5,909 matches
-
se situează în O.S. Petroșani, UP I Bănița și începe de la borna 116, continuă spre sud pe limita u.a. 44 și 33 prin bornele 122, 121, coboară pe pârâul Purcarului până în borna 131 și apoi continuă pe liziera sudică a u.a. 30 până în borna 130. În această zonă se delimitează ca zone de dezvoltare durabilă a activităților umane terenurile construite în suprafață de 7.69 aparținând satului Merișor. ... 2.2. Suprafața totală: este de 1015.38 ha. ... 2.3. Valori de patrimoniu
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
forestier Valea Jghiabului care pleacă din localitatea Crivadia de la intersecția cu Drumul Național 66; din Drumul Național 66, Dealul Băniței, pe Drumul Forestier Valea Purcarului, cu ramificație pe Valea Gura Teii. ... ... 3. Complexul carstic Răchițeaua - Tecuri 3.1. Limite: Limita sudică: - începe de la intersecția Culmea Dealul Poienii cu Culmea Tecane, se îndreaptă spre sud-vest urmărind Culmea Dealul Poienii până la borna 360, UP II Stânga Strei, OS Pui, de unde urmărește firul Văii Bojița prin bornele 357, 356, 363, 365
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
care se va aproba, Galeria Activă va deveni rezervație naturală. ... ... ... 4.4. Așezări umane: sălașe dispersate. ... 4.5. Căi de acces - din Drumul Național 66 pe Drumul forestier Valea Jupâneasa și Drumul forestier Valea Jigoreasa ... ... 5. Costești - Cetățuia - Blidaru 5.1. Limite: Limita sudică: din borna 356 urcă pe Pârâul Blidarului pe limita u.a. 123 prin bornele 355, 354, până în borna 366, ocolește situl arheologic, continuă pe limita u.a.125, 134, Valea Făeragului, se continuă pe limita u.a. 135, Valea Merișorului. Limita vestică: pe
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Șura Mare. Lacurile carstice permanente completează complexitatea morfologică a acestui perimetru. Amintim Tăul Negru, situat la sud de Vârful Lola, 1033.8m, și acumulările de apă din cariera Comarnic. Originalitatea cadrului montan constă în îmbinarea prielnică locuirii a pantelor cu expunere sudică, a microclimatelor de adăpost din depresiunile carstice și umidității ridicate. Exemplul cel mai bun îl constituie Fundătura Ponorului - Luncile Hobenilor, care constituie locul de adunare al turmelor de oi din mărginimea Țării Hațegului. Existența resurselor de bauxită și exploatarea acestora
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
descoperite, acestea acoperind toată cronologia arheologică. Este singura peșteră amenajată din punct de vedere turistic. Prin introducerea unui albedou mai ridicat, calcarele creează un microclimat specific, favorabil dezvoltării elementelor floristice și faunistice de stâncărie, care includ numeroase endemisme și specii sudice: Juniperus sabina, Syringa vulgaris, Fraxinus ornus, Sorbus borbasii, Spiraea chamaedryfolia, Hepatica transsilvanica, Asperula capitata, Doronicum columnae. ... ... 2.2.3. Hidrografie Zona de la Grădiștea Muncelului-Cioclovina constituie un uriaș castel natural de ape subterane și de suprafață. Bazinele hidrografice prezente în cadrul ariei
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Mare, formând unul din afluenții de pe stânga care apar în partea superioară a acesteia. Partea inferioară a văii are un caracter de curgere temporară și un aspect de mini-canion, începând de la Comarnice. Valea Bordului - este poziționată în partea sudică a Bordului Mare, fiind practic o continuare a Văii Priporului. Ea se activează numai în perioadele de viitură, fapt datorat originii ei tectonice și existenței galeriilor sistemului Cocolbea, situat sub nivelul acesteia. Valea Priporului - începe de la Vârful Tămașu și
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
