7,897 matches
-
Leu Publicat în: Ediția nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului În legătură cu cel de al doilea articol din această suită, pe care l-am terminat poate prea didactic, încercând să pun cititorul pe gânduri referitor la sensurile unor substantive a căror viciere de către clasa politică s-a subliniat în ultima vreme prin evenimentele din jurul alegerilor prezidențiale, poetul Marian Ilie scrie: „Nu prea-mi dau eu seama unde «bate» maestrul Leu cu cei doi termeni - negociere și derogare. Sa fie
FALSIFICATA NOŢIUNE A SUBSTANTIVELOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367798_a_369127]
-
în serios, ci le-ai abordat cel mult pe baza încrederii în spiritul tău descurcăreț, care va găsi cumva o cale, măcar să se scuze că nu s-a putut, te vor urî și mai mult. Cât despre falsificarea noțiunii unor substantive, experimentul are vechi state de serviciu în politică, el fiind de aceeași vârstă cu demagogia în care, cuvintele puse la murat se deformează pe o direcție sau alta având, față de sensul propriu zis, semnificații exagerate în plus sau în minus
FALSIFICATA NOŢIUNE A SUBSTANTIVELOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367798_a_369127]
-
necomentată, tocmai așteptând direcții și interpretări în plus, precum cele ale comentatorului pe care l-am citat la început. Corneliu LEU București 26 noiembrie 2014 Referință Bibliografică: Corneliu LEU - EXISTĂ UN SEMN DIVIN PENTRU CLASA POLITICĂ? (3) - FALSIFICATA NOȚIUNE A SUBSTANTIVELOR / Corneliu Leu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1428, Anul IV, 28 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Corneliu Leu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FALSIFICATA NOŢIUNE A SUBSTANTIVELOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367798_a_369127]
-
mai nesincer, lipsa de răspundere față de electoratul despre s-a considerat că nu merită altceva decât demagogia statistică pe care i-o acorda comunismul, în urma recentelor experiențe electorale ne-am ales cu două noțiuni definind taberele. Sunt acestea niște biete substantive comune, dar situate în categoria numelor de acțiune, au ajuns a evoca pregnant mutațiile de psihologie electorală, ne mai fiind vorba doar de persoanele implicate în acțiunea lor. Fapt pentru care ne și permitem să vorbim despre ele, fără apropo
NEGOCIERE ŞI DEROGARE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367797_a_369126]
-
mutațiile de psihologie electorală, ne mai fiind vorba doar de persoanele implicate în acțiunea lor. Fapt pentru care ne și permitem să vorbim despre ele, fără apropo la cei care le-au practicat. Este vorba de negociere și derogare, două substantive care, „nomina acti” fiind, se definesc tot mai caracteristice pentru cutremurul acesta electoral în legătură cu care vor avea de tras mai multe învățăminte cei care se angajează la redresarea situației noastre sociale. Or, cum acestea sunt în primul rând partidele, în interiorul
NEGOCIERE ŞI DEROGARE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367797_a_369126]
-
le-au propulsat, ci cu accent pe ceea ce, o politică degradată degradează chiar sensul cuvintelor, închei acest al doilea articol din ciclul pe care îl propun, rugându-l pe cititor să se gândească la ce semnificații îi sugerează cele două substantive al căror nume de acțiune s-a descifrat cu evidență în recentă, dătătoare de speranță, experiență electorală: NEGOCIERE și DEROGARE. Din păcate, aceasta este realitatea percepută de electoratul activ care și-a manifestat nu numai existența ci și voința. Este
NEGOCIERE ŞI DEROGARE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367797_a_369126]
-
spune domnul Klaus Johannis că ținta îi este să ajungă până la urmă la o guvernare liberală, dacă pornim de la acele semne de întrebare pe care le-am exprimat în legătură cu niște sensuri total netransparente pe care le capătă prin persoana dumnealui substantivul „derogare”, constatăm, până la urmă, că îi vor trebui foarte mulți ani ca să ajungă un președinte de drept și fără derogare de la slova statutului PNL. Domnia sa are un mic număr de luni de activitate în partid iar, cum peste douăzeci de
ÎN ALT FEL DESPRE CÂŞTIGĂTOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367804_a_369133]
-
acordându-le mult mai multă influență electorală decât, chiar și prin primul tur, s-au dovedit a avea. Și se-mpipotează clamând asemenea prostioare fie dorind, fie ... XIV. CORNELIU LEU - EXISTĂ UN SEMN DIVIN PENTRU CLASA POLITICĂ? (3) - FALSIFICATA NOȚIUNE A SUBSTANTIVELOR, de Corneliu Leu, publicat în Ediția nr. 1428 din 28 noiembrie 2014. În legătură cu cel de al doilea articol din această suită, pe care l-am terminat poate prea didactic, încercând să pun cititorul pe gânduri referitor la sensurile unor substantive
