36,705 matches
-
expresie de mînie a noastră, a rătăcitorilor, împotriva rătăcirii în care ne tîraște, tîrîndu-se pe șine, istoria imediată." Pe urma acestei afirmații de acum 38 de ani, grupul de cercetători de la Jurnalul literar au dezgropat din uitare românul, l-au studiat și au ajuns la concluzia că el aparține indubitabil lui N.I. Herescu, eroul principal, scriitorul român exilat la Paris, Gabriel Adam fiind un alter-ego. Drept care, Editura Jurnalul literar a publicat recent, în traducerea Corneliei Ștefănescu (o muncă deloc ușoară fiindcă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
din 1999 în loc să se convingă cu ochii săi cum va arata România în 2001? * Celebrii frați Boilă, senatorul Șerban Săndulescu, Victor Ciorbea și Ion Rațiu toți din PNȚCD, plus cîteva zeci de membri ai AFDPR și ai Alianței Civice au studiat sîmbătă, 20 martie, posibilitatea înființării unui nou partid politic. Posibilitatea există, dar cum momentul nu era prea bine ales, autorii acestui studiu de fezabilitate au decis să continue testarea pieței și sensibilizarea acesteia, în vederea lansării unui nou produs politic de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
să aibă grijă de ultimii trei copii minori, pe care voia să-i aducă la profesiuni sigure și onorabile O fată, Rîța, a fost ajutată de scriitor pentru a absolvi, la București, o școală de silvicultura, iar Tiberiu, mezinul, va studia dreptul, devenind avocat, lăsînd niște, să le spun, memorii în care îl cam calomnia pe fratele său, scriitorul, sicanînd-o pe Puia cu pretenții la moștenire. Ludovica, femeie aprigă, desi obținuse, ce-i drept, o modestă pensie de urmaș (mai întîi
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
Arhipelag" din Târgu Mureș, în seria "Poetica", al cărei coordonator este Al. Cistelecan, propune o estetică a "nimicurilor', a lucrurilor înconjurătoare ce fac parte din peisaj, fără să mai constituie obiectul atenției noastre. Poetul este un "om florivor" care "a studiat odată/firele de iarbă" în "Grădină lui Candide" unde totul are viață: "O roșie cărămizie/se înroșește singură pe masa/ O plantă cum se bucură de apă/ Și cum dispare apă pe pămînt/ prin crăpături deodată/ Parcă înregistrează un cutremur
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
din țară și chiar pe cărțile lor. Dl Stephen Fischer-Galati este unul dintre acești istorici din străinătate permanent interesat de fenomenul românesc. De fapt, d-sa e născut în România, a făcut aici liceul și a plecat în S.U.A., a studiat istoria a devenit profesor la importante universități din țară de adopție (Este exact cazul Irinei Livezeanu, autoarea cărții Cultură și naționalism în România Mare. 1918-1930, apărută mai întîi în S.U.A., în limba engleză și tradusă anul acesta de Editură Humanitas
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
investitori străini, fiind cu reformarea structurilor economice abia în etapele inaugurale. Să fie aici "nenorocul istoric al României" de care vorbea Cioran? Cartea d-lui Stephen Fischer-Galati e un bun, excelent manual pentru studenții americani (nu numai!) care vor să studieze istoria României în acest secol ce stă să se încheie. Stephen Fischer-Galati - România în secolul al XX-lea. Editură Institutul European, Iași, 1998.