sub forma unei mici trepte antitetice de maxim 2 m. Ulterior cele două văi au evoluat independent, Valea Bordului adâncindu-se foarte mult și astfel, Valea Priporului a rămas suspendată față de aceasta. Valea lui Ion - este poziționată în partea sudică a Peșterii Cocolbea și ajunge până la nord de satul Ponor. Jumătatea superioară se dezvoltă pe călcare, având în general și un caracter de curgere temporară, iar cea inferioară are un caracter de curgere permanentă. Unul din afluenții Văii lui
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
peșteri, transformată ulterior în Jgheabului, situat în aval de Peștera Gaura Oanei și prezintă numeroase cascade. Valea Crivadia - este considerată porțiunea cuprinsă între confluența Valea Cerbului - Valea Feții și confluența Văii Crivadia cu Valea Munceilor / Jgheabului. Ea constituie zona marginală sudică a calcarelor, acolo unde blocul Șureanu se întâlnește cu blocul Retezat. În partea inferioară a văii s-a format o porțiune de chei foarte spectaculoase, Cheile Crivadiei, cu o lățime de 3-4 m la bază și o înălțime a pereților
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
sitului, la est de localitatea Vadu Crișului; ● Est - Est 22°44'37" și Nord 46°50'41", valoare măsurată în extremitatea estică a teritoriului studiat, la nord de cota maximă a Dealului Mare; ● Sud - Est 22036 1" și Nord 46°44'9", valoare măsurată în extremitatea sudică a teritoriului sitului, suprapusă punctului cu cea mai mare altitudine; ● Vest - Est 22°26'23" și Nord 46°57'29", valoare măsurată în extremitatea vestică a teritoriului sitului localizată în platoul Zece Hotare. În ceea ce privește distribuția altitudinilor, se constată o înclinare generală
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
m. Altitudinea minimă, de 290 m., se înregistrează în albia Crișului Repede la ieșirea râului de pe teritoriul sitului și la intrarea (dinspre amonte) în localitatea Vadu Crișului, în timp ce altitudinea maximă, de 1377 m., este localizată în extremitatea sudică a teritoriului sitului, sub vârful Muncelașu (1415 m), vârf care este situat în afara arealului studiat. Se constată, astfel, că cele mai mari altitudini le înregistrează teritoriul ce aparține Munților Vlădeasa, situat la sud-est de valea Iadului, în timp ce
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Luncilor, lasă la exterior arealul cu locuințe al localității Bălnaca -Groși și continuă spre est până în apropiere de localitatea Bratca de unde se reorientează spre sud urmărind aproape fidel interfluviul dintre valea Brătcuții și depresiunea carstică Damiș- Ponoraș. Orientarea sudică a limitei ariei protejate se păstrează urmărind interfluviul ce desparte bazinul hidrografic al Crișului Repede de bazinul hidrografic al Crișului Negru (care drenează depresiunea Beiuș) trecând pe la vest de vârful Pietrele Dăicii (974.5 m) și de depresiunea carstică "La
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
drenează depresiunea Beiuș) trecând pe la vest de vârful Pietrele Dăicii (974.5 m) și de depresiunea carstică "La Acre", de unde continuă spre sud până la vf. Hodrângușa (1026.5 m) și Piatra Bulzului (912 m). De aici limita urmărește partea sudică a Lacului Leșu iar apoi continuă spre sud, pe un traseu sinuos care urmărește versantul drept al văii Iadului până la confluența cu Valea Runcului pe traseul căreia îl urmează în amonte până sub vf. Muncelașu, la punctul de închidere
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
cristaline prehercinice. Din punct de vedere tectonic și structural, el aparține Autohtonului de Bihor și include șisturi cristaline cu un metamorfism avansat, dar este anterior ca geneză comparativ cu magmatitele banatitice din Vlădeasa. Formațiunile care îl compun apar în partea sudică a teritoriului studiat, în bazinul superior al pârâului Brătcuța și pe versantul stâng al văii Iadului, la ieșirea din localitatea Remeți, în spațiul munților Pădurea Craiului și în partea amonte a bazinului râului Dașor, în cadrul Munților Vlădeasa. Aflorează pe
