2,072 matches
-
generalii săi călări, trecea neobservat. Hideyoshi, Însă, privea mulțimea și, În secret. zâmbea Încurajat. Osaka va prospera,“ Își spunea el. „Deja pare să Înflorească, iar acesta este semnul de cel mai bun augur dintre toate.“ Oamenii purtau haine cu modele stridente și culori vii, fără să se observe nici un semn al unui oraș În declin. Oare fiindcă aveau Încredere În noul castel din inima orașului? „Vom Învinge. De astă dată, putem Învinge.“ Astfel vedea Hideyoshi viitorul. În noaptea aceea, armata Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
din Ora Dragonului. Fuseseră oare orele mai lungi sau mai scurte? Nu era o zi când timpul să se măsoare În mod normal. Aveau gâtlejurile uscate, dar nu doreau apă. Nefireasca tăcere le Încrețea carnea pe trupuri. O pasăre țipă strident, În timp ce zbura peste vale. Dar nimic mai mult. Toate zburătoarele fugiseră spre alt munte, mai pașnic, lăsând locul În seama oamenilor. Ieyasu părea să fie prea adus de umeri. După patruzeci de ani, devenise prea trupeș și, chiar când Îmbrăca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
confirmare zvonurile despre acordul separat de pace al lui Nobuo, dar toată ziua nu sosi nici o veste de la Nobuo personal. În curând, vasalii clanului Tokugawa Începură să afle adevărul. De fiecare dată când se Întâlneau, glasurile lor surescitate se ridicau strident În timp ce-și confirmau unii altora lucrul pe care abia le venea să-l creadă. Adunându-se la Kiyosu, Îl acuzau pe Nobuo de lipsă de integritate și se Întrebau, cu voce tare, cum mai putea face față națiunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
cu titulatură reprezentativă coagulează tradiția locului - Maramureșul istoric, care e „Sicilia” poetului, cu gorunul mitic al copilăriei, cioplitorii de porți, curtea cu gard de nuiele, dar și cu istoricele figuri Pintea, Horea, Iancu - și, într-o manieră lipsită de patetism strident, dezrădăcinarea: Baladă veche, Tăietorii de lemne, Gorunul lui Horea, Cimpoiul, Doina. Parafrazând titlul unui volum, se poate spune că punctul fix după care se orientează mișcările sufletești ale poetului este Steaua Nordului: „Pe-aici pe undeva se cuvenea/ și casa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
semnele de exclamare, punctele de suspensie, însoțite de explicații între paranteze, de multe ori inutile. Această rigoare de neînțeles de a respecta întocmai înregistrarea și de a nu interveni îngreiează lectura și face pe alocuri greu inteligibil discursul. Există erori stridente de transcriere a unor toponime sau denumiri străine, precum Ohaio în loc de Ohio sau Ghever Bever Ferai. Un necunoscător de germană și de istorie a Brașovului nu ar putea ghici că e vorba despre clădirea Societății Industriașilor (Gewerbeverein), azi Muzeul de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sunt un arhitect bun și mă Încurajează. Ieri Îmi spuneau: «Tu ești cel mai bun arhitect din La Coruña, ești mare; ai Încredere și vei avea succes». Dar se și leagă de mine: «Trebuie să-ți distrugi familia». Vocea e stridentă, metalică, iar cea care Îmi zice să-mi distrug familia... e una care vine din off”. 5 La persoanele normale apare o voce care are, la rându-i, o autonomie puternică: vocea conștiinței. Cine se exprimă prin ea? Kant vorbea
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
publicate în „Depeșa”, 1901). Calibrate după rețete la modă, ele mizează pe afecte puternice care dau, una-două, în plânset ori se congestionează subit în răcnete sfâșietoare. Trama e pigmentată cu incesturi, violuri, leșinuri, sinucideri, cum și cu potriveli neverosimile și stridente lovituri de teatru. Personajele se supun aceluiași canon, fiind în tabăra negativilor - lași, infami, scelerați („cu ochii injectați”, cu un râs „răutăcios și bolnav”), iar în cea a inocenților - făpturi vulnerabile (ftizica, orfana, inocenta), căzând ușor victime unor hărțuitori lipsiți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
magazin bucureștean și până la cotitura surprinzătoare a experienței de pe frontul din Rusia. Dat fiind caracterul puțin comun al unor întâmplări, reinvestirea ficțională a propriei biografii se face cu un permanent scrupul de a îmblânzi neobișnuitul și de a evita pateticul strident al situațiilor, alegându-se formula rememorării trucate (și nu aceea similidiaristică), cenzurată și prin ironia blândă și folosindu-se uneori notația seacă, reportericească (scenele din periplul ca asistentă medicală, în timpul celui de-al doilea război mondial). Cu tot caleidoscopul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
comentează pe Aristotel sau, mai nou, învață matematică. Desigur că nu toți s-au retras sub acest clopot de sticlă. De pildă, unii ridică problema sărăciei, alții pe cea a libertății sau a contingenței. Într-o lume fracturată, mută, dar stridentă, individul "trestie plăpîndă" (Bergson), dar suveran, ambele derizorii, se recomandă ca monada de la care totul poate să se reconstituie. Individul în sens de sine divin, de chip, miraculos și deplin, netrecător și fragil, glorios și absurd, doar el poate să
