2,801 matches
-
op. cit., p. 1379. 125 Y. Ghebali, The conferences of the Inter-parliamentary Union on European Co-operation and Security, 1973-1991: the contribution of parliamentary diplomacy to East-West Detente, Aldershot, Dartmouth, 1993, p. 64. 126 M. A. Martinez, op. cit., p. 1379. 127 Principiul subsidiarității este o adevărată maximă politică și socială conform căreia responsabilitatea unei acțiuni publice, atunci când ea este necesară, trebuie încredințată entității celei mai mici care e capabilă să rezolve problema. Principiul subsidiarității funcționează împreună cu principiul suplinirii, completării puterilor, amândouă presupunând căutarea
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
126 M. A. Martinez, op. cit., p. 1379. 127 Principiul subsidiarității este o adevărată maximă politică și socială conform căreia responsabilitatea unei acțiuni publice, atunci când ea este necesară, trebuie încredințată entității celei mai mici care e capabilă să rezolve problema. Principiul subsidiarității funcționează împreună cu principiul suplinirii, completării puterilor, amândouă presupunând căutarea nivelului pertinent de acțiune publică. Într-un raport al Consiliului European se spune: "Uniunea Europeană nu trebuie să conducă la realizarea unui superstat centralizat. În consecință și în conformitate cu principiul subsidiarității, nu vor
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
problema. Principiul subsidiarității funcționează împreună cu principiul suplinirii, completării puterilor, amândouă presupunând căutarea nivelului pertinent de acțiune publică. Într-un raport al Consiliului European se spune: "Uniunea Europeană nu trebuie să conducă la realizarea unui superstat centralizat. În consecință și în conformitate cu principiul subsidiarității, nu vor fi atribuite decât sarcinile pe care statele membre nu le vor putea îndeplini în mod eficace". 128 Sinisa Rodin, "The Croatian Parliament in Transition. From Authoritarian Past to European future", în National and Regional Parliaments in the European
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
programul socialist. El se bazează pe apărarea proprietății private a cărei funcție socială este subliniată, pe intervenția Statului în reglarea și corectarea nedreptăților, pe grupurile intermediare, în primul rînd familia, dar și pe comună, pe regiune și pe principiul de subsidiaritate a Statului, adică acela de a nu monopoliza toate sarcinile, ci de a le delega, cît mai mult posibil, grupurilor intermediare. Referința este obligatorie, dar nu este zdrobitoare. Creștin democrații au știut să tragă foloase din unele deschideri pentru a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ei cer, de asemenea, înființarea unui organism superior în cadrul instituțiilor, (Curte supremă sau Consiliu constituțional), care să poată garanta respectarea Constituției și apărarea drepturilor cetățenilor. Dar, în opinia lor, cea mai bună garanție se găsește în principiul comunitar și al subsidiarității. Pentru Partidul Creștin Social Belgian, Statul trebuie să fie "activ și dinamic", dar "trebuie, de asemenea, recunoscută existența entităților sociale mai mici; ele pot oferi foarte mult în materie de colaborare și de organizare și, chiar mai bine decît Statul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
formează tot atîtea grupuri intermediare între individ și Stat, de la familie la regiuni, trecînd prin comune, parohii, întreprinderi, asociații de toate tipurile. Statul trebuie să le recunoască funcțiile, atribuțiile pe care le pot îndeplini singuri, prin propriile mijloace. Este doctrina subsidiarității, al cărei principiu îl găsim la Sfîntul Toma de Aquino, iar mai devreme la Aristotel, bazată pe ideea că Statul a rezultat din individ 5. Ea a fost formulată în Quadragesimo anno de Pius al XI-lea: Nu le putem
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mai elevate". Această idee a fost reluată de Ioan al XXIII-lea în Mater et magistra și Pacem in terris, de Ioan Paul al II-lea în Centesimus annus și se regăsește în Catehismul Bisericii Catolice (nr.1883-1885) din 1992. Subsidiaritatea, principiul major al doctrinei sociale a Bisericii, a devenit un element cheie al programului creștin- democrat. În 1992 i s-a putut verifica importanța în Tratatul de la Maastricht (art.3b), dar ea se găsea deja, implicit, în tratatul din 1951
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
politic: spiritul girondin face parte din moștenirea Revoluției franceze și toată stînga democratică s-a raliat acestuia; ea face parte și dintr-o tradiție a unui segment al dreptei. Dar regiunea intră în identitatea creștin-democrată ca expresie concretă a principiului subsidiarității, mergînd pînă la a da naștere partidelor regionale în Bavaria, în Țara Bascilor și în Catalonia, în Belgia, ba chiar în Italia prin Sudtyröler Volkspartei. Robert Schuman își spunea cu mîndrie "lotharingian de origine". În Idee ricostruttive della Demacrazia cristiana
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
structurile de bază și indivizi pentru a dezvolta responsabilitățile și capacitatea creatoare a oamenilor; în Europa, a Statelor centrale spre Comunitatea europeană. În final rezuma astfel concepția sa: "Noi trebuie să tindem spre o Europă federală cu grad înalt de subsidiaritate". Chiar din 1940, Jacques Maritain spera "în făurirea unei Europe federale, oricît de dură ar fi sarcina"28. În 1951, în manifestul " Forțînd imposibilul; Declarația cîtorva creștini francezi", el definea Uniunea Franceză ca pe o comunitate; patriotismul creștin, tinzînd "spre
