2,367 matches
-
afle. Era destul de rău că era roz. Se uită mai bine, dând lucrurile la o parte delicat cu vârful pantofului, dar nu mai era o altă umbrelă. Luă umbrela din dulap și se Înapoie la masă. Dacă făcea La Repubbllica sul de-a lungul, putea Împături mare parte din umbrelă, lăsând la vedere doar mânerul, mânerul și o palmă de roz. Făcu asta spre mulțumirea lui, părăsi biroul și luă scările În jos spre biroul lui Patta. Ciocăni, așteptă până ce fu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
și să fie puternic ca un adevărat mascul până la ispășirea condamnării. Se văzu în celulă, chinuit de o tuse rebelă, nebărbierit și încercănat, îmbrăcat în haine vărgate, un fel de Papillon modern, încercând cu disperare să-și scrie memoriile pe sulul de hârtie igienică, și simți cum panica se apropia de el, pentru a-l lua în brațe, pentru a-l săruta cu buze reci, buzele unui cadavru umblător care aduce împreună cu el și o frică terifiantă. Vocea magicianului își făcu
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ziua, luna, anul... Ceva nu era în regulă. Ceasul său arăta o dată și o lună, era chiar sigur că nu se dereglase. Din acest punct de vedere, nu avea niciun dubiu. Însă ziarul avea pe manșetă ziua... următoare. Îl făcu sul și-l înfipse în pieptul bătrânului:Cine sunteți dumneavoastră? Un accident de circulație nu este ceva nou, nu trebuie să fie neapărat chiar acel taximetrist care m-a stropit. De la ce emisiune sunteți, dacă nu sunt indiscret? Tipăriți și ziare
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Așadar putem să înțelegem lucrarea lui Dumnezeu, pornind nu de la creație, ci de la cruce, așa cum Israel înțelegea creația pornind de la exodul din Egipt. Cristos revelează istoria mântuirii - istoria răvășirilor (cele șapte sigilii). Este important să ținem cont de faptul că sulul de pe care sunt deschise cele șapte sigilii este Vechiul Testament. Deci autorul Apocalipsului face o relectură a istoriei mântuirii. Calul roșu al celui de-al doilea sigiliu este spiritul urii care intră în lume ca o primă consecință a păcatului ce
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
umană. Această mărturie se transformă în rugăciune: „Până când, Doamne?” (Ap 6,10) și are capacitatea de a schimba evenimentele. În al șaselea sigiliu sunt prezentate evenimentele cosmice tulburătoare: cutremurul, întunecarea soarelui, luna asemenea sângelui, căderea stelelor, închiderea cerului asemenea unui sul, clătinarea munților și a insulelor. Aceste imagini apocaliptice vorbesc despre intervenția puternică și suverană a lui Dumnezeu în istorie (Os 10,8). Al șaptelea sigiliu atestă liniștea înaintea lui Dumnezeu care vine să judece pământul - simbolul timpului de criză, semn
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Ricci]202 per essere quivi intorno le case di quella famiglia, hebbe principio da questo caso l'anno 1501. Un Rinaldo...203, giocatore, haveva perso buona somma di danaro, e, passando da quel luogo, dove allora era una stradella în sul canto della quale era un inmagine della Madonna, gettò sterco di cavallo alla detta inmagine, e colpilla nella diadema. Et essendo da uno fanciullo stato visto, fu codiato e corsoli dreto e raggiunto all'Osservanza di Sân Miniato. Et egli
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
mai sus), 373. Vezi și Documentul X în Anexa de mai jos. Despre Compania celor Negri, un subgrup al Companiei S. Maria della Croce al Tempio care a existat din 1423 până în 1785, vezi F. Fineschi, " La rappresentazione della morte sul patibolo nella liturgia fiorentina della congregazione dei Neri," Archivio storico italiano, 150 (1992), 805-846; Zorzi, "Le esecuzioni" (n. 3 vezi mai sus), 51-58; și K. Eisenbichler, "Lorenzo de' Medici and the Confraternity of the Blacks în Florence", Fides et Historia
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
În viața mea. Era Înalt, bine făcut, cam palid, cu un fel de luciu În ochii verzi, ca și cum ar fi avut Încontinuu febră. Purta Întot- deauna cămĂși albe, largi, cărora le Întorcea o dată sau de două ori mânecile, și un sul de hârtie igienică de cea mai proastă calitate la brâu, din aia aspră, de la care te ustură fundul dacă o folosești zilnic. o folosea când Îi curgea sânge din nas, ceea ce se Întâmpla des. S-a culcat din prima zi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
