KorAP: Find »[drukola/base=subversiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...35 36 37 ...83 >

2,052 matches

Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420

dintre râsul lui Democrit, poetul cu scriitura limpede, și lacrimile lui Heraclit, ursuzul supranumit „Obscurul”. Și, de la Diogene din Sinope la Friedrich Nietzsche, de la Aristip din Cirene la Michel Foucault, regăsim, ca o trăsătură comună materialiștilor, hedoniștilor și altor mari subversivi din istoria ideilor, această capacitate de a râde de lumea asta așa cum e. Râd numai cei care iau lumea în serios, și tocmai pentru că o iau în serios. Să ne păzim ca de ciumă de filosofii incapabili să râdă... IIItc

Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
și Aristotel, și Epicur păstrează tăcerea atunci când tratează problema plăcerii nu poate fi chiar în întregime rău! Nimeni nu stârnește atâta dispreț, ură, gelozie și invidie fără ca aceasta să însemne implicit că cele afirmate de el sunt adevărate... 2 Triunghiul subversiv. De aici, necesitatea de a reveni asupra regimului scrierii platoniciene a filosofiei - și a istoriei acesteia! Pentru că eu unul consider că fiul moașei, travestitul parfumat și petomanul onanist constituie trei vârfuri ascuțite desenând un veritabil triunghi subversiv. Doar că nu

Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
adevărate... 2 Triunghiul subversiv. De aici, necesitatea de a reveni asupra regimului scrierii platoniciene a filosofiei - și a istoriei acesteia! Pentru că eu unul consider că fiul moașei, travestitul parfumat și petomanul onanist constituie trei vârfuri ascuțite desenând un veritabil triunghi subversiv. Doar că nu se zărește deloc - sau numai foarte puțin - ce figură frumoasă iese din întuneric atunci când umbra lui Platon acoperă tot ansamblul. Socrate însuși are de suferit din cauza mediatorilor săi: voindu-i binele, fără voia sa, ori chiar împotriva

Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
în agora? Mai mult decât aparenta provocare a deturnării unui artificiu feminin de către un filosof bărbat. Bineînțeles, acest comportament semnifică și desconsiderarea conveniențelor, indiferența față de judecata semenilor, recurgerea la metoda ironică, teatralizarea ludică și alte opțiuni dragi filosofilor din triunghiul subversiv, dar nu este indiferent faptul că în această istorioară e vorba de miros, de nas și de registrul asociat în mod obișnuit cu această parte a corpului: a strâmba din nas când e vorba de cineva, a nu putea să

Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
te bucura de plăcerea filosofilor”tc "DIOGENE și capacitatea de „a te bucura de plăcerea filosofilor”" 1 Lătratul conceptului. Cirenaicii și cinicii împărtășesc un mare număr de poziții ideologice și filosofice. Pe fondul antiplatonician, ca și pe baza formei teatrale, subversive, vesele și ludice, ei sunt gratificați de-a valma cu aceleași anecdote care dovedesc înrudirea lor intimă. Distincția dintre cele două școli pare adesea arbitrară, schematică, mai aptă să faciliteze plasarea unei gândiri vii într-o căsuță dintr-un tabel

Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
nu declanșează el însuși ostilitățile... Diogene întreabă - și mă bucur că au fost rostite asemenea vorbe - la ce poate servi un filosof care și-a petrecut toată viața în această activitate fără să fi deranjat niciodată pe nimeni... Protagoniștii triunghiului subversiv împărtășesc așadar un antiplatonism deconstruit printr-o gestă care cuprinde umor, ironie, zeflemea, jocuri de cuvinte și alte năzbâtii verbale bazate pe omofonii. Antistene, cel dintâi, părintele fondator al școlii cinice - zis „Adevăratul Câine” -, afirma ca un nominalist sadea că

Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
la alte perioade ale istoriei... Inventator al unor noi posibilități de existență, creator al unor noi virtuți, propagator al unor idei novatoare, revoluționând filosofia, gândirea, coborând pe pământ și pentru toți o practică oficială altădată confiscată de elite, sintetizând curentele subversive și alternative - atomismul abderitan, hedonismul cirenaic, asceza cinică, antiplatonismul militant -, Epicur nu putea decât să displacă. Încă din timpul vieții, el a avut de înfruntat o proastă reputație teribilă: Timon este primul care-l asociază cu un porc. Imaginea va

Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
viață filosofică singur, dar nici chiar cu oricine. Față de cei care nu pot intra în mod decent în comunitatea electivă epicuriană, punctuală sau durabilă, geografic reperabilă, sedentară, sau legată de fluxurile intersubiective, nomade, îți rămâne ultimul recurs al materialiștilor, al subversivilor și al maeștrilor imanenței: râzi - și bucură-te în altă parte... XIItc "XII" PHILODEM DIN GADARA și comunitatea hedonistătc "PHILODEM DIN GADARA și comunitatea hedonistă" 1 Efectele benefice ale catastrofei. Uneori, cel mai mare rău generează cel mai mare bine

Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
136; canibal 58, 133; elogiu Medeei 134; și familia 136; și fericirea 132; și istoriografia 27, 105, 307; onanism 58, 130-131; ca personaj conceptual 104; contra lui Platon 128-130; și plăcerea 136-137; râsul 70; trecut sub tăcere 53, 104; triunghiul subversiv 50, 103-104, 128; și trupul 133-135; și viața filosofică 16, 78, 110, 128-129; și viața solitară 132, 227 Dionisie Transfugul 123 Diotim din Tyr 80 Diotim stoicul 178 Empedocle 23-24, 50, 221 Epicur - aniversare 232; și algodiceea păgână 184, 194

Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
Socrate - opus lui Antiphon 86-87; și Aristofan 104; și banii 87, 112; erou al dialogurilor 143-145, 148-149; ca personaj conceptual 104; platonizat 10, 26, 48-49, 87, 104-105, 142, 306; și plăcerea 149-150; și presocraticii 15, 23, 26, 47-51, 304-306; triunghiul subversiv 50, 104 Speusip - platonician și antihedonist 157-158, 308 Teodor Ateul 123 Theano 214 Themisa 214 Timon 176 Xenofon 186 Zenon din Cition 221, 226, 278-279; și Porticul 180, 224, 279 Zenon din Elea 78-79 II. Clasici Descartes - idealismul învingător 12-13

Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
lui Socrate. 3) Inventarea psihanalizei. 4) Dușmanul legilor. 5) Hedonismul anarhist. 6) Să terminăm odată cu barbarii! Momentul al treilea - Inventarea plăcerii: jubilarea lui Aristip din Cirene 99 VI. Aristip și „voluptatea care gâdilă” 101 1) Filosoful cu fustă. 2) Triunghiul subversiv. 3) Parfumat în agora. 4) Ludic, agonic și comic. 5) Proxenet al înțelepciunii? 6) Recuzarea tuturor legăturilor. 7) Fericit cel care, precum Ulise... 8) Bunul-plac al lui Aristip. 9) Plăcerea trăită în mod conștient. 10) Cirenaicii există într-adevăr? Momentul

Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547

omniprezența unei supravegheri căreia nu-i poate scăpa nimeni și să determine, prin această operațiune deliberată de intimidare, o supunere generalizată. Caracterul evident, ostentativ al supravegherii nu este altceva decât un element strategic: supravegherea nu mai încearcă să surprindă faptele „subversive”, ci să le împiedice fățiș; ea nu se mai ascunde, ci se arată. Din operațiune subterană, supravegherea devine un semn exterior al Puterii. În țările aflate sub dominația terorii, supravegherea de explorare, activă în permanență, și-a asociat deseori supravegherea