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
cu numele soțului, scriitorul Dimitrie Karnabatt, folosind adesea și pseudonime (Calina, Donna Sol) sau recurgând la mici artificii de iscălitură (L.K., L.Kar., L.Karr., Kara, Lucrezzia Kara). În noiembrie 1932 este primită în Societatea Scriitorilor Români. Simpatia ei, cam stridentă, pentru mișcările de extrema dreaptă o expune în ultima parte a vieții unor persecuții. În 1945, de pildă, i se interzice să mai profeseze ca ziaristă; curios, în „Papagalul” (1946) îi mai apar câteva colaborări. Până atunci publicase în presă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
această operă, acuzată că aduce pe primul plan urâtul, instinctele primare, vulgarul și atâtea alte elemente cari constituesc esența sufletului și a caracterului țăranului finlandez"96. Horia Oprișan precizează că țăranul lui Kivi era o apariție mult prea dură, colțuroasă, stridentă în tonuri, pentru August Ahlqvist, care probabil ar fi acceptat mai ușor "niște țărani gen Alecsandri sau Grigorescu, diafani, nenaturali"97. Articolul dedicat lui Aleksis Stenvall Kivi se încheie cu mențiunea că, în vreme ce numele lui August Ahlqvist este reținut doar
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
că seamănă cu zona Bucovinei. Despre orașe menționează că au fost construite după un plan bine gândit, pus apoi în discuție publică. Nimic nu s-a construit la întâmplare în această țară, clădirile neavând rolul de a epata prin ornamentații stridente. Este amintită de asemenea activitatea culturală intensă, activitate susținută de edituri, biblioteci, teatre. Una dintre manifestările culturale pe care le amintește și Mircea Iorgulescu este de pe acum celebrul festival de poezie de la Lahti. Acesta menționează că au fost scriitori români
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
să devină mai la modă. Cât îl privește pe soț, s-a resemnat în aparență, dar nu renunță la speranța de a găsi o ocazie mai bună de divorț. Divorțurile Cuvântul divorț le sună rău urechilor occidentale; e ascuțit și strident; scârțâie ca o sfâșiere violentă. Ideea reflectă această impresie fizică: ruptura unei gospodării, dispersarea unei familii au ceva dezolant. Nici cuvântul, nici lucrul nu au nimic înspăimântător aici; oamenii se iau, se lasă, se iau iar pentru motive când grave
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
a răsturnat de trei ani încoace toate ministerele Valahiei, ca ministru și șef de cabinet arăta un talent, o constanță, o probitate ce îi justificau ambiția. Având o constituție șubredă și bolnăvicioasă, mic, slab, dar cu ochii arzători și vocea stridentă, cu gura sa sardonică, el se metamorfoza la tribună; vorba sa îi făcea să tresară pe ascultătorii săi, cum tremura el însuși azvârlindu-și perioadele. D-l Catargiu era de o integritate capabilă să reziste tuturor încercărilor, virtute atât de
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
puțin îndrăznețe pentru problemele cu care se confruntă. Lumea, de la început (1984) și Luna de pe cer (1988) reiau, compunându-i alte circumstanțe, subiectul din Cu pieptul în bătaia vântului. Anton și Mura se regăsesc după o lungă despărțire. Happy-endul este strident: bărbatul își descoperă, uimit și înduioșat, fiul, autorul vădind și acum „nesiguranțe de debutant” (Valeriu Cristea). Să visezi în crângul de salcâmi (1985) se bazează exclusiv pe stratagema povestirilor paralele, bun prilej de a invita (prea) multe personaje în scenă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
totuși om de echilibru, apropiat de ASC. Activist zelos, dar apropiat de studenți. S. B.: Cornelia Diaconu cine era? D. T.: Aaa, doamna Diaconu de la Conservator își făcea și ea treaba în cea mai mică universitate de atunci. Nu era stridentă, era echilibrată. S. B.: Vasile Diaconița, de la universitate. Om care va avea funcție mult timp. D. T.: Da, de la Matematică. Țin minte figura lui și îl țin minte din ședințe. Un tip paradoxal, așa. Și cu spirit de glumă, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
predea aici, la "Petre Andrei", la Economie. S. B.: Simion Natalia, care apare la socialismul științific. D. T.: Era soția directorului adjunct al Direcției Comerciale Iași. Femeie severă, fermă. S. B.: O Ana Pauker? D. T.: Nu, nu era prea stridentă. S. B.: Era la Facultatea de Filosofie, la Catedra de socialism științific. Dar eu n-am prins-o, după Revoluție a dispărut total. Mai departe, Octavian Loghin de la Drept. A fost și decan, și prorector. D. T.: Da, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
dar dacă acel tânăr nu dovedește, îl dă sistemul afară. D. T.: Costel Mungiu după Revoluție a fost civilizat. A fost, cum să spun eu, echilibrat în expunerile lui publice. Și-a văzut de meseria de doctor, n-a ieșit strident ca anticomunist, cum au făcut alții. Și nici mea culpa, să-și pună cenușă în cap. S. B.: Dar el nici n-a fost într-o funcție atât... D. T.: Era membru de partid, responsabil cu studenții străini. S. B.
