1,014 matches
-
cea mai puternică din lume, în 1930. Nici din punct de vedere economic, Irakul care depindea în procent de 95% de exportul de petrol nu se putea compara cu o putere industrială cum era Germania. Este nepotrivită comparația între o superputere imperialistă majoră și o putere regională ca Irakul, această țară fiind ea însăși un produs al colonialismului. Trebuie, de asemenea, remarcat modul în care administrația Bush și media au personalizat criza, punînd semnul egalității între Irak și conducătorul său. În vreme ce
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ținând seama de rolul mijloacelor de comunicare în masă etc. Dar abordarea lui, departe de a fi didactică sau jurnalistica, se va face sub forma ficțiunilor, uneori delirante, însă întotdeauna sugestive. În perioada New Wave, lumea era obsedată de lupta superputerii americane împotriva Vietnamului. Știința, după ce a făcut omul să ajungă pe Lună, distrugea zadarnic o parte a planetei, cu defolianții ei, cu "agenții orange" etc. În fața imposibilității de a stopa această deviație, o stare de depresie se face simțită în
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
devenit din nou adversari. În această versiune a teoriei, totuși, diferențele interne și ideologice nu au cauzat o rivalitate înnoită (deși este posibil să fi influențat virulența și forma sa). Inamiciția a fost indusă structural. Într-o lume bipolară, fiecare superputere este singura amenințare serioasă pentru securitatea celeilalte. Fiecare, indiferent de preferințele și înclinațiile sale, trebuie să o echilibreze pe cealaltă. Războiul Rece, în această ordine de idei, nu a fost determinat de nimeni, ci a fost rezultatul normal al bipolarității
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cel dintîi nucleu al noii Europe se constituie în cuplajul franco-german. În același timp, războiul rece care se declanșase amenință să se transforme într-un război veritabil, iar noul îngheț stalinist, asociat lui, face să se ivească spectrul noii Amenințări. Superputerile se înfruntă chiar în interiorul Europei: Estul european a devenit protectorat, iar Vestul, satelit. În ceea ce privește Vestul, problema sa este de a se apăra de dușmanul potențial, iar în același timp de a se apăra într-o oarecare măsură de protectorul său
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
instalarea efectivă ('83-'84) a eurorachetelor. Brusc, se constată că amenințarea termonucleară se concentrase asupra Europei. Bomba pe care o credeam destinată altora este la noi, pentru noi. Într-adevăr, astăzi este evident că, în cazul unui conflict, cele două superputeri ar avea și una, și cealaltă interes să se confrunte în Europa, astfel încît să-și cruțe propriile teritorii. Specialiștii în strategie preconizează chiar că Europa ar putea deveni terenul predilect pentru operarea sintezei între două războaie care păreau să
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
voinței de a trăi și se poate genera o voință de a trăi europeană. Sîntem impulsionați să fondăm cetățenia noastră europeană în raport cu Neantul. Mai mult, trebuie să recunoaștem rolul istoric pozitiv al Neantului. Dacă această cursă spre obținerea hegemoniei împinge superputerile spre cursa nebună a acumulării de arme de distrugere, teama de distrugere le silește să aibă înțelepciunea de a evita folosirea lor, iar această teamă reciprocă a stăvilit pînă în prezent cel de-al treilea război mondial. Astfel, Neantul este
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Cox provoacă teoriile dominante ale momentului (începutul anilor '80), realismul și liberalismul, și se folosește în acest scop de noțiunea hegemonie a lui Gramsci, aplicând-o domeniului internațional. Realismul epocii nu face decât să constate Războiul Rece dintre cele două superputeri și să-l accepte ca făcând parte din ordinea firească a lucrurilor, perpetuând în același timp hegemonia celor doi mari actori asupra restului lumii. Pe de altă parte, liberalismul, cu permanentul său apel la comerțul liber, nu face decât să
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
o misiune specială, precum Arhanghelul Gavriil. El reprezintă însă și emigrantul obișnuit care reușește să transforme experiența emigrării în mit și să o ridice la rang de religie. Nu în ultimul rând, Superman întruchipează mitul "tehnologiei protectoare și salvatoare", pentru că superputerea lui și capacitatea de a zbura sunt calități care apar mai târziu integrate în personaje jumătate om-jumătate robot, de tipul Robocop. Conflictul dintre latura umană și cea supranaturală la Superman, deja vizibil în Superman I, când eroul își caută tatăl
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
o sorginte a tuturor disputelor și problemelor, nu putea semnifica și moartea condițiilor și elementelor producătoare de tensiuni, conflictele puternice fiind generate din diverse cauze. Până la momentul dezintegrării U.R.S.S.-ului, sistemul internațional este caracterizat de bipolaritate, existența a două superputeri care își dispută supremația la nivel ideologic, face ca restul statelor din scena mondială să se alinieze de o parte sau alta a baricadei. „Sistemul internațional este definit în mare parte printr-o relativă distribuție a puterii între principalele state
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
din scena mondială să se alinieze de o parte sau alta a baricadei. „Sistemul internațional este definit în mare parte printr-o relativă distribuție a puterii între principalele state componente." S.U.A. fiind învingătoare din războiul ideologic, capătă statutul de unică superputere într-un sistem considerat din momentul respectiv, unipolar. „Dar Statele Unite nu se află deloc într-o poziție mai bună acum pentru a ; ; dicta unilateral agenda globală decât se aflau la începutul Războiului Rece." Conform noilor reașezări de pe scena internațională S.U.A.