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
convingător această afirmație: aici, atacul frontal este îndreptat împotriva Bisericii și, într-un mod mai subtil, împotriva simulării credinței în ideologia dominantă a epocii (adaptarea lui Bulgakov a insistat mai ales asupra acestui ultim sens, făcând din Tartuffe o piesă subversivă în contextul terorii staliniste!). Criticii puterii ecleziastice i se adaugă, de asemenea, motivul supravegherii; el participă la dimensiunea politică a operei, dimensiune ce se regăsește pe mai multe planuri și are numeroase ramificații. Tartuffe nu e doar o simplă piesă

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
încredințase Orgon), Tartuffe schimbă rapid macazul și se arată dispus să pactizeze cu puterea pentru a răsturna raportul de forțe ce-i devenise între timp nefavorabil. El pune la dispoziția „serviciilor secrete” documentele care îl acuză pe Orgon de activitate subversivă. Demascat în cerc restrâns, Tartuffe caută refugiu și sprijin la nivel înalt, bazându-se pe faptul că regele nu a încetat nici o clipă să-l țină pe Orgon sub observație. Astfel încât, crede el, regele va interveni și-l va susține

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
vechi sau modern. Sistemul se bazează pe secretul informațiilor obținute în mod ilicit și, în același timp, își afișează arogant omniprezența, deci atotputernicia. A nu reuși să te protejezi împotiva supravegherii capătă automat sensul unei înfrângeri, al interzicerii oricărei inițiative subversive, al unei intimidări care, cel mai adesea, se soldează cu o capitulare. Deturnând celebra sintagmă a lui Michel Foucault, „a supraveghea și a pedepsi”, am putea spune că puterea pedepsește încă din momentul punerii în acțiune a supravegherii. Pentru asta

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
Scopul supravegherii constă, cu siguranță, în strângerea informațiilor, dar, dincolo de aceasta, din punct de vedere politic, se urmărește descurajarea oricărei pretenții de autonomie și de independență, a oricărei impulsiuni centrifuge. Și asta se obține prin sancționarea celui mai inofensiv comportament subversiv și prin suprimarea celei mai neînsemnate vieți private, ce s-ar putea sustrage oricând privirii care veghează. Strategia adoptată încearcă să-i acorde supravegherii un caracter implacabil, să impună încrederea în perfecțiunea ei și să determine o supunere interioară. Supraveghere

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
asumă sarcina de a le „îmblânzi”, de a le controla, de a le castra chiar, prin intermediul experților ei în materie de cenzură. Ocupația acestora este de a verifica și de a amputa eventual piesele, pentru a le lipsi de resursele subversive pe care le descoperă cu obstinație privirea pătrunzătoare a acestor gardieni bănuitori. Aici inocența este interzisă, surpriza prohibită; domnește doar vigilența. Să supraveghezi un text pretinde un antrenament special, o lectură „anticipativă” care să prevadă posibilele reacții ale publicului în

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
să se facă modificări în numele unui echivoc program cultural oficial și în funcție de ipoteticele reacții ale publicului asistent. În fond, supravegherea spectacolului se exercită în temeiul unor interdicții ce-și propun a priori să diminueze, ba chiar să stârpească orice reacție subversivă a sălii, cât și orice derivă estetică sau filosofică în raport cu normele impuse artei în general și teatrului în special. Să amintim că, pentru a-și rafina intervențiile, puterea a încetat, începând dintr-un anumit moment, să se mulțumească doar cu

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

Muncitoresc Român, conducătorilor RPR, URSS și țărilor de democrație populară, celor ce frecventează legațiile imperialiste, bibliotecile, concertele, Întrețin legături cu membrii și familiile ambasadelor 26, celor ce ațâță la manifestări rasiale și șovine, celor ce fac prozelitism religios cu conținut subversiv, dușmănos, celor ce transmit prin corespondență străinătății știri dușmănoase, reacționare. Punctul V al ordinului spunea textual că vor fi internați: ...instigatorii la nesupunere sau neexecutare - cei ce duc acțiuni dușmănoase, atât la sat, cât și la oraș - În contra măsurilor guvernului

