1,856 matches
-
armatei române, diferite structuri de la nivel central sau local îndeplineau unele atribuții care se regăsesc acum în activitatea centrelor militare. Și atunci, erau sub directa coordonare a Direcției personal cu aceleași misiuni de bază (recrutarea soldaților, încadrarea unităților militare, asigurarea subzistențelor/asigurarea rechizițiilor), rămânând neschimbate chiar după trecerea a cel puțin un secol. Spre exemplu, merită a fi evocată modalitatea de realizare a accesului în cariera militară - folosind terminologia actuală - subliniind încă o dată similitudinile procedurale utilizate pe fiecare secvență, categorie socioprofesională
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
în cazul tuturor satelor menționate, la tipul răsfirat (disociat), caracteristic podișurilor și dealurilor înalte. Aceasta se concretizează întro distanță nu prea mare Între gospodării, cu o vatră bine conturată față de tipul risipit, și cu o parte mică a terenului de subzistență în vatră (grădini cu pomi și vii care inundă, În timpul verii, tot peisajul cu verdeață). II.4.3. Textura străzilor Pentru majoritatea satelor este parțial dezordonată, parțial geometrică liniară. În Țibănești, jumătatea de nord a satului are o textură dezordonată
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
domenii, așa cum este,, producția vegetală (în special porumb și oleaginoase), însă, privind nivelul dezvoltării actuale a agriculturii, se evidențiază și un alt mod de valorificare și anume obținerea de produse ecologice În România există în prezent, un model agricol de subzistență, față de un model comercial, existent în UE. De exemplu: în UE valoarea producției agricole finale exprimată în USD/ha este de 2,2 ori mai mare față de România. Diferențe semnificative se înregistrează și în ceea ce privește producția agricolă finală pe cap de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
fundații) și cu etnia romă prin intermediul Centrului Comunitar - revitalizarea infrastructurii cultural-istorice - reabilitare infrastructură urbană (cale rulare tramvai, străzi, trotuare) - îmbunătățirea factorilor de mediu și a sănătății publice Amenințări: - mentalitate rigidă a comunității - situație juridică incertă a unor proprietăți - nevoi de subzistență neacoperite - rigiditate parteneri - nerespectare termene contracte - opoțiție din partea comunității locale - disensiuni politice OBIECTIV GENERAL/ SCOPUL: Reabilitarea și dezvoltarea zonei Cuza Vodă - Baș Ceauș din punct de vedere economic, socio-cultural și de mediu. OBIECTIVE SPECIFICE: 1. Reabilitare clădiri 2. Refacere infrastructură
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
Stimularea dezvoltării infrastructurii de afaceri Amenințări: - Neimplemantarea adecvată a strategiei de dezvoltare a zonei metropolitane - Calamități naturale (alunecări de teren) - Mentalitatea rigidă a comunității - Migrarea specialiștilor - Ineficiența transportului în comun - Situația juridică neclară a unor proprietăți - Exproprieri forțate - Nevoi de subzistență neacoperite - Creșterea costului vieții (scăderea puterii de cumpărare) - Creșterea prețului terenului în zonă (negativ - exproprieri) - Scăderea natalității. Domenii acoperite: 1. Social: - populație (număr, structură, profil) - date statistice, evidența informatizată a populației; - populație marginalizată (anchete sociale, date poliție) - propunere soluții (exproprieri
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
dar și, în parte, de informații selectiv extrase din etnografia vânătorilor-culegătorilor actuali. Una dintre cele mai importante prejudecăți criticate aici o reprezintă asocierea pripită dintre societățile paleolitice și cele vânătorești din medii reci, respectiv corolarul său fidel, importanța activităților de subzistență masculine, cuplată cu statutul secundar și, inerent, subordonat social al femeilor și copiilor. În opinia autorilor, acest stereotip socio-economic este lipsit de orice bază empirică, cel puțin până în paleoliticul superior mijlociu. În acest sens, evoluția socială din decursul epocii paleolitice