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
nu au avut un regim dictatorial comunist. Astfel, apariția unei Europe cu adevărat unite din punct de vedere politic ridică noi provocări pentru ordinea internațională și pentru raportul de putere între actorii internaționali. Prăbușirea ideologiei sovietice, creșterea influenței Statelor Unite ale Americii ca superputere și o reconfigurare, o renaștere a Europei, toate acestea fac ca sistemul internațional după Războiul Rece să capete o nouă dinamică. Capacitatea de adaptare a structurilor economice la modificările survenite pe plan european după Revoluțiile din Centrul și Estul continentului
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
pentru liderii americani. Din punctul de vedere al reducerii arsenalului nuclear, cele două super puteri au semnat Tratatul Start I la 31 iulie 1991 între Mihail Gorbaciov și George Bush. „Cel mai ambițios efort de dezarmare nucleară al celor două superputeri, START I, a prevăzut diminuarea de la 9.986 la 8.556 a numărului de ogive nucleare americane și de la 10.237 la 6.449 a numărului celor sovietice."4 Perioada Elțîn, care se sfârșește în 1999, este reprezentată de două
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
este aceea creată de conflictul între modernizarea rapidă a economiei și centralizarea sistemului politic. Acest conflict se conturează mult mai clar în sectorul dominant al economiei - sectorul energetic. Liderii ruși sunt de părere că țara lor este cea mai mare superputere energetică. Desigur această opinie se fundamentează pe faptul că Federația Rusă este cel mai mare producător de energie din lume, contribuția pe care o aduce comerțul extern de gaze și petrol fiind de 50 % din totalul veniturilor Federației. În economia
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
raportul de forțe cu adversarul, ci și pe cel cu aliații. Chiar dacă mai puțin impresionați de cele 2 victorii decât opinia publică, conducătorii occidentali trebuiau să ia act de intărirea poziției Uniunii Sovietice și conturarea deja a acesteia ca o superputere 1. În acest context, participarea armatei române, alături de cele ale Wehrmacht-ului și contingentele din Ungaria, Italia, Croația și Slovacia, are o relevanță deosebită, prin prisma rolului pe care au fost fortați să îl joace în marea bătălie, care avea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
raportul de forțe cu adversarul, ci și pe cel cu aliații. Chiar dacă mai puțin impresionați de cele 2 victorii decât opinia publică, conducătorii occidentali trebuiau să ia act de intărirea poziției Uniunii Sovietice și conturarea deja a acesteia ca o superputere. În acest context, participarea armatei române, alături de cele ale Wehrmacht-ului și contingentele din Ungaria, Italia, Croația și Slovacia, are o relevanță deosebită, prin prisma rolului pe care au fost fortați să îl joace în marea bătălie, care avea ca
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
fi ulterior reabilitat prin enunțarea tezei "socialismului într-o singură țară" care a pavat drumul către naționalismul bolșevic din anii '30. Povestea acestei tranziții îl are ca protagonist central pe cel ce avea să devină liderul de necontestat al unei superputeri mondiale. Curios, cariera politică a pupilului lui Lenin a debutat printr-o misiune intelectuală. Delegat de Lenin în Viena cu sarcina de a elabora poziția Partidului asupra subiectului, Stalin (1913) a redactat opusculul Marxismul și chestiunea națională în care combate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
său culminant toate sentimentele colective din secolul precedent." " Modul în care s-au dezmembrat Uniunea Sovietică și imperiul său rămîne un mister. Factorii subiectivi sunt greu de apreciat. E mai ușor să stabilim factorii obiectivi. Obiectivul de a fi o superputere mondială și cursa înarmărilor au sfîrșit prin a epuiza economia sovietică, care avea nevoie de o revigorare (...). La sfîrșitul perioadei Brejnev, decăderea internă a Uniunii Sovietice atinsese un asemenea nivel, încît nu numai puterea politică a țării dar chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Războiul Rece. Considerăm că resurgența politicii de putere după 11 septembrie 2001 reflectă un caz de învățare eșuată a SUA, în mediul internațional permisiv post-Război Rece, și nu că reprezintă un produs inevitabil al statutului automat al Americii, de unică superputere mondială existentă. Mai ales, tendințele recente reflectă "reculul" generat de deciziile SUA de a menține în prezent, în domeniul militar, o poziție asemănătoare celei din timpul Războiului Rece. Costurile asimetrice impuse SUA de acest recul le vor încuraja pe termen