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
scria Pierre Pflimlin, "să se ajungă în final la crearea unei federații europene a cărei competență să se extindă, dincolo de economie, la politica externă și la apărare"32. Dar această Europă federală, prin aplicarea principiului responsabilității persoanelor și a principiului subsidiarității preluat din doctrina socială a Bisericii catolice, trebuie să păstreze autonomia statelor într-un număr mare de domenii. Este vorba de a împăca supranaționalitatea cu respectarea particularităților naționale, sarcină delicată, plină de o contradicție greu de depășit. "Visul european, aportul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
sau, în Franța, de generalul de Gaulle și de gaulliști. Al treilea, și nu cel mai puțin important, este adaptarea la Europa a conceptelor tipic creștin-democrate, cum ar fi respectarea grupurilor intermediare, apărarea drepturilor persoanei, noțiunea de comunitate sau principiul subsidiarității introdus în tratatul de la Maastricht semnat în 1991; aceste concepte care sînt astăzi larg recunoscute, banalizate, au intrat în patrimoniul politic comun. Pentru democrația creștină este o victorie dar și un pericol, căci banalizarea unora din temele sale majore pune
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
relația dintre patron și salariați, sau de solidaritatea dintre oameni, fără să se țină cont de diferențele sociale legate de diferențele de productivitate sau de eficiență. Este o reprezentare creștină a omului ca persoană responsabilă care se înrădăcinează în principiul subsidiarității: puterea este împărțită, societatea nu este dominată de un centru. Este ceea ce Raymond Barre numește "conceptul de economie descentralizată", insistînd asupra importanței descentralizării deciziilor 34; există numeroase centre autonome de decizie, Statul fiind unul dintre ele: "Rolul său nu se
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
serios programate". În Olanda, Statul a avut un rol important în organizarea economiei, dar tendința este spre dezangajare: studiul realizat în 1978 de un grup de la Institutele de Știință ale Christen Democratisch Appel Gespreide Verantwoordelijkheid chema la revenirea la principiul subsidiarității, neavînd încredere în economia centralizată. Dirijismul, moștenire a regimului fascist și a specificului italian (situația dramatică a țării în 1945, problema dualismului teritorial), caracterizează, în prima fază, politica creștin democrată. Dacă în primii ani ai reconstrucției, liberalii au jucat, împreună cu
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a doua evoluție structurală provine din modificarea programelor partidelor creștin-democrate. Mult timp originale și izolate, uneori batjocorite, victime ale ironiei, acestea au cunoscut totuși un succes surprinzător, ducînd cu timpul la banalizarea lor: Europa, atenția acordată comunităților și grupurilor intermediare, subsidiaritatea, regionalismul fac parte din patrimoniul comun al partidelor ce excludeau extremele. Acest succes al temelor îndrăgite de democrația creștină ridică o problemă dură în momentul în care adversarul cel mai comod, comunismul, nu mai este un pericol, atunci cînd societatea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
autodisciplina, solidaritatea, spiritul de echipă, toleranța și sportivitatea. Se recomandă utilizarea fondurilor structurale ale Uniunii Europene pentru înființarea și dezvoltarea unităților sportive școlare din regiuni defavorizate. Documentul invită Comisia Europeană, Consiliul Europei și Statele Membre ca, ținând seama de principiul subsidiarității, să elaboreze un cadru legislativ care să ajute la creșterea investițiilor și a mijloacelor materiale alocate pentru activitățile sportive ale tinerilor. În legislația românească este prevăzut faptul că „Autoritățile publice asigură condițiile necesare care vor permite tinerilor să participe liber
EDUCAȚIA FIZICĂ UNIVERSITARĂ, PREZENT ȘI PERSPECTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Flavia Rusu, Nicolae Horațiu Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_779]
-
ferește însă economiile care aproximează tiparul globalizării - cum este economia integrativă europeană - de excese este noua arhitectură a dependențelor umane și instituțional organizaționale pe orizontală și în baza unor principii care luminează virtuțile explicative ale noii paradigme, cum ar fi subsidiaritatea, proporționalitatea și coordonarea deschisă. Rețeaua de dependențe, departe de optimul paretian, este chiar piața coordonată pe care se fondează economia socială de piață și un sistem societal cu adevărat postnațional. Adică exact valorile care anunță ieșirea din paradigma iluministă și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
comunitare, motiv pentru care se va acorda o atenție deosebită formării inițiale și continue, precum și dezvoltării profesionale a cadrelor didactice; managementul educațional la nivelul instituției școlare trebuie profesionalizat progresiv pentru a putea prelua și exercita eficient funcțiile care îi revin; • subsidiaritatea - presupune complementaritate în transferul și asumarea responsabilității decizionale la nivel local, pentru a apropia decizia de cei care sunt direct influențați/interesați de aceasta; • diversitatea culturală și etnică - la nivelul instituțiilor de educație,va fi stimulată exprimarea elementelor identitare ale
