2,123 matches
-
trezi, iarăși, interesul. Era exact ora când ieșeau elevii de la liceul orașului, mergând spre case grupuri-grupuri în pâlcuri vesele. În discuțiile lor Karl simțea o plăcere greu de explicat, auzind freamătul conversațiilor dintre ei, acea revărsare a bucuriei vieții, glasuri suave și înflăcărate ale tinereții. În situația lui de profesor, Karl recunoștea aproape pe toți elevii care treceau prin fața privirilor sale. Dar acum sentimentele sale, la vederea acestor râuri de tinerețe revărsate pe străzile orașului, erau de o altă natură, copii
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
încleștează trupul spiralat și verzui pe crengile perene. Primăvară , devreme, cleiul transparent , ca niște plasturi aplicați ad-hoc, sclipește în lumina caldă a diminetii.Acum merele aurii se înghesuiesc printre frunzele protectoare și râd că o grămadă de smaralde la sânul suav al tinerei prințese. Mai departe de casă, pe aleea ce duce spre porțile din scânduri îmbinate artizanal, un zarzăr își îndoaie crengile pline de roade. Zarzarile, de soi ales,arămii, căci nimeni n-a avut timp să le culeagă , se
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
încleștează trupul spiralat și verzui pe crengile perene. Primăvară , devreme, cleiul transparent , ca niște plasturi aplicați ad-hoc, sclipește în lumina caldă a diminetii.Acum merele aurii se înghesuiesc printre frunzele protectoare și râd că o grămadă de smaralde la sânul suav al tinerei prințese. Mai departe de casă, pe aleea ce duce spre porțile din scânduri îmbinate artizanal, un zarzăr își îndoaie crengile pline de roade. Zarzarile, de soi ales,arămii, căci nimeni n-a avut timp să le culeagă , se
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
alfa și omega” copilului venit în lume pe plaiuri mirifice, de basm. „Părul, nucul și gutuiul/ sunt deja cam ofiliți/ nu e nimeni prin ogradă/ să simtă că sunt iubiți”. (Așa-i viața...) Într-adevăr, peisajul conturat ni se înfățișează suav, în contururi fine, de o candoare ieșită din comun. „Mi-e dor de tanti Victorița/ de sfatul ei cel înțelept/ deși, de-acolo nu mai vine/ eu parcă tot o mai aștept”. (Dor de tanti Victorița) Ființe plăpânde populează acest
REVENIREA LA INOCENŢĂ-UN STROP DE VEŞNICIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353828_a_355157]
-
o stradă de rând, sub o umbră de pin: Te iubesc princiar, doamna mea. Zvârcolit te iubesc, te respir fumegând Când îmi pui pe obraz, nufăr cald, fruntea ta Te iubesc în genunchi și în albul de nea Nelumesc și suav, draga mea. Mă-nfior,omenesc , așteptând printre ploi Cu o mână de flori , neputând să mă cert Că lipsindu-mi prea mult, nu mai știu să mă iert Și trăiesc, respirând lumea ta. Ce aripi mi-ai cusut pe sub coasta de
PĂMÂNTEAN, NELUMESC... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353930_a_355259]
-
să mă privești cu dragoste ce fac, când eu pierdută-n visurile mele sufletul petale mi-l desfac * Azi mi-ești lumina ce-o revarsă cerul în vorbele ce-atât de mult îmi plac. Dar numai îngerii cunosc misterul parfumului suav de liliac! * de Gabriela Mimi Boroianu 14.04.2015 Referință Bibliografică: Parfum de liliac / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1570, Anul V, 19 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Mimi Boroianu : Toate Drepturile Rezervate
PARFUM DE LILIAC de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353929_a_355258]
-