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
nu a fost însoțit de un război între marile puteri. Mai mult, adaptarea pașnică s-a extins în primul deceniu al tranziției de la Războiul Rece. Bineînțeles că în multe părți ale lumii vidul de putere lăsat de sfârșitul conflictului dintre superputeri a dus la izbucniri brutale ale violenței. Totuși, chiar dacă aceste războaie au fost tragice, spre deosebire de perioadele istorice anterioare ele nu au generat un conflict internațional în întregul sistem. A fost firesc ca opinia publică occidentală să presupună că situația relativ
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
comportamentului internațional, care constrânge comportamentul tuturor actorilor, indiferent de preferințele sau atributele lor interne. Această structură materială este oferită de bipolaritatea sistemului, care reflectă numărul de mari puteri. Sistemele internaționale pot fi unipolare (cu un singur hegemon), bipolare (cu două superputeri) sau multipolare (cu trei sau mai multe mari puteri). Probabil că sistemele bipolare sunt cel mai puțin înclinate către conflicte între mari puteri. În unipolaritate, natura anti-hegemonică a sistemului internațional va încuraja alte state importante să balanseze împotriva statului dominant
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
hegemonică. Deși subliniază că ordinea emergentă conține elemente de competiție pozițională, Kapstein și Mastanduno se plasează explicit împotriva principalelor revendicări realiste structurale. Mai ales, ei "găsesc puține dovezi de balansare militară a principalelor puteri din Europa și Asia împotriva unicei superputeri mondiale" (Kapstein și Mastanduno, 1999, p. 4). Argumentul lui Kapstein și Mastanduno privind alinierea poate fi despărțit în două dimensiuni distincte, în funcție de care această tendință poate fi măsurată. Prima dimensiune se referă la tiparele generale ale activității instituționalizate dintre principalele
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
acest tip. Analiza lui Nye asupra regimului arată că, prin interacțiunile lor continue, decidenții politici americani și sovietici au reacționat rațional la noile informații care semnalau pericolele asociate cu recursul la armele nucleare, prin ajustarea concepțiilor lor asupra intereselor proprii. Superputerile au depășit "simpla învățare", în care își ajustau mijloacele fără să-și adapteze scopurile de profunzime, și au abordat "învățarea complexă", în care și-au modificat preferințele ca urmare a noilor informații. În consecință, în interiorul regimului, au apărut noi norme
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
scopurile de profunzime, și au abordat "învățarea complexă", în care și-au modificat preferințele ca urmare a noilor informații. În consecință, în interiorul regimului, au apărut noi norme privitoare la funcționarea mecanismului de descurajare, ce reflectau calea prin care cele două superputeri își schimbaseră convingerile anterioare despre recursul la armele nucleare, în contextul unei "prime lovituri". Mai mult, odată instituite, retroacțiunea a ajutat la aplicarea normelor apărute în urma procesului de învățare complexă. De exemplu, regimurile stabileau contacte diplomatice regulate care "încorporau" informații
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
mai ales NATO și Comunitatea Economică Europeană, care au apărut la adăpostul bipolarismului sistemului internațional din timpul Războiului Rece. În consecință, problemele geopolitice tradiționale asociate cu administrarea puterii germane în Europa au fost anulate de imperativele copleșitoare ale rivalității dintre superputeri. Totuși, după colapsul brusc al blocului sovietic, problema germană a reapărut în mod subit și neașteptat ca o chestiune centrală. În acest capitol vom aplica cele trei modele ale relațiilor internaționale neorealist, instituționalist și liberal pentru analiza strategiilor adoptate de
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în mare parte neașteptată a schimbărilor ce au loc în sistemul internațional după 1989 a generat întrebări fundamentale cu privire la traiectoria generală a sistemului internațional la sfârșitul secolului. Într-o perioadă de timp extrem de scurtă, structura aparent imuabilă a conflictului dintre superputeri s-a dezintegrat. După o perioadă de nesiguranță, începem să discernem conturul noii ordini internaționale. Tendințele ce par a se contura oferă motive întemeiate pentru a crede că sistemul internațional emergent se află în mijlocul unui proces istoric de transformare. În
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]