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
zonelor temperate sau reci și orientarea decisă a economiei către resurse carnate, clar vizibilă începând cu paleoliticul mijlociu, a reprezentat o macro-opțiune adaptativă ocazional profitabilă, dar riscantă în contextul tehnologic al epocii: ea a impus reducerea consistentă a grupurilor de subzistență și un regim de stres fizic crescut pentru ansamblul populației. Deși poate fi asociată unei creșteri în importanța socială a bărbaților, această configurație socio economică s-a demonstrat multă vreme incapabilă să ofere surplusuri productive stocabile și să susțină o
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de indivizi (Ames 1995). Sporurile demografice nu sunt nici ele unitare. În realitate, rata de creștere demografică la unele dintre populațiile de vânători-culegători actuali este sensibil apropiată de cea a populațiilor horticole și agricole - în cele mai dramatice condiții de subzistență, o medie de șase nașteri pentru o femeie între 20 și 40 de ani -, în timp ce ocurența și eficiența mijloacelor culturale de control al reproducerii, inclusiv prin infanticid, este mult mai restrânsă decât se credea (Boone 2002; Pennington 2001). Mobilitatea variază
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
comunități agrare (Marlowe 2005). Variația inventarului tehnologic - în termeni de componență, complexitate și diversitate -, este importantă și se manifestă, într-o primă instanță, ca o funcție a condițiilor ecologice. Compoziția ansamblurilor tehnologice este, în principiu, relevantă pentru inferarea regimului de subzistență, după cum raportul dintre complexitatea și sofisticarea tehnologică și latitudine/ecologie este, în general, elocvent (Torrence 2001). Creșterea riscului de eșec - relativ mai mare în mediile temperate sau reci, unde resursele apar concentrat în spațiu și timp - obligă la realizarea unui
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ocupă, totuși, medii cu resurse similare. Un exemplu relevant este cel raportat de S. Beyries (1997): două comunități de amerindieni din Columbia Britanică, AthapaskanBeaver și Salish Shuswap, ocupă medii foarte asemănătoare. Primii, o populație nonsedentară, preponderent vânătorească, asociază activitățile de subzistență în timp și spațiu și exploatează spații mari, în regim sezonier; indienii Salish-Shuswap sunt semi sedentari și practică o exploatare intensivă a mediului, pe suprafețe mai restrânse. Alimentația, bazată în particular pe pescuitul somonilor, este completată de vânătoare și cules
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
moderne, îndeosebi în societățile vânătorești complexe: escaladarea complexității și ierarhiei sociale pare să susțină tendința către obiectualizarea copiilor, deveniți un capital prețuit în jocurile prestigiului și alianțelor maritale; apartenența la elită aduce, în același timp, o degrevare parțială de sarcinile subzistenței cotidiene, dar și o educație atentă și ritualuri de inițiere severe (Owens & Hayden 1997). Ca trăsătură generală, se poate afirma că modul de raportare la lumea naturală, privită ca o „mamă generoasă” (Bird-David 1990), nu permite vânătorilor-culegătorilor să emită pretenții
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
contrar, unul puternic, însă, îl reprezintă extensiunea nișei ecologice a genului Homo mult în afara celor restrânse, proprii altor primate, și creșterea mobilității teritoriale, ocazional pe distanțe de zeci de kilometri (Gowlett 2008; Roebroeks 2006). Ele atestă apariția unei baze de subzistență și a unor formule sociale deja considerabil diferite de cele ale altor primate.<footnote Este posibil ca utilizarea uneltelor, al căror uz antrenează fie și o minimă specializare, să fi permis escaladarea ulterioară a diviziunii activităților între bărbați și femei
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