și m-a prevenit că la mijlocul lui octombrie Încă nu putea fi vorba de țurțuri În acea regiune din Nunavik. l-am asigurat că asta nu mă deranja și l-am Întrebat cum aș putea să-l cunosc pe faimo- sul vânător-povestitor despre care ne spusese tuturor manu. A urmat o scurtă pauză, interlocutorul meu părea să acceseze În vreun colț Îndepărtat al memoriei această informație, dar fărĂ succes, pentru că mi-a spus că nu știa exact la cine mă refeream
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
vreodată în viața mea. Era înalt, bine făcut, cam palid, cu un fel de luciu în ochii verzi, ca și cum ar fi avut încontinuu febră. Purta întotdeauna cămăși albe, largi, cărora le întorcea o dată sau de două ori mânecile, și un sul de hârtie igienică de cea mai proastă calitate la brâu, din aia aspră, de la care te ustură fundul dacă o folosești zilnic. O folosea când îi curgea sânge din nas, ceea ce se întâmpla des. S-a culcat din prima zi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
dormitorului de alături și deschise ochii mari să admire priveliștea din fața ei. Pe pat, în curmeziș, cu brațele și picioarele desfăcute larg, de parcă se așezase pe nisip la plajă, Daniela dormea dezgolită. Cearșaful era împins la marginea patului, aproape făcut sul, mototolit, ca de obicei. În partea opusă a camerei, ghemuită pe un fotoliu, confortabil de altfel, dormea adânc doamna Lucreția, cu cearceaful tras până sub bărbie. Laura îi zâmbi în trecere și se Marian Malciu îndreptă ca o felină spre
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
dar elegant. Lucirea pereților atrase atenția lui Felix, care descoperi cu mirare că odaia era tapetată cu o hârtie dungată și cu mici flori de miozotis. În schimb, patul era nou și așa de scund, încît părea un divan. Două suluri moi de catifea se sprijineau la capete pe speteze ornamentate cu împletituri de pai. În apropierea ferestrei se afla o masă de toaletă cu trei oglinzi mobile și cu multe sertare. În fața ei se vedea un scaun rotativ de pian
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
este? Moș Costache consimți din cap. - Uite aici, luă femeia în primire pe Felix. Ăsta-i patul,cum nici la mama dumneatale n-ai avut. Într-adevăr, era un pat mare, cu tăbliile de lemn de nuc sfârșite în două suluri groase cu capete de bile. Marina îl pipăi cu mâna, demonstrativ. - Șezi pe el, să vezi! Uite, aici îți pui rufele, ici hainele, ghetele să le pui aici, în cutie. Ai masă să scrii pe ea cât poftești. Odaia era
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
îl duse în dormitor, urmată de Stănică. Acesta făcu semn cu ochiul lui Felix, să intre și el. Marina închise convoiul, așezîndu-se în pragul ușii. Dormitorul, spațios, semiobscur, avea între ferestre două paturi mari cu tăblii de nuc, cu voluminoase suluri de lemn. O lampă cu abajur strejuia pe o noptieră. Olimpia ședea pe marginea unui pat și ținea mâna bolnavului încă nevăzut. Aurica privea galbenă, spălată de dresuri, mai de departe. Un miros pătrunzător de oțet aromatic se amesteca cu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
sunt bani aruncați. Mai repar puțin din pierdere. În cele din urmă, Felix scăpă de Stănică. Cum acesta fumase tot timpul, odaia era plină ca o pădure, în care ceața a căzut pe sol. Deschise geamul, și fumul ieși în suluri, consistent. Mucurile de țigări strivite în farfuria călimării împuțeau hârtiile. Felix le aruncă în sobă. Ca să respire puțin și să-și odihnească spiritul, se dădu jos. În loc să iasă afară, fu ispitit să intre în odaia cu pianul. Toate erau cum
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
un pârlit ca mine, ajuns la covrigi? Uite și alune. Bătrâna luă covrigii, foarte încîntată, și începu să ronțăie monoton. - Ia să văd, cine mai e pe aici? continuă Stănicăridicînd capul. Pe un pat bătrânesc, înalt și lat, cu multe suluri și perne, dar fără tăblii, ca paturile țărănești, ședeau îngrămădite vreo cinci fete de vârste felurite, de la cincisprezece la douăzeci de ani. Fetele erau îmbrăcate bine, chiar luxos, iar după față arătau a duce o existență fără griji. Erau nepoate
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de a convinge pe bătrân să se culce fu zadarnică, și moș Costache, așa de închis de obicei, avu gust de povestit și făcu celor doi tineri, așezați pe scaune de o parte și de alta a patului cu mari suluri de lemn, destăinuiri din tinerețea lui. Limba era parcă mai dezlegată decât de obicei. - Și tata și moșu-meu, zicea el, au trăit mult. Moșu-meu a avut peste nouăzeci de ani când a murit și nici n-a murit
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
