1,497 matches
-
o omenie cum rar pot fi găsiți oameni. Eu, dacă aș putea l-aș trece în rândul sfinților. În momentele de repaos din mină, când cânta Ave Maria cu vocea lui dumnezeiască, toți plângeam”. Nu în zadar era numit „ciocârlia subteranelor”. În amintire i-a rămas neștearsă Învierea din 1953 (lacrimile îi umezesc ochii). „Comandantul Szabo Zoltan, evreu ungur de o răutate deosebită, a ordonat să fim băgați în mină. Ne-am hotărât să nu lucrăm ci să serbăm Învierea; eram
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
aveați nevoie de un anumit climat spi ritual pentru scrierile dumneavoastră? A.O. Întrebarea asta provine dintr-o romantică preju decată potrivit căreia artistul ar trebui să lucreze pe o insulă pustie, într-un turn de fildeș ori într-o subterană. A.R. Nu-mi aparține o asemenea prejudecată, nu cred în nevoia de însingurare, ci în cea de intimitate a creatorului. Și Dumnezeu a creat lumea în intimitate. A.O. Aveam în kibbutz o cameră de lucru, un spațiu mic
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
petrecere. Pentru mine, petrecerea de adio. Am cunoscut la scurtă vreme biblioteci cu adevărat spectaculoase, deschise tuturor sau hiperprivate, specializate sau cu de toate pentru toți, vechi și foarte noi, bine strunite sau diseminând vicios. Am călătorit cu bibliomobilul prin subterane, m-am dat cu liftul de sticlă printre rafturi de oțel, am coborât cu batiscaful prin săli de lectură inundate. Am citit, am „lucrat“, am picotit sau mi-am pierdut mințile în tot felul de locuri înțesate de cărți. N-
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
o apă care curge 58. John Kennedy Toole, Conjurația imbecililor 59. Filip Florian, Matei Florian, Băiuțeii 60. Michel Houellebecq, Particulele elementare 61. P.G. Wodehouse, Greșeala lordului Emsworth 62. Cezar Paul-Bădescu, Tinerețile lui Daniel Abagiu În pregătire: F.M. Dostoievski, însemnări din subterană Iris Murdoch, Marea, marea www.polirom.ro Coperta: Radu Răileanu Tehnoredactor: Constantin Mihăescu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Pământ fără somn (1991), Ed. Arcade Iași, Troparele Galatei (1996), Ed. Cronica, Noaptea șoimului (1998), Ed. Junimea și Cerbul dintre ziduri (2002), Ed. Timpul. Din anul 1992 a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România. Simbol al salinei și al subteranei, descinzând din sihăstria Galatei, Ion Boroda percepea poezia ca pe un alt “modus vivendi”, o voluptate a suferinței, un alt chip de “a învinge moartea” după cum remarca Octavian Paler în prefața volumului Primite retur. Întâlnirea cu poezia lui Ion Boroda
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Carnavalul, expresie căzută în caricatură a balurilor mascate de la curte, dar și o fuziune cu expresia mai elevată a commediei dell’arte căreia Caragiale și Pintilie deopotrivă îi împrumută gesticulația și măștile. Intrarea în universul lumii caragialești se face prin subterană, coșmaresc, cu abandonarea oricăror iluzii pentru cei care intră cum suna textul înscris la Dante în Divina Commedia pe poarta Infernului. Ce reprezintă acel loc unde insom- niacii cartofori joacă conțina ? Ce fel de umanitate populează acel intestin al mahalalei
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
să scape de celelalte animale; Dragonul, care era cel mai viclean și cel mai rău, venea el însuși, mâncându-i copiii (pe cei mici). Mulți ani după aceea, i se născu un fiu al furtunii și ea a săpat o subterană pentru a-l ascunde, astupând intrarea subteranei unde aprinsese un foc. Pentru a masca unde era ascuns copilul și pentru a-l păstra la cald, în fiecare zi aprindea focul, coborând în subterană unde dormea acesta, alăptându-l cu laptele
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
era cel mai viclean și cel mai rău, venea el însuși, mâncându-i copiii (pe cei mici). Mulți ani după aceea, i se născu un fiu al furtunii și ea a săpat o subterană pentru a-l ascunde, astupând intrarea subteranei unde aprinsese un foc. Pentru a masca unde era ascuns copilul și pentru a-l păstra la cald, în fiecare zi aprindea focul, coborând în subterană unde dormea acesta, alăptându-l cu laptele din sânul ei. Apoi se întorcea pentru
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
al furtunii și ea a săpat o subterană pentru a-l ascunde, astupând intrarea subteranei unde aprinsese un foc. Pentru a masca unde era ascuns copilul și pentru a-l păstra la cald, în fiecare zi aprindea focul, coborând în subterană unde dormea acesta, alăptându-l cu laptele din sânul ei. Apoi se întorcea pentru a întreține focul viu. În mod obișnuit, Dragonul venea s-o întrebe, dar ea răspundea: «Nu mai am copii. I-ai mâncat pe toți». Când copilul