de teama mea te iert, prin disperări că vei uita și-acest poem de lut, care-am ajuns, sub larma unor pluguri crestând cu dor, pe talpa unor juguri iubirea ta, sfârșit fără-nceput. Te iert că m-ai iubit suav și vag, încercănat și tandru ca o vină că nu sunt Ea, că Ea n-o să revină; Te iert din frunza ultimului fag. Iertări învinse cer, știind că totuși nicicând n-ai fost fost aici, nici când șopteai cu glas
TE IERT... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353954_a_355283]
-
1367 din 28 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Iluzii și vise fragmentate Traduse în resturi de viață sadică dispar în noaptea amară de smoală. Rătăcită într-o noapte sinistră Imaginația mea inventează coșmaruri ce-mi torturează sufletul secat de imagini suave. Strigătul meu sună ca o șoaptă neputincioasă. E sufocat de întunericul etern în care nicio tortă nu luminează drumul spre visul renăscut. Singură, pe căi de coșmaruri într-o adolescență furibundă Plâng cu lacrimi secate. Îmi arde trupul în crematoriu
ADIO ILUZII ŞI VISE de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353112_a_354441]
-
Și-aștept, răbdătoare, o stea să se nască. În drumul spre-nalt călăuză să-mi fie, Scânteile ei să mă țină aproape De dragostea pentru mister, poezie Și pentru dorința ascunsă sub pleoape. În sufletul meu, azi, se naște un cântec Suav, delicat, care tremură-n noapte... Iar stelele toate șoptesc un descântec, Uimind Universul cu tainice șoapte. Și stele și suflet se prind într-o horă Pe scena albastră, de doruri cuprinsă, Iar luna semeață, a soarelui soră, Străluce mirific pe
ÎN SUFLETUL MEU SE ASCUNDE O TAINĂ... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353225_a_354554]
-
vieții sufletești! Și demoniac și angelic este răsunetul suplu al muzicii clasice, nemistuit, ca un tropot de clinchete, ca o lunecare de izvoare pe pietre îmbrăcate în mușchi. Cel al vocii sopranei Angela Gheorghiu este numai angelic! Artista e frumoasă, suavă ca o hermelină. Oricând cântă pe scenă, ziua e în pragul primăverii, iar scena e un vast farmec sonor îngemănat cu solemnul și voioșia... Pășește pe ea ca pe o dușumea așternută cu macaturi înflorite, aduse din zestrea de acasă
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
plecat nebuni pe mare, Aripa să le-o sărute Primul răsărit de soare. Mi-au luat inima cu ei Îmbrăcată în stamine, Zborul să le înflorescă Peste marea de ruine... Pescărușii mei albiți, De ninsorile din vremi Sunt atâta de suavi... Speră totuși să îi chemi! Pe o aripă duc plânsul Și pe una doar tăcerea, În pahar îți torn -albastru Să - nțelegi că asta-i vrerea! Cerul tot îl prinde zborul Și în suflet doar fiorul, Norii fug în alte
PESCĂRUȘII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352601_a_353930]
-
12 martie 2016 Toate Articolele Autorului MI-E DOR... de Nicolaie DINCĂ Mi-e dor de parfum de lumină, De dragostea noastră albastră, De clipa mereu cristalină, De lună - prietena noastră. Mi-e dor de-un sărut ca o șoaptă, Suav, șovăielnic - ca vântul, Idilic, ca pâinea ta coaptă, Ce-mi arde pe buze cuvântul. Mi-e dor de-o atingere moale- De buze, de zâmbet, de sân-, De-un foșnet fâșneț - ca de poale Muncite de-o dragoste-n fân
MI-E DOR… de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352661_a_353990]
-
aici sunt încărcate de mister și magie... Dacii au crezut în nemurire, iar noi suntem urmașii dacilor și ne numim ROMÂNI. E-nmărmurită și albă pădurea, Înveșmântată în cristale sclipitoare, Prin inima ei, sanctuar de Lumină, Străbate Calea o frumoasă, suavă, Sibyllă. Fecioara în taină se roagă La zeii ce suflet i-au dat Să traverseze în pace pădurea Cu sufletul deschis, neîntinat. E început de drum sau început de Lume Palatul iernii de cleștar? Oare, copacii i-s prieteni sau
SIBYLLA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353552_a_354881]