o etapă superioară a construcției societății, în care avem de rezolvat probleme hotărâtoare, într-un spirit revoluționar și militant". Își dezbrăcă fluierând blana, coada, coarnele și copitele și săpă grăbit cu un cuțitaș o groapă măruntă, împingîndu-și înăuntru accesoriile făcute sul, învelite în blana cu păr negru, lucind murdar și stins precum floacele unui câine, înnodate strâns cu mânecile fără manșete, și astupîndu-și-le cu mișcările ritmate ale unui parașutist ce-și îngroapă parașuta și stația de emisie-recepție, imediat ce-a fost
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Moscovici. 6 Apărută la Editura Științifică (1991), în traducerea lui Leonard Gavriliu, sub titlul Psihologia maselor. 7F. Barlett, Remembering, Cambridge University Press, Cambridge, 1932, p. 24. 8A. Einstein, Ideas and Opinions, Souvenir Press, New York, 1945, p. 54. 9A. Gramsci, Note sul Machiavelli, Einaudi, Milano, 1453, p. 149. 10G. de Maupassant, Sur l'eau, Ed. Encre, Paris, 1979, p. 102. 11G. de Maupassant, op. cit., p. 103. 12A. Zinoviev, Les Hauteurs béantes, L'Age d'Homme, Geneva, 1977, p. 495. 13S. Weil, Réflexions
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
471 S. Freud, Totem und Tabu, în Gesammelte Werke, t. IX, p. 179. 472 Ibidem, p. 179 473 Freud, Moses and Monotheism, ed. cit., p. 83. 474 F. Alberoni, Status Nascenti, II Mulino, Bologna, 1968, p. 15. 475 Gramsci, Note sul Machiavelli, ed.cit., p. 3. 476 Alegerea lui Moise nu se explică lesne și nici nu se reduce la un singur motiv. Putem avea în vedere mai multe ipoteze care sînt în aceeași măsură adevărate. Prima este derivată din ascensiunea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
soi de partide conforme cu vîrsta mulțimilor. În asemenea măsură încît E. Gilson a putut să scrie: Dacă există societăți de masă sau care au această vocație, Biserica este una dintre ele." (vezi E. Gilson, op. cit.) 534 A Gramsci, Note sul Machiavelli, ed. cit. 535 S. Freud, New Introductory Lectures on Psychoanalysis, ed. cit., p.161. 536 Veți fi mirați poate că nu invoc în acest context conceptul de ideologie. Îl evit în fapt pentru două motive. Mai întîi pentru că nu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cu arta oratoriei, m-a ajutat să concep discursul și să-i finisez forma. Chiar În fața casei, aveam niște curmali japonezi, lângă care, Împreună cu tatăl meu, exersam În fiecare seară, când el ajungea acasă. Avea În mână un ziar făcut sul și, de fiecare dată când pronunțam greșit vreun cuvânt, mă atingea ușor pe cap cu el. Ceea ce Însemna că trebuia să o iau de la capăt. De mai multe ori, când soarele asfințea și eram plin de frunze de curmal pe
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
un comitet, atât de variat, prolific și erudit îi e scrisul.” Mircea Platon, Convorbiri literare * „Intento a cogliere i «segni del tempo» e ad interpretarli con intelligenza cristiana, Mihail Neamțu - molto lucidamente, a mio parere - nel proporre una meditazione teologica sul senso della storia, non scorge contrapposizione tra impostazione teologica ed esperienza della libertà in ogni persona. Mi sembra immediato ravvisare in queste riflessioni l’eredità spirituale e intellettuale dell’umanesimo cristiano alle sue radici, nella migliore tradizione patristica.” Ilaria Ramelli
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Popescu, Editura Univers, București, 2002. 115. Jakobson, Roman, Lingvistică și poetică, în Probleme de stilistică, Editura Științifică, București, 1964. 116. Jakobson, Roman, Poezia gramaticii și gramatica poeziei, în Poetică și stilistică, Editura Univers, București, 1972. 117. Jansen, Monica, Il dibattito sul postmoderno in Italia, Cesati Editore, Firenze, 2002. 118. Jauss, Hans Robert, Istoria literară ca provocare a științei literaturii, în Viața românească, nr. 10, 1980. 119. Jauss, Hans Robert, Experiență estetică și hermeneutică literară, trad. de Andrei Corbea, Editura Univers, București
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Tarabac, Editura Polirom, Iași, 1998. 206. Scarlat, Mircea, Istoria poeziei românești, vol. IV, Editura Minerva, București, 1983. 207. Schaeffer, Jean-Marie, Qu’est-ce qu’un genre littéraire?, Éditions du Seuil, Paris, 1989. 208. Schultz-Buschhaus, Ulrich, Critica e recupero dei generi. Considerazioni sul „moderno” e „postmoderno”, în Problemi, periodico quadrimestrale di cultura, 101 / gennaio-aprile / 1995. 209. Simion, Eugen, Scriitori români de azi (I), Editura Cartea Românească, București, 1984. 210. Simion, Eugen, Scriitori români de azi (IV), Editura Cartea Românească, București, 1989. 211. Simion
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]