aparențele, foarte eficientă - a ierbivorelor mari și, în genere, cu succesul evolutiv al acestui tip uman. Datele acumulate în ultimele decenii tind, însă, să disipeze întrucâtva misterul Neaderthalian, moderând, în primul rând, semnificația acestui „succes” adaptativ. Astfel, orientarea economiei de subzistență musteriană către surse productive, cu feedback caloric înalt, dar totodată susceptibile de epuizare rapidă, sugerează implicit necesitatea conservării unei demografii foarte scăzute în plan regional, o mobilitate rezidențială cvasi-permanentă (Stiner & Kuhn 2009; Macdonald et al. 2009)<footnote Dimensiunile restrânse ale
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
surse productive, cu feedback caloric înalt, dar totodată susceptibile de epuizare rapidă, sugerează implicit necesitatea conservării unei demografii foarte scăzute în plan regional, o mobilitate rezidențială cvasi-permanentă (Stiner & Kuhn 2009; Macdonald et al. 2009)<footnote Dimensiunile restrânse ale grupurilor de subzistență sunt, de altfel, transparente în documentația arheologică: ansamblurile musteriene, care nu au demonstrat până acum o specializare strictă și, deci, nu pot fi atribuite unui grup specializat (task-group), par să fie generate de grupuri de foragers de mici dimensiuni, probabil
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de bun simț în care refuzăm să le atribuim femeilor musteriene statutul homeric de „amazoane”. În altă opinie (Kuhn & Stiner 2006, Stiner & Kuhn 2009), grupurile de Neanderthalieni ar fi numărat indivizi de ambe sexe, implicați ca grup în activitățile de subzistență. Ipoteza participării active a femeilor și copiilor la gama de activități ce revin, etnografic, bărbaților, așadar la vânătoare, pare credibilă, cu atât mai mult cu cât tehnicile de abataj nu se bazau, pentru aproape întreaga perioadă, pe utilizarea armelor de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de asemenea activități, cum sunt copiii foarte mici sau lăuzele, care, suntem nevoiți să o constatăm retrospectiv, beneficiau totuși de sprijinul grupului, ca și, cel puțin ocazional, bătrânii sau handicapații fizic (Trinkaus & Shipman 1993). Este evident că sunt tocmai rigorile subzistenței pur vânătorești a Neanderthalienilor, foarte diferită de cea a hominidelor anterioare, cele care ridică cele mai mari probleme pentru reconstituirea organizării lor sociale. Ce-i drept, puține dovezi morfologice sau arheologice susțin o diviziune clară a activităților la omul de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
În ciuda eșantionului limitat, diferențele în tratamentul funerar - bărbații fiind constant însoțiți de diverse forme de inventar sau amenajări - sunt sugestive (Harrold 1980). Pe de altă parte, solidaritatea grupurilor transpare din tratamentul acordat defuncților, inclusiv copiilor. Dimensiunile mici ale unităților de subzistență impun cu necesitate prezențe suficient de consistente la nivel regional pentru a permite, cu o regularitate rezonabilă, interacțiuni și fuziuni între grupuri. 8. Mai aproape de etnografie? Paleoliticul superior „Revoluție” cognitivă și culturală (Mellars & Stringer 1993), sau, mai degrabă, catalizator al
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
peste media etnografică; un astfel de capital de experiență, achiziționat, previzibil, în urma unei practici prelungite, însoțită de ritualuri masculine de inițiere, indică un cadru social virilocal, deși, așa cum vom vedea, nu cu necesitate și patriliniar. În fapt, simpla concentrare a subzistenței asupra vânătorii marilor mamifere ignoră un aspect de uriașă importanță, reprezentat de necesitatea procesării imensului volum de carne rezultată. Această realitate trimite imediat la importanța contribuției economice a femeilor. Aparent, cel mai grăitor reper pentru realitățile sociale ale epocii îl
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