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
condamnați și internați administrativ - 12.915; În 1949: arestați 8.539; În 1951 - 19.236; În 1952 - 24.82685; - 1948-1953, arestați: 60.42886; - 1949, total arestări În toată țara: 23.597, din care: 4.755 legionari, 4.541 din organizații subversive, 575 crime de război, 3.125 frontieriști, 429 tentative de sabotaj, 2.633 instigatori, 1.807 membri marcanți ai PNȚ, 5.732 diverși 87; - În primăvara anului 1950, numărul cererilor de emigrare ale evreilor: cca 220.00088; - 23-24 ianuarie 1950

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
se prezintă astfel: 3.241 ofițeri, 3.176 subofițeri, 36.941 trupă și 1.485 angajați civili 21. În anul 1969, Într-un raport al Securității se arată că au fost descoperite și anihilate 1.196 de „grupuri și organizații subversive” dintre care 119 În 1948, 200 În 1949, 182 În 1958 și 180 În 195922. Există așadar o evaluare a activității „subversive” cu aproape 1.200 de identificări, fapt ce evidențiază dimensiunile fenomenului rezistenței anticomuniste, iar În spatele rapoartelor Întocmite În

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
un raport al Securității se arată că au fost descoperite și anihilate 1.196 de „grupuri și organizații subversive” dintre care 119 În 1948, 200 În 1949, 182 În 1958 și 180 În 195922. Există așadar o evaluare a activității „subversive” cu aproape 1.200 de identificări, fapt ce evidențiază dimensiunile fenomenului rezistenței anticomuniste, iar În spatele rapoartelor Întocmite În anii comunismului se legitimizează supradimensionarea aparatului represiv și totodată se insinuează un proces de eroizare a acestuia, atât de necesar panteonului și

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
o anumită radicalitate eliptică determinată de starea de război ce reclama impunerea sau formarea unei opinii publice potrivnice acestor grupuri de rezistență și În care s-a apelat la un vocabular demonizant: „bande”, „bande teroriste”, „reacționari”, „bandiți”, „criminali”, „tâlhari”, „teroriști”, „subversivi”, „fugari Înarmați”, „atac banditesc”, „asasini”. Este un vocabular cu tonalități belicoase ce dorea să Întrețină un tonus războinic În rândul organelor de represiune și o legitimare În opinia publică a „răului” Împotriva căruia trebuia luptat și care trebuia eradicat. Agresivitatea

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
coordonate În spațiul informației publice (lucru dedus din concordanța registrelor-inventar ale bibliotecilor) Își sporesc randamentul În cooperare cu Securitatea, ale cărei intruziuni În spațiul privat al persoanelor se soldează, pe lângă intimidările de rigoare, cu confiscări de manuscrise de sertar potențial subversive. Depozitate la Muzeul de Literatură și Artă al României, textele subtilizate 16 (din arhivele personale ale autorilor) au calitatea de „corpuri delicte” utilizabile În războiul contra insurgenților, adevărații destinatari ai profilaxiei contra textelor. Spre deosebire de scrierile deja existente În biblioteci sau

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
textele explozive Înspre tribune mai puțin vizibile sau mai Îndepărtate de un focar local de interdicții. Cărțile indezirabile sunt mutate de la o editură la alta, iar textele neintegrabile În volume pot apărea În anumite reviste 54. Portițele diverse absorb producțiile subversive integrându-le În masa producțiilor consumabile. Pozițiile recalcitrante sunt tratate cu „influențare pozitivă” din partea angajaților Securității sau cu profesionalismul conspirativ al redactorilor de carte (Georgeta Dimisianu, Elena Negreanu) și al funcționarilor din CCES (Elena Docsănescu, Vasile Nicolescu, Aurel Martin). Spiritul

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]