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
din sânul ei. Apoi se întorcea pentru a întreține focul viu. În mod obișnuit, Dragonul venea s-o întrebe, dar ea răspundea: «Nu mai am copii. I-ai mâncat pe toți». Când copilul se făcu mare nu mai rămânea în subterană pentru că trebuia să alerge, să se joace. Într-o zi, Dragonul a văzut urma pașilor lui pe pământ. Asta l-a înfuriat pe bătrânul Dragon, lăsându-l perplex pentru că nu reușea să găsească ascunzătoarea băiatului. Spunea că o va mânca
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
se vede, ceea ce este ascuns, ca dracul care se pitește în detalii. Dracul s-a simțit totdeauna acasă în dogmă. Preotul asasin de la Tanacu este varianta umană nenorocită despre care Montesquieu spunea că "are mintea în cer și sufletul în subterană". Este o frumoasă definiție a prostiei dogmatice. De fapt, psihiatria se asortează bine cu religia, cu condiția de a nu se amesteca. Dacă se amestecă într-o substanță omogenă, se anulează una pe alta printr-o interesantă incompatibilitate de alchimie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
partidele și posturile de redistribuire. În definitiv, ei voiau să treacă la următoarea etapă: repartiția după nevoi personale. Deceniul tranziției în zona gri, etapa no man’s land a fost prielnică repartiției după nevoi. Ne făceam propriul comunism feudal, în subteranele democrației de vitrină. Mai nimeni nu stătea cu ochii pe noi, cu atât mai puțin Evropa. Cine se afla la împărțirea bucatelor făcea un calcul rațional al nevoilor proprii și ale celor de clan. Cum „masele proletare” nevoiașe se mai
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Verdun. Ceremonie deosebit de emoționantă. Trecînd pe străzile mărginite de grămezi de cărămizi ce marcau locul caselor distruse, am ajuns în curtea primăriei, unde, în fața primarului și a populației adunate, am rostit discursul ce însoțea înmînarea decorației acestui oraș martir. În subteranele cetății, ultim adăpost intact pe durata asediului, ni s-a oferit dejunul de onoare. Pelerinajul la osuarul din Douaumont, la tranșeele unde avusese loc lupta la baionetă, trecînd într-un peisaj lunar plin de craterele calcaroase făcute de obuze și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Hrimiuc, Iași, 1989; Epigrame și alte rime vesele, îngr. Rodica Pandele, pref. Al. Paleologu, București, 1997; Păstorel și corespondenții săi, îngr. Rodica Pandele, București, 1998; Pahare și săgeți, îngr. și pref. Ilie Dan, Iași, 2003. Traduceri: V. G. Korolenko, Copiii subteranelor, București, 1952; Semion Babaevschi, Fericirea lui Mitia, București, 1954 (în colaborare cu E. Narti); N. V. Gogol, Opere, I-II, București, 1954-1955 (în colaborare); Vsevolod Ivanov, Nuvele. Povestiri. Amintiri, București, 1955 (în colaborare cu D. Curtoglu); Molière, Opere, II, București, 1955
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
repartizați. Noi, femeile, aveam celulele noastre, despărțite de bărbați. Erau așa, cu gard, și-acolo erau numai patru celule pentru femei. Numa’ după cum citisem În romane, nu Îmi puteam Închipui cum poate fi În Închisoare. Știu că am intrat În subteranele acelea, că erau celulele În pivnițe... Era, cum intrai, o celulă Într-o parte și-ncoace erau altele trei... Eu am intrat În prima dintre cele trei, nu În cea care era singură. Când s-o deschis ușa... cu niște
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
celelalte birouri. E venit în Bacău ca „suporter” al pianistei Y.D., la concertul căreia („Festival Mozart”) ne invită călduros. În cele două ore cît a stat, a lansat o sumedenie de „noutăți” consternante, ne-a introdus în cîteva din subteranele lumii literare bucureștene. În privința lui, eu am o opinie care nu se acordă cu a celorlalți. Sînt convins, mai întîi, că s-a născut cu vreo douăzeci de ani mai tîrziu decît trebuia și că, astfel, a ratat o posibilă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
comuniști și foști deținuți politici anticomuniști, bătrâni poeți proletcultiști și tineri scriitori „onirici”, respectabile cucoane de lume veche, lângă abia mascate cocote ale boemei culturale socialiste. Ziariști, actori, activiști de partid, muzicieni, bizari intruși cu identitate bizară, astrali vagabonzi ai subteranei artistice alcătuiau o adunătură „omagială”, pe măsura disponibilităților celui omagiat. Asta-i ciudat ar fi putut fi și titlul spectacolului din afara spectacolului, ca și salutul-parolă al participanților. Evenimentul marca Însă și ieșirea În lume a novicilor debutați la Povestea vorbii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și eu aveam instalate În apartament aparate de ascultare. Am aflat că inginerii colegi s-au arătat mai solidari decât unii dintre scriitorii colegi. Surpriză nesurprinzătoare, s-ar zice, În universul Închis și mereu „complex” În metamorfoze și măști ale subteranei socialiste. Am descoperit, Însă, Între filele murdare și doi eroi, așezați În chiar centrul biografiei mele: un om fragil și discret, care a refuzat, Îndârjit, să colaboreze cu Instituția, și un om pasionat și puternic care a cedat presiunii. Cedase
