3,826 matches
-
vară, dacă nu mă vor pune să repet anul. Este o poveste mai încurcată de care nu-mi face plăcere să-mi aduc aminte. - Scuză-mă! Nu am vrut să-ți stric seara. - Nu-i nimic. Cum mi-a venit supărarea așa îmi și trece. Nu sunt ranchiunoasă de felul meu. - Atunci este bine. Pot să te mai invit la dans și în continuare? Am observat cu plăcere că ne potrivim. Nu am reușit încă să te calc pe picioare nici
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
afară într-un minut chem paza de la poarta să te scoată pe brânci! 'nțeles? Ușcheala! Am plecat din nou necăjit. Marți dimineața la orele 9:00 eram din nou la datorie! Insistent! Flăcăul brunet cu părul creț, rău-rău, negru de supărare, făcea spume la ușa ghișeului. I-am spus că nu plec! Punct! Vreau viză de intrare în țara al cărui cetățean sunt sau să vorbesc cu domnul ambasador. - Tovarășul ambasador, Victor Bolojan, nu are timp să vorbească cu o jigodie
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
repede decât ceilalți oameni, pentru că ei ajung să-și dezvolte esențialul." (15 ani) „Ne dăm seama că Dumnezeu îi iubește pe toți oamenii la fel, că dacă te desparți de El și mai târziu te întorci la El, nu ține supărare și te ajuta la fel ca și pe cei care au fost tot timpul cu El." (11 ani) „Inima bate, bate până se stinge, ca inima este ca lumânarea și dacă tu crezi în Dumnezeu, el ți-o aprinde din
JURĂMÂNTUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363851_a_365180]
-
larg. - Andrada Pascu sunt! Iar el, cum deja ați dedus, este comoara mea, Alin. - Vă supărați, doamnă Andrada, dacă vă propun ceva? E o vreme atât de frumoasă ... Haideți să ne oprim pe terasă, la o înghețată! Ca să-i treacă supărarea micuțului domn ... - își justifică îndrăzneala. Doamna Pascu zâmbește și, cu un gest făcut ușor din cap, răspunde afirmativ invitației. Deoarece n-a uitat încă de căzătura băiețelului ce o lăsase de mână și o luase la fugă, mimează indecizia: - Hmmm
EROARE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363935_a_365264]
-
așteptam, că sosești abia diseară. -Nici eu nu am știut cât va dura voiajul. Ultima oară am făcut mai mult pe drum, pentru că se aștepta mult în vămi, pe când acum... De când am devenit comunitari, călătoriile durează mai puțin. Hai, lasă supărarea și intră, că dă cafeaua în foc! Ea nu a așteptat să o îndemn încă o dată, a intrat și m-a urmat în bucătărie. Eu am pus pe masă ceștile cu cafea și un platou cu plăcinte încălzite la microunde
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE(CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362762_a_364091]
-
Carmen! Ești aici, draga mea? - Da, Adrian! Am venit. - Sărut mânuțele, Carmen! Îmi era așa dor de tine! Abia așteptam să vorbim. Ce mai faci? Mai ești supărată pe mine? - Mulțumesc, destul de bine. Doream să mai discutăm. Mi-a trecut supărarea. Acum caut informații despre influența „Chartei 77'' asupra populației din România. - Da, interesant! Îți spun eu dacă vrei... sincer, dorești să organizezi ceva împotriva guvernanților? Râsul lui Adrian răsună sarcastic. Glumesc, dar cred că ar merita. Destul au falsificat istoria
IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362861_a_364190]
-
lui Așur'' semnat de profesorul universitar doctor Vasile BURLUI, dacă nu greșesc a cincea carte de poezie a acestei personalități originară din Suceveniul Galațiului. Stau undeva în curtea gospodăriei mele, pe o bancă veche și dintr-o dată cerul vânăt de supărare mă bate cu stropi mari, ca într-o felie literară citită de curând. Nu-mi pasă pentru c-am împrumutat, din repetata și obsesiva lectură la care parcă mă îndeamnă mereu autorul, absența, în sensul ontologic și metafizic al acestui
SEMN DE ADMIRATIE PENTRU VASILE BURLUI DINTR-UN TEATRU AL MINTII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363042_a_364371]
-
pe coate și genunchi până în sala tronului. Mărțișor le mulțumi prietenilor, care-i spuseră: - Rămâi sănătos, Mărțișor! Când ai nevoie, să ne mai chemi! Și dispărură. Când văzu împăratul în ce hal arătau cei doi viteji ai săi, turbă de supărare: - Ce e cu voi, nătângilor? Măcar i-ați lichidat? - Nu, Măria Ta, iertare! îngăimă Rază Fierbinte. Ne-a terminat el pe noi! - Măria Ta, se bâlbâi și Vânt Fierbinte, este cel mai temut luptător pe care l-am întâlnit! Și
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