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
și alta: de vreme ce critică, singura, se apleacă asupra unor opere cu adevarat vii (care, contemporane fiindu-ne, "ne mișcă, ne înduioșează, lovindu-ne slăbiciunile noastre, învăluindu-ne într-o atmosferă de simpatie"), istoriei literare revenindu-i misiunea de a le studia pe acelea, indiferente, din trecut, se înțelege ușor că între critică și istorie literară nu poate fi nici o punte. Emulii lui E. Lovinescu dintre războaie îi preiau idiosincraziile mutaționiste. "Istoria literară se ocupă de autorii trecutului mai mult sau mai
Conceptul de istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18048_a_19373]
-
să vadă, personajul contemplă cu lacrimi de duioșie în ochi viața de fiecare zi a unor oameni pe care i-a iubit și care în realitate au dispărut de multă vreme. Z. Ornea este un asemenea personaj. Departe de a studia functionăreste documentele unei epoci, așa cum procedează alți istorici literări, el asista, cu un luminos sentimentalism, la prelecțiunile populare, la ședințele Junimii, la discutarea de către junimiști a sumarului Convorbirilor literare. Îți vine să crezi, citindu-i cartea, că nu s-a
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
președinte?) al Comisiei de Învățămînt din Cameră, ca răspunzînd de Universitate din partea S.R.I. Ofițerul dorea informații precise despre activitatea grupului de cercetare "A treia Europa", finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă. Așadar, S.R.I. îi urmărește pe cîțiva intelectuali care studiază fenomenul central european, editează o publicație și tipăresc române și eseuri privitoare la un spațiu artistic bine cunoscut și căruia cultura română îi datorează destule lucruri. Cu prilejul mineriadei din ianuarie, acelasi S.R.I. și-a dovedit cu strălucire incapacitatea de
Statul de drept si cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18062_a_19387]
-
imanenta" și "transcendență", un termen nu se înțelege fără celălalt, ei sînt în antiteza; înțeleg prin "imanenta" unei opere faptul de a constă într-un anumit tip de obiect, iar după ce l-am perceput, descris și studiat, mai rămîne de studiat felul în care opera depășește, trece dincolo de acest obiect, fenomen pe care îl numesc transcendență, (acesta este, de altfel, sensul etimologic și prim al cuvîntului transcendență). De exemplu, o operă literară rezidă într-un text și aceasta este imanenta ei
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
Alex. Ștefănescu Un martor incomod Băutorii nu admit în mijlocul lor un nebăutor. Se simt stânjeniți de prezență cuiva care rămâne treaz și îi studiază. Un astfel de martor incomod este Dorin Tudoran. În mod fatal el a devenit cu ani în urmă indezirabil pentru regimul comunist, un regim al mistificării. Dar Dorin Tudoran incomodează pe aproape toată lumea. El nu se solidarizează euforic nici cu
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
Nicolae Manolescu AM STUDIAT o vreme felul în care a funcționat cenzură comunistă a publicațiilor de tot felul, reviste literare, cărți, dar și a spectacolelor de teatru și a filmelor. Am ținut un curs la facultate pe tema această, am cercetat arhivele. Studiului i
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
atrage că un magnet, dar nu din curiozitate turistică, ci ca loc de studiu și învățătură. În 1928, terminînd Facultatea de Filosofie a universității bucureștene, în Italia fiind într-o călătorie, scrie unui maharajah mecenat, solicitîndu-i o bursă pentru a studia filosofia indică cu vestitul profesor Dasgupta. Minune, maharajahul îi acordă bursă. Dar n-are bani pentru a ajunge în India, unde era așteptat. Ministerul Învățămîntului, la care apelează, îl duce cu vorba. Și vremea plecării venise. Atunci intervine salvator un
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
și conduită personală. Își descrie tovărășii de călugărie mai mult pentru a fixa, pe hîrtie, obiceiuri și cutume, mai toți practicînd activ yoga, meditînd, si actualizează spiritualitatea cărților sacre, pe care, unii, le citesc. Cu siguranta, aici, in mînăstire, a studiat, măi adîncit, viitorul savant practicile yoga, descrise, apoi, în cartea omonima. Să notez că memorabile sînt paginile despre cobră neagră și despre leproși. Dl. Mircea Handoca a pregătit, după ediția a II-a, din 1935, a acestei cărți o foarte
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
unei introduceri în structuralism, al unor cursuri despre semiotica și alte asemenea. Întîmplarea a făcut ca la catedră d-sale de la Universitatea din Amsterdam să țină un curs de literatură și istorie a României. Și, treptat, pentru informare, începe să studieze sistematic cărți de istorie. De aici pînă la elaborarea unor studii de istoriografie nu e decît un pas. Dl. Sorin Alexandrescu l-a făcut. Desigur, aceasta nu o face prin examinarea unor documente de sursa primară sau a lecturii presei
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
dar și cu cele ale intelectualității românești din provincie la care lua parte, mereu respectat și, de aceea, invitat. Aș adăuga imediat că aceste calde scrisori sînt și o pildă despre stilul epistolar al unui bătrîn cărturar, care pot fi studiate ca atare. Pentru că am pomenit despre participarea sa la viața politică românească din Bucovina subjugată, să relatez despre anul 1871, cînd îndemnat de Alecu Hurmuzaki de a se înscrie candidat român la deputăție în regiunea sa (Suceava) împotriva altuia ne-