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Vlădeasa însumează 7754.91 ha, ceea ce reprezintă 45.81% din întreg. Aici, rocile magmatice banatitice se înscriu în relief prin forme greoaie, masive, încadrate de văi tăiate adânc, așa cum este cazul văilor Iadului și Runcului (aceasta din urmă constituind limita sudică extremă a ariei protejate). Aspectele mai deosebite de relief le constituie prezența versanților abrupți și a suprafețelor structurale. În fapt, pe toată lungimea ei inclusă teritoriului protejat, Valea Iadului crează o alternanță de sectoare de chei și bazinete de eroziune
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
precum și efectului de umbrire apărut pe versanții nordici ca urmare a expoziției versanților. Astfel, la nivelul valorilor anuale, față de o medie a regiunii de 7,5 °C, s-au înregistrat temperaturi cu peste 2 °C mai mici în arealele sudice, cele mai înalte (4,9 °C) și respectiv mai mari în arealele nordice, mai joase (9,8 °C). Situațiile cu îngheț pot apărea în 10 din cele 12 luni ale anului (septembrie-iunie) și că în intervalul octombrie-aprilie, este posibil ca temperaturile
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
pragul de -10 °C. În arealul analizat se cumulează în medie, în timpul unui an între 660 și 1035 l/mp de precipitații cu cantitățile mai mari în partea nordică, mai joasă, a ariei protejate și cele mai mici în partea sudică, mai înaltă. Tot în regim mediu multianual, cantitatea lunară de precipitații, variază în cadrul regiunii analizate de la 29...58 l/mp în luna cea mai puțin ploioasă (februarie), până la 89...143 l/mp, în luna cea mai ploioasă (iunie). Calculate la scara
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
vedere geomorfologic, zona costieră poate fi împărțită în două unități principale. Unitatea nordică, de la Golful Musura, în nord, până la Capul Midia, în sud, este reprezentată de țărm deltaic și lagunar (plaje nisipoase cu pante submarine line). În unitatea sudică, cuprinsă între Capul Singol și Vama Veche, aspectul general este determinat de prezența falezei la baza căreia se formează plaje înguste, alternanța promontoriilor cu țărm acumulativ (plaje de tip barieră, cordoane litorale, „pocket-beach“). Între aceste două sectoare există o unitate
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
zona costieră aferentă Deltei Dunării este de aproximativ 1,5-18 mm/an. Sedimentele din unitatea nordică conțin trei populații de particule: fracția argiloasă și siltică; fracția nisipoasă - cu participarea cea mai importantă; și fracțiunea calcaroasă (predominant cochiliferă). Depozitele de plajă din unitatea sudică (Cap Singol-Vama Veche) prezintă caracteristici granulometrice dependente de mai mulți factori: sursa de material sedimentar, regimul hidrodinamic dominant, morfologia costieră etc. În unitatea sudică se constată acumularea unor sedimente slab sortate în zona backshore și bine sortate pe plajele submerse
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
nisipoasă - cu participarea cea mai importantă; și fracțiunea calcaroasă (predominant cochiliferă). Depozitele de plajă din unitatea sudică (Cap Singol-Vama Veche) prezintă caracteristici granulometrice dependente de mai mulți factori: sursa de material sedimentar, regimul hidrodinamic dominant, morfologia costieră etc. În unitatea sudică se constată acumularea unor sedimente slab sortate în zona backshore și bine sortate pe plajele submerse. Cunoașterea condițiilor geologice și geomorfologice ale zonei costiere și a tendințelor pe termen mediu și lung fundamentează identificarea celor mai potrivite zone pentru diferitele
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