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
făcut". Vorbim despre 1971, când începuse goana și prigoana, când ați fost tuns de milițieni. Erau profesori care dădeau afară pe motivul acesta sau nu primeau în examen? D. T.: Nu prea. Dar veneam chiar îngrijiți. Nu am văzut cazuri stridente. S. B.: Să vedem ce spuneau și studenții. În 1972, Bujor Prelipcean (președinte ASC la Conservator) ia cuvântul la Conferința ASC pe Centru și spune: "Așa cum spunea tov. Ceaușescu cu prilejul deschiderii anului universitar, care a avut loc anul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
mereu; miere; minge; moarte; monedă; neinteresant; neon; nisip; nu; oboseală; te oprește; ouă; pal; pară; pățanie; pere; perete; pix; plictisit; PNL; portocală; portocaliu; porumb; posomorît; puișor; puiul; pur; purpuriu; răceală; relaxare; roșu+albastru; roșul; ruginit; sare; senin; slănină; speranță; splendid; strident; suspiciune; suspin; timid; trist; tristețe; ureche; UVT; vară; vesel; violet; vopsea (1); 781/167/69/98/0 găină: ou (197); ouă (97); pasăre (84); cocoș (83); pui (35); animal (28); pene (23); mîncare (19); carne (17); supă (15); ciorbă (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
motiv; sub nas; natural; neamuri; neîncetat; nesimțire; ochi; om; omul; optimism; optimist; păr; plăcere; plăcut; plîns; cu poftă; pozitiv; pozitivism; prieteni; prost; ca prostul; prostul; sare; fără sens; serios; a se simți bine; a te simți bine; slăbești; speranță; stimul; stridente; strîmba; strîmbă; din suflet; sumbru; supărat; taci; tinerețe; trăiește; a țipa; urechi; urît; urlă; verde; veselă; veselește; veseli; voios; zidar; zîmbăreț; zîmbet, buze; zîmbete; a zîmbi; zîmbit; zîmbitor (1); 799/180/58/122/0 rîndunică: pasăre(250); primăvară(75); zbor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nervozitate; nuanță; obraz; obsesie; ochi; ouă; pasional; Paște; părinți; plăcere; prieten; profund; profunzime; pur; putere; ca racu; rană; rău; război; rodie; romantic; romantism; România; rus; rușine, rușinea; sănătate; sărac; ca semaforul; sentiment; ca sîngele; sîngele; sîngeriu; stacojiu; steag; steaua; stres; strident; tare; teatru; unghiul; vesele; vioi; violent; vulgar; vulpe (1); 807/170/56/114/0 rudă: neam (215); familie (118); apropiată (46); mătușă (31); apropiat (28); mama (28); frate (23); văr (18); unchi (16); sînge (14); mamă (11); verișor (10); aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mamă; mă; cu mine; neajutorat; neauzit; nebunie; needucat; neplăcere; neputință, durere; nerăbdare; nesigur; numele; numi; o persoană; oamenii; ocărăște; ofensare; panică; pe nume; Petrică; profesor; profesorul; radiații sonore; răbufnire; răutate; război; rece; reproș; reproșa; scandal; singur; sos; speriat; spunea; stadion; strident; strigă; strigăt; strigoi; suferință; supunere; surd; șeful; a tăcea; tăietor; tortură; tremura; uimire; uliță; umilință; un țipăt; undă; ură; ureche; urlat; urlete; vecinul; veselie; voce ridicată; vrea; zbier; zice; zvon (1); 809/194/65/139/0 strînge: adună (96); aduna
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Intenția etică se perturbă în instantaneele lui grotești, luând forma unor șarje de cârcotaș. Cu un debit abrupt, în rostiri colțuroase, stihuitorul, când cuprins de „duhul negrei desperări”, când agitând „pumnul răzbunării”, e mereu alături de dezmoșteniții soartei. O voce cam stridentă se aude în buciumările de crez naționalist. Visul României reîntregite îl însuflețește pe condeierul mehedințean în suita eroică Din iureșul războiului sfânt (1943). Peisajul agrest îl reconfortează pe autor, senin și destins în versurile de atmosferă rustică și naturistă. Dinspre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
de montaje financiare. Apoi a venit și avertismentul președintelui Băsescu. Oricum, BNR trebuie să rămînă independentă și am arătat că ar avea și mijloace de a rezolva problema dac-ar vrea. O singură voce a făcut opinie separată și destul de stridentă, anume cea a eternului consilier Adrian Vasilescu. Fost ziarist, acesta a fost promovat de dl. Isărescu ca purtător de cuvînt și s-a înveșnicit pe post. Ascultîndu-i explicațiile alambicate și gîfîite, în ultimii ani am înțeles tot mai puțin din
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]