-
s-apară: Val înalt,născut din mare să-l umple de sare-amară Vânt nebun,plin de răcoare mângâind tăios,să-l doară Voalări de curcubeie în șuvoi de apă clară Voci perechi într-o chemare susurată ieri,spre seară Violet suav de floare Ce regin-a fost o vară...! DAN MITRACHE Referință Bibliografică: VIS DE PIATRĂ / Dan Mitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1181, Anul IV, 26 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Mitrache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
VIS DE PIATRĂ de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353570_a_354899]
-
dragoste: „Sărutul fără mustață e ca oul fără sare.”; „Răsunetul unui sărut nu-i ca cel al tunetului, însă ecoul lui stăruie mult mai mult.”; „Surâse și apoi din adâncul inimii m-a sărutat...n-a fost nicicând sărutul mai suav.”; „Câte sărutări, perechi desperecheate/ Câte priviri strecurate/ Din ochi al dragostei luate.”; „Hai să pornim cu un sărut/Către o lume necunoscută”; „Ziua întreagă te-aș iubi,/ Iar noaptea te-aș drăguți.”; „Un sărut de m-ai lăsa/Să-ți
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
ochii strălucind și inima zburdând se pare că i-au adus în dar și-o sanie de-argint, numai de ea văzută, plină, plină cu fluturi, dar nu orice fel de fluturi... „Cu sufletul învăluit în alb de lăcrimioară/ Când suava rândunică venit-a înapoi/ Noi ne topim ca fulgii de nea în primăvară/ În prietenia caldă ce-am cuibărit-o-n noi.” - mărturisește Diana în „Baladă pentru tine”... Hopa! Să fie oare primii fiori-fluturași ce-i inundă sufletul și-o
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
de fapt florile? - Mi-a mai spus cineva același lucru. - Da? Cine? - Țigăncușa care l-a aranjat. - Sigur, este deosebit de frumos, mai spuse ea privind buchetul cu interes și admirație, de parcă i-ar fi fost dăruit ei. - Și ce parfum suav împrăștie în jur, completă ea. Nicio femeie nu poate rămâne insensibilă la un asemenea buchet. Urcară în mașină și porniră spre Spitalul Județean. Bărbatul o privea cu interes, cum își afunda mereu nasul subțire, printre trandafiri. I se citea pe
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353561_a_354890]
-
a lăsat să vorbească privitorilor. Expresia tablourilor ne cheamă în lumea sa, în interioritatea sa sufletească, s-o aflăm și să o cunoaștem. Despre culoare? În aceste tablouri culorile alternează una cu cealaltă, uneori îndrăzneț, conducând la tușe contrastante sau suave, ambele variante fiind la fel de captivante. Alteori, o culoare alternează cu ea însăși și creează nuanțe fericit alcătuite. Este această alternanță o luptă interioară?... Este ca o dispută metaforică între culoare și nonculoare, printr-o construcție armonioasă, care reconciliază nuanțele între
POEZII PASTELATE -CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353702_a_355031]
-
a ivit formația muzicală „Millenium”. Așezământul lui natal e Chișinău, sub o cupolă de circ, data e aprilie 1997, iar compozitorul și aranjorul Vlad Gorgos era atunci florarul, căci a îmbuchetat fragezi și fermecați boboci cu duh și glas. Erau suavi, udați cu rouă și mistuiți în lumină de stea - sunt azi flori contopite cu roua și steaua, sunt clopoțeii și lăcrămioarele de cristal ale Basarabiei. „Îngerii din Chișinău”, i-au numit Benone Sinulescu, cântărețul de muzică folclorică românească și sufletul
MILLENIUM. AUR FLUID DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354112_a_355441]
-
