și psihice, iar când acestea sunt depășite, survin în organism o serie de boli de o mare varietate și mai ales cunoscutele nevroze, la care ne vom referi mai pe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
consecințele situației lui sociale, familiale și profesionale. Unii reacționează optimist, alții pesimist sau cu indiferență, depresie, lentoare, dispoziție astenică, meditativă. Dacă am prezentat anterior paleta aspectelor pozitive și optimiste ale bătrâneții, trebuie să ne ocupăm și de cealaltă fațetă, negativă, stresantă a bătrâneții. O facem pentru a demonstra că momentul „legislativ” al pensionării, care îi scoate din activitate pe majoritatea acelora care au atins un anume prag de vârstă, nu coincide întotdeauna cu momentul biologic și psihologic. Mulți prezintă încă semnificative
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
bază a vieții omului „principalul motor al vieții omului” cum susținea cu convingere prof. neurolog Ghe. Marinescu. J. P. Sartre exprimă o viziune științifică asupra bătrâneții și după ce o conturează cât mai realist, spune: . Fiecare din noi știe că agenții stresanți există prin excelență în etapa contemporană și că această „gheară din noi” cum o numea Acad. Ana Aslan, se prezintă într-o enormă paletă de forme: stresul examenului, stresul profesional, stresul demografic, stresul pensionării, stresul divorțului, stresul detenției, stresul schimbării
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Ioan Țoca precizează: „Conflictul apare ca un efect al relațiilor interumane manifestate în 2 timpul procesului educațional sau al activităților auxiliare ale acestuia, având o evoluție gradată, de la starea germinativă la cea de maturitate, când, prin declanșarea sa, generează stări stresante, dereglări funcționale cu efecte negative, iar în unele cazuri, cu efecte de nebănuit asupra școlii” (pag. 127). Mariana Dietrich în „Management educațional”, vol. I - editate de Institututl Român de Management Educațional, Editura CDRMO, 2003, capitolul V, Managementul conflictelor, pag. 301
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
footnote>, Ioan Pop <footnote Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, FEFS footnote>, Cristina Ormenișan <footnote Școala Generală „Gelu-Românul “ Dabâca footnote> Cuvinte cheie: anxietate, comportament, management al anxietății, sportivi. Rezumat Teoriile moderne susțin că anxietatea are la bază o componentă de mediu, respectiv factori stresanți și traumatizanți din mediu, precum și predispoziția genetică și dezechilibrele chimice de la nivelul creierului. Ultimele cercetări indică că dezechilibrele chimice din creier sunt rezultatul, și nu cauza comportamentului și sentimentelor negative din anxietate. În lucrare sunt prezentate modalități de a instrui
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Septimiu Ormenişan, Cristina Ormenişan, Ioan Pop, Alexandru Mureşan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_807]