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
SUBSTANTIVELOR, de Corneliu Leu, publicat în Ediția nr. 1428 din 28 noiembrie 2014. În legătură cu cel de al doilea articol din această suită, pe care l-am terminat poate prea didactic, încercând să pun cititorul pe gânduri referitor la sensurile unor substantive a căror viciere de către clasa politică s-a subliniat în ultima vreme prin evenimentele din jurul alegerilor prezidențiale, poetul Marian Ilie scrie: „Nu prea-mi dau eu seama unde «bate» maestrul Leu cu cei doi termeni - negociere și derogare. Sa fie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
cu electoratul pe marginea programului lor și derogarea de la nenorocitele ... Citește mai mult În legătură cu cel de al doilea articol din această suită, pe care l-am terminat poate prea didactic, încercând să pun cititorul pe gânduri referitor la sensurile unor substantive a căror viciere de către clasa politică s-a subliniat în ultima vreme prin evenimentele din jurul alegerilor prezidențiale, poetul Marian Ilie scrie: „Nu prea-mi dau eu seama unde «bate» maestrul Leu cu cei doi termeni - negociere și derogare. Sa fie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
mai nesincer, lipsa de răspundere față de electoratul despre s-a considerat că nu merită altceva decât demagogia statistică pe care i-o acorda comunismul, în urma recentelor experiențe electorale ne-am ales cu două noțiuni definind taberele. Sunt acestea niște biete substantive comune, dar situate în categoria numelor de acțiune, au ajuns a evoca pregnant mutațiile de psihologie electorală, ne mai fiind vorba doar de persoanele implicate în acțiunea lor. Fapt pentru care ne și permitem să vorbim despre ele, fără apropo
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
mai nesincer, lipsa de răspundere față de electoratul despre s-a considerat că nu merită altceva decât demagogia statistică pe care i-o acorda comunismul, în urma recentelor experiențe electorale ne-am ales cu două noțiuni definind taberele. Sunt acestea niște biete substantive comune, dar situate în categoria numelor de acțiune, au ajuns a evoca pregnant mutațiile de psihologie electorală, ne mai fiind vorba doar de persoanele implicate în acțiunea lor. Fapt pentru care ne și permitem să vorbim despre ele, fără apropo
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
e astă-sară? / Domnului, Doamne, / Da-i sara Născutului, / Că s-a născut un fiu sfânt, / Fiul sfânt pe-acest pământ" (Colinde din Ardeal, București, 1914). În legătură cu acest termen, să ne amintim și de un alt derivat de la verbul (a) naște, substantivul născătoare, prezent în sintagma prin care, în textele bisericești, este numită Maica Domnului, ca, de exemplu, într-o rugăciune care este intitulată „Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu". Suntem obișnuiți cu antroponimele Crăciun, Crăciunescu, Crăciunel, Crăciunaș, Crăciunoaia etc., dar, paralel, semnalăm
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
prea strâmt, îngerul și-a lărgit aripile, zburând neîncetat spre bolta cerească, ocupându-și locul alături de alte stele literare. Poezia „Nașterea poetului” îl descrie pe Nichita ca pe un înger blond; este reflexia în versuri a fotografiilor din tinerețile poetului. Substantivul „înger” mai apare și în alte poezii, referindu-se la marele poet. Primul vers din poezia „33-iul stelar!” mi-a atras atenția în mod deosebit: Iisus avea 33 ani când a plecat și-a revenit!. Asocierea unui eveniment de natură
ULTIMUL ZOR,RECENZIE DE FLORINA DINU de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367429_a_368758]
-
păstrând doar „devel”. La romii căldărari însă, „deskărau” se folosește concomitent cu indianul „pâtărau”. Limba ursarilor păstrează cuvinte pe care căldărarii le-au uitat, și invers. Astfel, ursarii la talpa piciorului spun „patum”, iar căldărarii au uitat acest cuvânt indian. Substantivul „talpa” este indo-european, pt. că limba hindi îl are sub formele „talla” sau „talva”- तलवा. Exemplele pot fi foarte multe, dar le-am ales pe acestea două pentru a arăta că limba romilor conține o hartă invizibilă a migrației
O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]
-
scrisoare este foarte asemănătoare celei folosite în prezent. Aurel Nicolescu arată în observațiile sale lexicale asupra textului, că nu mai puțin de 175 din totalul de 190 de cuvinte românești folosite în text au origine latină, excluzând cuvintele repetate și substantivele proprii. Unele din formele incorecte se datorează scrierii cu litere chirilice, care are probleme cu notarea unor sunete românești ca î și ă. Transcripție interpretativă după normele ortografice actuale (Apud Hurmuzachi - Iorga. Documente privitoare la istoria românilor, vol. XI, p.