ca trăire. Poți muta munții prin credință, dar dacă nu ai dragoste, nimic nu ești, spune Apostolul Pavel. Este foarte adevărat că viața, cu problematica sa atât de diversă, de complexă și plină de neprevăzut, creează adeseori stare de disconfort, supărări, momente de mânie ori deznădejde, dar toate acestea sunt depășite numai prin dragostea manifestată în toate situațiile cu valorile ei de care nu trebuie să o privăm niciodată. Iubirea nu trebuie manifestată superficial, în salturi, după cum anumite momente din viața
DARUL IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363229_a_364558]
-
noi în locul lui plângând tot timpul. Să fi auzit cineva blestemele bunicii. “Să-i ardă focul și para și să se înroșească ca racii fierți, așa cum le este culoarea la stindardul lor de comuniști”. Ce nu a spus bunica de supărare cred ca nimeni nu s-ar fi dorit în atenția sa de centenară. Până la urmă tata a fost nevoit să se resemneze, însă nu aceasta a fost jalea cea mare, ci aceea când au venit să-i ia caii din
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
mouse-lui. Traiectoriile trasate nu mai erau drepte sau curbate ușor, ci zimțate, cu întreruperi bruște. Paradoxal, cu cât aveam stări negative mai puternice, din cine știe ce motiv, mișcam mouse-ul mai lent. Mi se păruse necinstit, îmi venise chiar să plâng de supărare când am citit azi, un articol din ziar, tocmai despre asa ceva. Cine îi furase ideea? Cui i-o mai spusese și fusese vândut de “Iuda”? Mai mult, ăia se lăudau că cercetează... ceea ce lucrează Bogdan acum! Cică vor scoate
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > SĂ ALERGĂM Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1079 din 14 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Să alergăm prin tot pustiul care, Ar vrea să năvălească peste noi... De supărare iarna asta, Ne-a tatuat cu riduri pe’amăndoi. Să facem nuferi din fulgii de zăpadă, Să acoperim și inima cu ei Dezastrele să le lăsam iar pradă Haitelor flămănde, de tigrii si de lei. Îngenunchiem în mijloc de pustie
SĂ ALERGĂM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363503_a_364832]
-
întreba din oră în oră, numai de recolta de miere nu. Își punea zeci de întrebări și le găsea câte două-trei răspunsuri la fiecare. Parcă bănuia ceva. Până la urmă totul a răsuflat. Boala, la care s-a adăugat și marea supărare, s-a agravat cu fiecare zi. A zăcut mult timp la pat. Nici un medicament nu i-a mai fost de folos. Pe șapte decembrie, după Sf. Nicolae, nea Nicu a trecut la cele veșnice. A fost zdrobit și de moartea
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
Nu-i lipsește nimic. - Dar Emil unde e? - Nu știu; poate în camera lui. Își pregătește temele; schițe, planuri, proiecte; răspunde Adina, dar cu altă voce, mai stinsă. Sofica, un pui de vulpe, a mirosit ceva: o gâlceavă mică, o supărare... După ce s-a săturat de frământat la aia mică, a băgat capul pe ușa de la camera lui Emil dân- du-i binețe și întrebându-l ce face. El nu i-a răspuns. - Ce-ai, mă, ai trânși în fund? - Du
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
acestea ceva în comun cu politicul? Nu! Dar politicul ar trebui să aibă cu ele! Câte pătimiri umane și-ar mai stinge intensitatea dacă în fața celui în impas s-ar ivi un umăr, în adâncul inimii sale cuprinse de furtuna supărării și dezolării o vorbă calmă, încurajatoare, în privirea ochilor săi umbriți de urât un chip frumos, peste asperitățile vieții sale, mângâierea îmbrățișării unui om săritor să apere, să ajute să clădească binele din faptele sale...! Pe astfel de oameni noi
TUDORIŢA LUNGU. NU POLITICA A SCHIMBAT-O PE EA, EA A SCHIMBAT POLITICA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362373_a_363702]
-
chiar dacă, după spusa poetei, „se-nghesuie în juru-mi atâtea discrepanțe” - ea biruiește pentru că: „sufletul mi-e floare, plin de-al iubirii har// Și-i harăzit să dărui iubire tot mereu/ Găsesc putere-n mine să-nving și să zâmbesc/ Tu supărare pleacă și de-o vrea Dumnezeu/ În liniște și pace de-acum o să trăiesc”. (Azi nu mai vreau să știu de supărare!, Săcuieu, 22 august 2010). S-ar zice că autoarea, prin plinătatea iubirii răscumpără răul lumii. Ea nu cunoaște
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
Și-i harăzit să dărui iubire tot mereu/ Găsesc putere-n mine să-nving și să zâmbesc/ Tu supărare pleacă și de-o vrea Dumnezeu/ În liniște și pace de-acum o să trăiesc”. (Azi nu mai vreau să știu de supărare!, Săcuieu, 22 august 2010). S-ar zice că autoarea, prin plinătatea iubirii răscumpără răul lumii. Ea nu cunoaște înfrângere, dezastru, tristețe, neliniște, îndoială, gelozie, disperare, singurătate, teamă, minciună, întreaga gamă de sentimente amestecate cu stropul de fericire. Ea spune limpede