încurajând interpretările unilaterale. De exemplu, promptitudinea cu care sunt încadrate drept „vârfuri” sau „proiectile”, anumite piese bifaciale amerindiene, în raport cu funcția lor, documentată etnografic, cea pur domestică (Beck Kehoe 1999), este grăitoare. În fapt, legătura constantă dintre sintagma „vârf” și paradigma subzistenței vânătorești este mai răspândită decât ne place să credem, consecințele pentru imaginea de ansamblu a societăților studiate fiind evidente. Ne putem întreba, pe bună dreptate, câte dintre „vârfurile” musteriene sau chiar gravettiene reprezintă realmente proiectile, și nu simple armături ale
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
supravegheată sau nu, a debitajului litic, nu reprezintă o caracteristică exclusivă a ansamblurilor litice din paleoliticul superior; ocazional, ele apar și în contexte de la sfârșitul paleoliticului inferior (Boxgrove), sau din paleoliticul mijlociu (Stapert 2007). Pe de altă parte, activitatea de subzistență masculină a presupus, încă din paleoliticul inferior, exploatarea unui areal mai amplu decât cel accesibil femeilor, cel puțin celor însoțite de copii. În consecință, o serie întreagă de indicii ale acțiunii lor, în special cele legate efectiv de activitățile vânătorești
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
neplăceri. În cazul persoanelor care aparțin sistemului bugetar această tendință are mai multe explicații, în primul rând în acest sistem recompensa nu poate fi un propulsor pentru motivație, deoarece răsplata monetară a eforturilor depuse este sub necesarul pentru a asigura subzistența. În această situație angajaților le este dificil să asocieze puterea obținută prin intermediul banilor cu ceva ce ar produce plăcere, deoarece lor banii nu le ajung să procure lucruri mai pragmatice și necesare. Persoanele care activează în instituții publice au alte
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Principii trebuie considerată plecînd de la: “Atunci cînd concepem substanța, concepem un lucru care există într-un asemenea fel încât nu are nevoie decât de ea însăși pentru a exista”. Suficiența substanței este o limită, în sine ea face dovada interioară subzistenței sale, dar ea posedă și exteriorul ei, căci a nu avea nevoie decât de sine însuși, înseamnă a nu avea nevoie de o altă substanță. Această interioritate presupune exterioritatea sa. Ea își este interior și exterior totodată, în afara ei nu
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
corpul uman care nu este format și compus decât dintr-o configurație de membre. Pe ce se fondează așadar substanțialitatea unui lucru? Ea se fondează nu atât pe capacitatea sa de a exista prin sine, și nici pe caracterul de subzistență cât pe posibilitatea de a fi reidentificat; în termeni mai cartesieni, pe posibilitatea de a fi cunoscut și perceput ca fiind același lucru. Într-un anume fel, caracterul subzistenței sau existenței și caracterul identității nu pot fi separate. Dar atribuirea
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
sa de a exista prin sine, și nici pe caracterul de subzistență cât pe posibilitatea de a fi reidentificat; în termeni mai cartesieni, pe posibilitatea de a fi cunoscut și perceput ca fiind același lucru. Într-un anume fel, caracterul subzistenței sau existenței și caracterul identității nu pot fi separate. Dar atribuirea de identitate corpului și sufletului nu are semnificație egală. Partea pozitivă a indivizibilității sufletului este ipseitatea ei: sufletul este în el însuși complet, întreg în fiecare din actele sale
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
cum noi înțelegeri pot fi descoperite și transpuse în materialul vetero‑testamentar. În 1Cor 9,9 sfântul Paul inter‑ pretează textul: să nu legi gura boului care treieră 53, în termeni ai responsa‑ bilității bisericii de a se îngriji de subzistența celor încredințați cu slujirea apostolică. În 1Cor 10,454, el întrebuințează metafora pietrei lovite de Moise cu toiagul, ca să izvorască apă în pustiu 55, drept un simbol al prezenței lui Cristos în mijlocul poporului Vechiului Testament, și ca o prefigurare a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]