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
serpentinele și În străfundurile sale cu miasme, decupează pas cu pas și niciodată deplin teroarea coșmarului terestru, blasfemiile bufone, reluând rugi Întoarse nu În blestem, ci În reportaj acid, insuportabil, pentru că limitat la el Însuși, suficient sieși. Prezidează „tribunale ale subteranei”, insomnia este perpetuă, Îngerii apar În „cete antropofage”, trecutul nu poate fi revocat nici prin amnezie. În acest univers al Înstrăinării, Judecata din urmă Îl judecă tocmai pe Judecătorul Ultim, Stăpânul, adică Măcelarul, Hingherul cum Îl numește, cu fraternă oroare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ca pământul mă apasă/ Tu Îndepărtează te rog de pe mine cu palmele lopata cu vâsla/ cei doi metri de pământ/ cei doi metri de tristețe/ cei doi metri de stambă ai rochiei mele de sărbătoare”. Iubirea este Înviere, ieșirea din subterana solitudinii, din tenebrele existenței. „Scoate-mă pe brațe afară - pe lume e dimineață - e târziu pentru amândoi este atât de târziu stăm pe muchie/ deci dă-mi această a doua șansă:/ poate ca Lazăr voi Învia” (Rochia Martei cea de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
aceea. Bănulescu părea mai curând misterios, retras din și totuși la curent cu știrile din târg (reuniunea „conspirativă” dinaintea Conferinței scriitorilor din 1981 la care fusesem invitat avusese loc În apartamentul său), un conchistador de cursă lungă și obscură, În subterane cețoase și cu un infailibil sens al colegialității, al solidarității cu cei pe care Îi considera „adevărați” Între truditorii cuvântului - chiar acesta era sensul, „trudă”, pe care Îl atribuia, apăsat, muncii literare. Era el Însuși un acerb, nu doar inspirat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să revină, iar și iar, la terifianta imagine a sugarului coabitând, În patul de spital, cu un șobolan sau să scruteze hăul dintre „inexistența” oficială a delincvenței, decretată de autorități, și zguduitoarele cazuri reale menționate la p. 138. În această subterană a vieții proliferând Între degradare stătută și energie malefică, procesul plagiatului Barbu, asaltul „celor 13” condeieri visând o Uniune a Scriitorilor Comuniști, macabra farsă a funeraliilor lui Baranga, Întâlnirile Conducătorului cu „scriitorii țării” (admirabil prezise În lamentabilul vechi cântecel al
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Înalță Claudine nu rezultă dintr-o prelungită frustrare, ca În cazul Emma Bovary. Riscanta ieșire din prezentul calm al fericirii conjugale testează incertitudinea viitorului, prin reiterarea trecutului de care se considera, până ieri, definitiv și binefăcător apărată. Neliniștita incursiune În subteranele propriei feminități devine o lucidă reevaluare a peisajului interiorității („era cuprinsă de o stare de groază, brusc conștientă de existența sufletului ei pe tărâmul lucrurilor nedefinite”). Desprinderea temporară din cuplu, separarea, absența sunt, se pare, obligatorii pentru redescoperirea realității nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
meta-Holocaust, centrată pe realitatea și simbolul Auschwitz. Confesiunea traumatică a supraviețuitorului care refuză altă supraviețuire decât cea situată În chiar craterul negru al genocidului din care, Întâmplător, a scăpat și unde continuă să sape, continuu, prin lectură și scris, În subterana vieții sale, pentru a o ruina, se substanțializează În noul roman prin mărturia celor de care a fost apropiat (soția, amanta, redactorul de editură care Îl admiră până la monomanie). Faptul că unele date biografice și replici din Kaddish par contrazise
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
netulburat, În jurul Soarelui și În jurul axei sale tot mai incerte. Fisura adâncă și ireversibilă pe care Auschwitz a marcat-o, totuși, În conștiința despre sine a omului a lăsat arta, literatura, „În suspensie”, spune Kertész. Supraviețuitorul devenit artist creează În subterana deznădejdii. Premisa răului domină cerul ilizibil și mut pe care Îl Întrevede din peștera solitudinii sale. El este, inevitabil, mai conștient decât oricare dintre contemporanii săi că lumea trăiește sub amenințarea de a se prăbuși În hăul dezastrului. George Koves
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]