rupă. - Ia priviți ce frumusețe de copil! exclama asistenta care intrase în grabă. L-a așezat la pieptul meu... și am crezut că lumea toată s-a topit în acel moment. Era cea mai fină atingere, o senzație atât de suavă și de plăcută, cum nu mai cunoscusem niciodată până atunci. Mă uitam la el ca la o minune, o făptură ireală... și o fericire imensă mi-a inundat sufletul, mi-a copleșit întreaga trăire. „Copilul meu... copilul lui Alex”... și
“ZI FATIDICĂ... MADRID, 11 MARTIE 2004” (FRAGMENT DIN ROMANUL “VIAŢĂ FURATĂ”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354525_a_355854]
-
de a-l schimba; adică, o atitudine intranzitivă. La Mingote, exista o dorință de a provoca schimbarea lucrurilor. Pentru Lazaro, dezacordul cu ceea ce este regulamentar constituie fundamental umorului, a cărui extrema o numim comic. La celălalt capăt, dobândește forme mai suave și provoacă senzația de plăcut a unui zâmbet, putând ajunge chiar și la poezie.”[8] În ciuda preciziei explicației lui Lazaro, încă nu sunt clarifícate foarte bine granițele dintre acești 2 termeni, mai ales în cazul lui Schor, unde întâlnim umor
DOREL SCHOR SAU ITINERARIILE ABSURDULUI de DIEGO VADILLO LÓPEZ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354526_a_355855]
-
în Logos-ul Solaro-Vegetalo-Cristic, dobândește puterea vindecării de IARNĂ- și a trecerii Adolescenței (ca stare tranzitorie), dinspre „pătarea cu/de iarnă”, spre POEZIE/ RE-ARMONIZARE-RE-ORIGINIZARE A LOGOS-ULUI, întru Parashabda-Suntetul Originar al Demiurgiei Cosmice: „Soarele apăruse târziu, pe cer/ Cu licăriri suave pe zăpadă, / Care sunau a asfințit. Numai dealul răsuna alb / Deasupra ghioceilor veseli, / Pătați de iarna, / Ce trecea nepăsătoare, / Ducând anotimpul în poezie” (cf. Răsărit). Intranzitivitatea/intransigența MAMEI, FLORII, CĂRȚII- par a cere echilibrarea, cosmico-umană, prin elemente tranzitiv-versatile, constant-interogative: OGLINZILE
CRONICĂ LA VOLUMUL SPIRALELE ADOLESCENŢEI DE ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354587_a_355916]
-
în: Ediția nr. 2118 din 18 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului „Cu ochi de șoim, cu pletele nebune,/ Curcubeul Toamnei coboară în pridvor./ Mă năpustesc prin vetrele străbune/ sub zări albastre, verde călător.// Pădurea freamătă mereu acelaș dor,/ sus cântece suave și legănări de vânt,/ în ochii-albaștri-ai fetei susură izvor/ iar vremea te vrăjește cu tainicul descânt.// Țîșnesc pe arpegii de bătrân cobzar,/ piscurile-n frac spre cer sunt încântare.../ Îmi întețesc fiorul și respir mai rar,/ verde, albastrul, roșul, toate
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
autorul a disociat poemele, în două mari categorii, cele pentru poemul “Rugă fără sfârșit” și altele - libere de tematică, frumusețea lor este aceeași. Sâmburul de inefabil încolțește din toate la fel, pentru că autorul este egal cu sine însuși. O poezie suavă, de o gingășie aparte și în același timp, adânc înfiptă în cotidian, cu rădăcini în glia străbună, care respiră un aer de patriotism autentic, o poezie în același timp angajată și liberă de constrângeri. O poezie plăcută, misterioasă, tainică, inefabilă
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
lunii ucide a rănii grea rană”; „și inima-mi de piatră din piatră să o scoți”; „Din negurile negurilor nesfârșite”; „Tronai etern peste un timp fără de timp”; „Inelul de inele, ecou după ecou ... ” ș.a. Aceste versuri repetate, devin o incantație suavă cântată sub balcon și acompaniată de lira unui trubadur veșnic îndrăgostit. Și vai, dacă n-ar fi așa! Aceste mici artificii, inversările studiate de verb și jocurile de cuvinte dau savoare și farmec versurilor. De altfel, spiritul ludic este prezent
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]