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
la noi. Este drept că, printre aceștia, el nu uita nici o dată să-l evoce și pe Justinian Marina, fostul patriarh despre care eu aveam o cu totul altă părere, uneori simțindu-l cum se abținea de la vreun gest de supărare pe dezaprobarea cu care eu marcam păcătoșeniile veneticului impus de comuniști, dar atrăgându-mi atenția că acela era ierarhul care-l crescuse și pe care îl slujise nemijlocit. Ne-am contrazis pe tema meritelor celui bine cunoscut ca patriarhul roșu
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]
-
de zăpadă Și chiar de nu-ți vine-a crede, Ei iubesc tot ce e verde. Pe cerul întins că marea Se joacă cu stropitoarea, Pentru plante însetate, Apă dau, pe saturate. Ieri era tristă cicoarea; Azi, i-a trecut supărarea; Macii roșii râd în soare Fericiți nevoie mare! Nouraș e hărnicel, Ce ochi ageri are el! Unde-i nevoie de apă, Iute toarnă o găleată. Se plimbă mănat de vânt Spre-orice colț de pe pământ, Dăruind cu-ndestulare Ploaia binefăcătoare. Chiar
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
foame / o fisură-n infinit“, p. 160; etc.), Crișu Hrisant Achimescu - prin „opera“-i publicată până în prezent - aparține paradoxismului (reamintesc Distinsului Receptor de Critică, dar nu și de fraze „cu fază lungă“ aidoma celor de față, că poate sări fără supărare / pierdere peste parantezele detaliator-hiperargumentatoare, evident, ținându-se de propoziția / propozițiile-pivot, „spre a nu se pierde firul“), prin: „decorticarea paradoxurilor“, oximoronizarea / paradoxizarea lumilor macrocosmice / microcosmice (într-o direcție estetică în care se relevă originalele, inconfundabilele teritorii poetice ale lui Marcel Turcu
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
ți-o cumpere. Scapi de belea. Dacă ți-o da ceva pe ea, adă banii aici să-i bem și să râdem de el! Ha,ha,ha! Toți râdeau cu poftă, numai Tache Spârcâiac nu râdea. Se făcuse tăciune de supărare. Ăștia îi băgase-n cap cum să scape de hârbul acela de camionetă cu care îl procopsise cumnatul său de la Făurei.” Ți-o dau degeaba cumnate, să faci și tu ceva treabă cu ea. Dacă nu ne-om ajuta noi
S.R.L. AMARU -5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361026_a_362355]
-
povesti ulterior sau a fost un gând ascuns pe care l-a continuat. Intuise jignirea suferită de ea și dorința răzbunării și cât mai rapidă profitând de situația prezentă și a nu lăsa să treacă timpul spre a-i dispare supărarea. Curios sau nu dar și-a reamintit imediat cele citite în urmă cu foarte mulți ani despre eroii și procedeele de a le cuceri sentimentele femeilor credincioase soților ai celebrului scriitor italian Boccaccio, părintele prozei clasice prin al său „Decameron
NECUNOSCUTA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361095_a_362424]
-
vecină. Era căsătorită, avea și copii, era evlavioasă, frumoasă de nedescris, dar, oficial aparținea soțului ei. Numai eu știam câte flori, atenții, felicitări, versuri i-am trimis. Nu am convins-o. Mi-a spus într-o bună zi după o supărare cu soțul: - Ce-mi poți da tu mai bun? - Iubirea! i-am răspuns. - Dar o am! - Da! Dar nu ca a mea... (Nu am convins-o!) Bine dar eu te iubesc la fel ca pe mine însumi. Am acuzat-o
IUBEŞTE-ŢI APROAPELE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361128_a_362457]
-
bănuiesc) "separatismul" elitiștilor, "transfrontalierilor" discriminatori. Însă efectul frustrării e nesemnificativ în cazul său, căci el nu râvnește neapărat să stea în capul mesei, nici măcar la masă. El scrie și "din picioare": Dacă nu-i loc pentru mine,/ nu e nicio supărare,/ șadă barzii cum le vine,/ eu - voi scrie din picioare" ("Aventura", din vol. "Lăsați-mi dragostea"). Iar din poezia "Scrisul meu", aflăm că, indiferent de locul poetului Ionel Capita la masa poeților, el trebuie să-și ducă "povara" scrisului, ca
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
Troia. Sau voi credeți că astea sînt numai legende? Sînt adevăruri, dar nevoia voastră de fabulație vă orbește și nu aveți capacitatea să învățați din greșelile voastre ... Vă induceți sentimentele de frică și neliniște și vă aflați scăparea de orice supărare în umplerea burdihanului cu cirezi de vaci și turme de porci, pajiștea pentru voi nu mai este un pieisaj, ci o pășune, dealurile molcome acoperite cu păduri de stejar devin surse de materie primă pentru mobilă, iar frumusețea în sine
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]