PRIMUL DOCUMENT SCRIS IN LIMBA ROMÂNĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366845_a_368174]
-
însă, în starea substan �tivală a cuvântului, dar prin forma infinitivului lung al verbului, adica prin "recunoaștere"și nu prin "recunoștință". Limba română are aceas �tă rară maleabilitate care ușurează nuanțarea traducerilor, anume, folosirea, în interiorul familiei de cuvinte, fie a substantivului ca atare, fie a celui rezultat din infinitivul lung, care de cele mai multe ori im �primă ideea unei acțiuni prelungite. În situația de față nu se poate spune ca aceasta a fost dificultatea folosirii termenului de "recunoștință"sau de "recunoscător", în loc de
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
conștiința unui tată sau al unei mame, când va dispărea ultima lumină din viața omenească. Omenirea este un fapt împlinit căci însăși compunerea acestui cuvânt vizează ceea ce se dorește a fi pentru urmași: o menire, singularizată prin numeralul o și substantivul feminin menire, din seva căreia se naște ideea de a ne cere nouă să existăm ca dat al unui perpetuum mobile. Cavalerul din basm are un statut aparte, are drumuri destinate să le străbată și pe care să nu le
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
scrierea corectă a unor cuvinte cu desinența în „i” sau „ii” să rețină această egalizare (făcută din rațiuni exclusiv lingvistice): MINIȘTRI = ȘACALI și etichetarea absolut aiuristică în privința sensului, dar bună de proptea în momente de disperare „ortografică”: OCHI ȘACALI. Scrierea substantivelor (puteți sări acest paragraf și următorul) masculine plural-articulate și plural-nearticulate aflate în formă de nominativ/acuzativ este o interminabilă sursă de greșeli. Așa-zisa noastră ortografie fonetică notează cu același semn atât un „i” scurt (practic, o consoană tematică moale
STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]
-
exemplu: „boi”, „lei”, „mâncăi”, pui”), cât și un „i” plin, un „i” propriu-zis, un „i” vocalic: „codri”, „maiștri”, „miniștri”, „monștri”, „scafandri”. Normele ortografice s-au stabilit, între altele, și după principii morfologice. N-ar strica să se știe că orice substantiv masculin (evident, dacă nu avem de-a face cu vreun singulare tantum, cum ar fi - pentru cine nu mai știe - „aur”, „lapte”, „orez”, „sânge”) primește, grafic, la plural, un „i” (din punct de vedere fonetic, „i” scris este vocalic, semivocalic
STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]
-
în privința căruia nu există ezitări în modalitatea de scriere. Aș sugera reținerea cuvântului „șacal”, ca piesă de schimb, fiindcă nu numai că nu ridică probleme de scriere, dar, datorită conotațiilor lui peiorativ-hazlii, se și potrivește în multe contexte în care substantivul derutant (ca grafie) este un animat. De fapt, nici nu e nevoie ca ceea ce rezultă să reprezinte un context logic. Mai pe scurt, de câte ori s-ar scrie „șacali”, se va pune tot un singur „i” și la „maiștri”, „membri”, „miniștri
STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]
-
să rămână „șacal”. Raționalul expresiei sacrificat pentru rațiunea scrierii! Merită. Verba volant, scripta manent. Adjectivele pot crea probleme de același tip. De pildă, la fel sună „i” din „albaștri” (ochi albaștri) și din „albaștrii” (albaștrii ochi). Cunoașterea conținutului noțiunilor de substantiv, adjectiv, articol ar simplifica lucrurile și n-ar mai fi multe de ținut minte: ar ajunge să avem în vedere faptul că un adjectiv se acordă totdeauna cu substantivul determinat, iar dacă adjectivul este antepus, preia el articolul de la substantivul
STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]
-
ochi albaștri) și din „albaștrii” (albaștrii ochi). Cunoașterea conținutului noțiunilor de substantiv, adjectiv, articol ar simplifica lucrurile și n-ar mai fi multe de ținut minte: ar ajunge să avem în vedere faptul că un adjectiv se acordă totdeauna cu substantivul determinat, iar dacă adjectivul este antepus, preia el articolul de la substantivul care rămâne în formă nearticulată. Deși toată lumea își amintește acest lucru teoretic, în practică, se fac greșeli de scriere și aceasta tinde să devină fenomen de masă. Aici, aș
STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]
-
substantiv, adjectiv, articol ar simplifica lucrurile și n-ar mai fi multe de ținut minte: ar ajunge să avem în vedere faptul că un adjectiv se acordă totdeauna cu substantivul determinat, iar dacă adjectivul este antepus, preia el articolul de la substantivul care rămâne în formă nearticulată. Deși toată lumea își amintește acest lucru teoretic, în practică, se fac greșeli de scriere și aceasta tinde să devină fenomen de masă. Aici, aș propune pentru înlocuire un adjectiv banal: „frumos” (plural nearticulat: „frumoși”, plural
STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]
-
înlocuire un adjectiv banal: „frumos” (plural nearticulat: „frumoși”, plural articulat: „frumoșii”), care poate fi tipar pentru adjective de felul lui „albastru”. Cu toate că se potrivește ca nuca-n perete, cine are înclinație spre ludic, poate opera și în cazul adjectivelor cu substantivul „șacal” (dar într-un înțeles absurd, adjectivizat). Cum ar veni: „ochi șacali” și „șacalii ochi”! Oricând, în loc de „șacali”, puteți opta pentru alt cuvânt convenabil scopului propus. De exemplu, „pietoni”. Numai să iasă „miniștrii” cum trebuie. Scopul scuză mijloacele. Referință Bibliografică
STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]