91 de zile/an. ... ... 3.1.2.2. Temperatura apei, salinitatea și acoperirea cu gheață Caracteristicile fizice și cele chimice ale apei din bazinul Mării Negre sunt influențate în proximitatea zonei costiere de aportul de apă dulce al Dunării, al apelor curgătoare din unitatea sudică și, în general, de aportul de apă sărată ce pătrunde prin strâmtoarea Bosfor, adusă de curenții de adâncime care provin din Marea Mediterană. În această structură verticală stratificată poate fi identificat și un strat intermediar rece (SIR), direct sub stratul
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
Vadu, Cap Midia Turism bazat pe resurse naturale Techirghiol, Eforie Nord, Mangalia, Murighiol SPA, turism balnear Toate stațiunile situate pe coasta Mării Negre Turism curativ heliomarin, Turism de afaceri, Turism bazat pe evenimente, Turism de masă Toate stațiunile din partea sudică a zonei costiere Turism de agrement, Turism sportiv - vânătoare sportivă, pescuit sportiv, sporturi nautice Podișul Dobrogei Turism viticol ... 4.2.4. Zonele militare și de restricții În zona costieră există anumite zone/raioane destinate exercițiilor militare, iar în zona marină întreaga suprafață a
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
și prin crearea de noi plaje turistice, au fost elaborate în perioada 2005-2013 documentații științifice și tehnice pentru elaborarea unui Master Plan al zonei costiere românești a Mării Negre pe baza a două proiecte: – „Studiu privind protecția și reabilitarea țărmului sudic al Mării Negre al României“ (2005-2007, JICA) ... – „Asistență tehnică pentru pregătirea proiectelor în cadrul Axei Prioritare 5. Implementarea unei infrastructuri adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai vulnerabile. Domeniul major de intervenție 2 - Reducerea eroziunii costiere“ (2010-2013
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
Centru, Tomis Sud și Eforie Nord), acoperind o lungime a țărmului de aproximativ 7,3 km. Lucrările de protecție costieră sunt planificate pentru a fi implementate atât în zona de nord (între Stăvilar Periboina și Stăvilar Edighiol), cât și în litoralul sudic (Mamaia, Constanța/Tomis, Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Venus, Saturn, Balta Mangalia-Venus-Aurora, Mangalia-Saturn și 2 Mai). Principalele măsuri urmăresc prevenirea eroziunii litorale și limitarea efectelor negative ale acesteia asupra litoralului românesc, prin desfășurarea activităților de reabilitare și protecție, inclusiv extinderea artificială
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
zona Mării Negre și pentru eficientizarea planificării utilizărilor, identificării conflictelor și a sinergiilor, se consideră necesar ca autoritățile de la nivel central care gestionează domeniile respective să continue definirea dimensiunii spațiale a acestor activități. O atenție prioritară trebuie asigurată părții sudice a mării teritoriale pentru activități de cercetare arheologică. Figura 25. Porturi pescărești, tipuri de pescuit, capturi Date: Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură; I.N.C.D.M. „Grigore Antipa“ 2020 Figura 26. Perimetre de explorare, dezvoltare, exploatare active și zone libere Date: Agenția
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
și nebazate pe piață între statele membre din Grupurile de risc, din care România face parte, respectiv: – Ucraina: Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Grecia, Croația, Italia, Ungaria, Luxemburg, Austria, Polonia, România, Slovenia, Slovacia și ... – Trans-balcanic: România, Bulgaria, Ungaria și Grecia; ... – Coridorul sudic al gazelor - Marea Caspică: Bulgaria, Grecia, Croația, Italia, Ungaria, Malta, Austria, România, Slovenia, Slovacia. ... 10.1.1. Grupul de risc Ucraina Toate măsurile enumerate mai jos vizează cerințe de informare utile tuturor statele membre aparținând Grupului de risc care trebuie să reacționeze
PLAN DE URGENȚĂ din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274649]