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
vioara unui lăutar și a cîntat, exaltat, o nesfîrșită horă. În 1876 părintelui Porumbescu îi moare soția,de aceeași boală care l-a răpus și pe Ciprian. Apoi se va mărita (ce-i drept greu) și fiica sa Maria, Ciprian studia departe muzica, a compus opereta sa Crai nou, vestita Baladă și alte compoziții iar, în 1885, cade, și el, victimă tuberculozei, la treizeci de ani un alt fiu, rătăcea fără a se chivernisi și bătrînul preot rămîne singur, neconsolat de
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
bătrînel reumatic, pe "extremiștii de dreapta", da. Ca "nume adunat pe-o carte", da (peste douăzeci de tomuri de istorie literară, acoperind perioada 1860-1944). Atunci cînd încercăm să descoperim însă și substanța domnului Z. Ornea, cînd ne străduim a-l studia pe Z. Ornea "în sine", descoperim că mai sus de accidentele tipografice nu prezidează nici o esență, că totul este vacuu. Vastul costum de hîrtie e gol, locuit doar de o siluetă subțire, străvezie și pîlpîitoare, de Golem lingav. Va trebui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
și instrucțiuni menite să ofere cuiva o abilitate anume, deprinderea de a face un lucru oarecare. Arta persuasiunii, de pildă, nu se referă la o inspirație divină și misterioasă, ci la un set de strategii explicite, pe care le poți studia și apoi folosi, spre a deveni astfel un bun orator, o persoană capabilă să-i convingă pe ceilalți. Fac astfel de banale precizări pentru a lămuri dintru început de ce titlurile celor două cărți publicate de Editura Institutul European sînt inadecvate
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
un cămin studențesc, transformat prin pensionare dintr-un zbir ăntr-un obiect al batjocurii bețivilor din crâșma (Duminică domnului Chichifoi), un hoț de poșete dintr-un tren, copleșit de admirație pentru femeia frumoasă pe care urmează să o jefuiască (Călătoria) sunt studiați de Dan Lungu cu atenția rezervată prin tradiție unor eroi de epopee. Prozatorul descoperă mereu ceva interesant an comportamentul lor și reprezintă cu arta acel ceva. El ne surprinde și la un moment dat chiar ne șochează prin talentul său
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
Alecsandri, ca să putem reproduce orice, de oriunde. Practic, fiecare autor supus acestui tratament abuziv ar putea să-l dea în judecată pe Cezar Paul-Bădescu. Autorul antologiei pretinde că procedează imparțial, mulțumindu-se să consemneze un fenomen publicistic, edificator pentru cine studiază (sau va studia) conștiința literară românească de la sfârșitul secolului douăzeci. în realitate, însă, el este tendențios. Mai exact, apără dreptul unora de a nega valoarea operei lui Eminescu și contestă dreptul altora de a nega valoarea unor asemenea inițiative. îi
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
reproduce orice, de oriunde. Practic, fiecare autor supus acestui tratament abuziv ar putea să-l dea în judecată pe Cezar Paul-Bădescu. Autorul antologiei pretinde că procedează imparțial, mulțumindu-se să consemneze un fenomen publicistic, edificator pentru cine studiază (sau va studia) conștiința literară românească de la sfârșitul secolului douăzeci. în realitate, însă, el este tendențios. Mai exact, apără dreptul unora de a nega valoarea operei lui Eminescu și contestă dreptul altora de a nega valoarea unor asemenea inițiative. îi susține moral pe
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
a făcut din disc temelia activității sale, ceea ce i-a dat ce ași dorea mai mult, independentă față de orice autoritate instituțională. Dar nu a făcut-o numai din calcul și an mod pasiv, ci și din reală pasiune pentru tehnică, studiind el ănsusi mijloacele și posibilitățile apărăturii, parcurgând toate etapele de la discul mono până la video-disc. an opera a introdus sistemul schimbului de spectacole ăntre marile teatre, a promovat obiceiul de a se cântă an limba originală și star-sistemul cel mai elitist
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
program, 39 de sponsori! (caietul program are o grafică impecabila și o copertă inspirată). Pe viitor, ar fi binevenit, ansa, un plus de rigoare și de informatie an fișele de prezentare ale filmelor; cine șanț, de fapt, autorii? Ce au studiat? Ce au mai făcut? Câți ani au? Cine șanț actorii? Nu aflăm nimic.) După proiecții, ăn fiecare noapte, urma un program - facultativ - de restaurante, cocteiluri, recepții. Judecând după efervescenta traseuluii monden, s-ar zice că lucrurile, ăn România, șanț pe
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
zece minute în fața ghișeului unei agenții C.F.R. Pe când parlamentam cu funcționara, spunându-i ce doresc și așteptând sosirea diagramei, în urma mea s-a creat un șir destul de respectabil, de șapte-opt metri. Cum nu prea aveam altceva de făcut, i-am studiat pe cei de la coadă, curios să aflu pe unde mai călătorește românul. Surprins de numărul impresionant de oameni care, la diverse ghișee, se încolonaseră răbdător, mi-am reamintit că, tot mai des, din "Mersul trenurilor de călători" sunt radiate diverse
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]