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
concrete care abordează nevoia de intensificare a participării, îmbunătățirea eficacității politicii și, mai general, nevoia redefinirii rolului instituțiilor UE. Carta albă propune cinci principii ale „bunei guvernanțe”, și anume: participarea, transparența, responsabilitatea, eficacitatea și coerența, în plus față de cele ale subsidiarității și proporționalității, care au fost deja stabilite în tratate. Satisfacerea acestor exigențe presupune luarea în considerare a necesității revizuirii atât a dimensiunii orizontale (relațiile dintre instituții și cetățeni, precum și relațiile construite de-a lungul politicilor sectoriale), cât și a dimensiunii
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
nu s-au identificat, cel puțin deocamdată, modalitățile prin care această organizație ar putea să stopeze gravele încălcări ale drepturilor omului care se petrec în regimurile nedemocratice. Conceptul-cheie al guvernanței multinivel este realocarea autorității dintre diferitele niveluri, fie din perspectiva subsidiarității, fie din perspectiva descentralizării. Ambele traiectorii presupun reconfigurarea jurisdicțiilor existente și crearea unora noi, reformulate în acord cu capacitatea autorităților. Cu certitudine că această realocare a jurisdicțiilor decizionale poate conduce la o nouă ierarhie, mai degrabă decât la o dependență
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
administrația centrală și cea locală face din acest model unul federal, în cadrul căruia competențele sunt împărțite între statul federal și statele componente, fiind, din acest motiv, compatibil cu descentralizarea. În Germania, administrația publică are la bază principiile autonomiei locale și subsidiarității, comunităților locale fiindu-le oferit rolul de a se gestiona singure, guvernarea pornind de la nivelurile inferioare către cele superioare, spre deosebire de modelul „de sus în jos” caracteristic Franței. În ceea ce privește felul în care sunt interpretate reformele amintite, trebuie spus că, până în momentul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Dezvoltarea Tehnologică și Spațiul"); este interpretată și implementată cu ajutorul actorilor din mediul public și din mediul privat; și exprimă o sumă de bune intenții în sectorul cercetare-dezvoltare-inovare81. Ca orice politică europeană, și politica în sectorul cercetării-dezvoltării-inovării respectă principiul european al subsidiarității, în sensul că formula aleasă de legiuitorul european de reglementare a acestei politici la nivel european se justifică prin intervenția Uniunii în măsura în care obiectivele trasate prin intermediul acestei politici pot fi mai bine realizate la nivelul Uniunii Europene, decât la nivelul fiecărui
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
menționăm că aceasta este o politică publică, elaborată la nivelul Uniunii Europene, dar interpretată și pusă în executare la nivelul fiecărui stat membru, de către organizații și instituții din mediul pulic, dar și din cel privat, cu respectarea principiului european al subsidiarității, politică care, în corelație cu politicile de graniță (politica europeană educațională), dar și cu politicile europene aferente altor domenii, are ca scop să contribuie la creșterea economică sustenabilă a Uniunii Europene, inclusiv prin facilitarea comerțului internațional cu drepturi de proprietate
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
perioadele de repaus ale conducătorilor auto, nu poate fi realizat În mod corespunzător de către statele membre, si, În consecință, poate fi mai bine realizat, având În vedere necesitatea unei acțiuni coordonate, la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri, În conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv. (29) Este necesar să fie adoptate măsurile necesare pentru punerea În aplicare a
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
exprimat corect". Din nou, aceeași notă de cinism. Așadar, euro și-a intrat în deplinătatea funcțiunilor și atributelor sale de monedă unică europeană. Crearea sa și natura federală a Băncii Centrale Europene relansează dezbaterea privind noțiunile de suveranitate, federalism și subsidiaritate în Europa. Cum se redefinesc acestea? Adoptarea monedei unice reprezintă un abandon al suveranității monetare a țărilor implicate. Totuși, Banca Centrală de la Frankfurt este o bancă federală, cu o organizare inspirată după modelul Sistemului Federal de Rezerve american, cu deosebirea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de control, cînd Curtea de Justiție condamnă un stat membru sau atunci cînd Parlamentul și Consiliul exprimă păreri divergente asupra unui proiect de directivă. Popoarele noastre, formate în interiorul unor state moniste, se vor obișnui cu dificultate cu acest sistem de subsidiaritate și de pluralism instituțional. Cetățeanul european va trebui să se obișnuiască să trăiască într-un spațiu public care nu mai este redus la confruntarea unor mari partide. Acest spațiu a de-venit "rețeaua comunicațională a unei sfere politice publice difuze
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]