5,819 matches
-
bani, materiale etc.), stabilirea parteneriatelor informale cu autoritățile locale și județene, realizarea parteneriatelor efective formale pentru implementare și întreținere (pe bază de angajamente scrise, contracte etc.), precum și motivarea comunității și a liderilor (atitudini de interes, dezinteres, satisfacție, comunicare, transparență etc.). Supervizarea poate fi abordată și în termenii unui proces de avizare și creștere a calității activităților (achiziții, ofertare, financiare, protecție a mediului, întreținere), dar și a aplicării procedurilor. Acțiunile de avizare în dezvoltarea comunitară trebuie să aibă ca scop atingerea cerințelor
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
financiare, protecție a mediului, întreținere), dar și a aplicării procedurilor. Acțiunile de avizare în dezvoltarea comunitară trebuie să aibă ca scop atingerea cerințelor de calitate așa cum au fost ele exprimate prin proiect, dar în acord cu standardele în vigoare. Prin supervizarea supervizării calității de către un specialist în controlul și asigurarea calității se poate susține mai bine durata de viață a unei investiții comunitare. În condițiile unor investiții de mici dimensiuni, ciclul de avizare și control al calității de către un supervizor cuprinde
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
protecție a mediului, întreținere), dar și a aplicării procedurilor. Acțiunile de avizare în dezvoltarea comunitară trebuie să aibă ca scop atingerea cerințelor de calitate așa cum au fost ele exprimate prin proiect, dar în acord cu standardele în vigoare. Prin supervizarea supervizării calității de către un specialist în controlul și asigurarea calității se poate susține mai bine durata de viață a unei investiții comunitare. În condițiile unor investiții de mici dimensiuni, ciclul de avizare și control al calității de către un supervizor cuprinde doar
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ceea ce generează multe dificultăți, dar și succese neașteptate. Multe succese depind de pregătirea supervizorului în facilitarea socială, de calitățile și abordările empatice, de deprinderea unor tehnici de comunicare persuasivă și a unor procedee de inițiere a angajamentului (vezi secțiunile următoare). Supervizarea ca proces de organizare „Supervizorul venea, discuta 20-30 de minute cu contabilul și apoi ne lua pe noi, ăștialalți, și luam fiecare lucru în parte. Nu le știa el pe toate, dar de multe ori ne-a dat un curaj
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
motivați în realizarea planului lor aduc la cunoștința supervizorului aspectele pe care nu le pot rezolva, iar acesta va organiza - consultându-se, după caz, cu alți specialiști sau cu monitorii finanțatorului - soluționarea problemelor apărute. Este circuitul normal de manifestare a supervizării ca proces de organizare. Supervizorul nu intervine decât în momentele în care constată existența unor factori sau aspecte negative ce pot afecta derularea contractului de grant. Beneficiarii sunt cei care se organizează, în conformitate cu procedurile, avizele și în condițiile stabilite de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
bazate pe fraude și ineficiența autorităților investite cu controlul financiar. Supervizorul, prin apelul la proceduri documentate sau normative, dar și la capacitățile sale de organizator, acționează pentru angajarea beneficiarilor în procese organizatorice moderne, fiind, în acest sens, un agent inovativ. Supervizarea ca instrument suportiv, de motivare. De la supervizare la facilitare Brickman și colaboratorii săi (1982) identificau patru modele de suport în intervenția socială (models of helping and coping) distingând între atribuiri ale responsabilității pentru o problemă ( Cine este vinovat pentru evenimentul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cu controlul financiar. Supervizorul, prin apelul la proceduri documentate sau normative, dar și la capacitățile sale de organizator, acționează pentru angajarea beneficiarilor în procese organizatorice moderne, fiind, în acest sens, un agent inovativ. Supervizarea ca instrument suportiv, de motivare. De la supervizare la facilitare Brickman și colaboratorii săi (1982) identificau patru modele de suport în intervenția socială (models of helping and coping) distingând între atribuiri ale responsabilității pentru o problemă ( Cine este vinovat pentru evenimentul trecut?) și atribuiri ale responsabilității pentru soluționare
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
rolurile jucate în comunitate, de politica finanțatorului etc. Desigur, acțiunile suportive realizate de supervizor trebuie să țină cont, alături de dimensiunea psihosocială menționată, de factorii politici, economici și identitari, de „combinația subtilă” a acestora la nivel comunitar (Sandu, 2005, pp. 64-70). Supervizarea ca proces de comunicare Comunicarea este un proces de influență (McQuail, 1997) și, la limită, putem fi de acord că „orice cuvânt este o încercare de influențare a celuilalt” (Mucchielli, 2002, p. 11). Pe de altă parte, noile teorii și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
pentru ce faceți. Dar unii greșesc chiar și cu rea intenție”); - crearea unei relații de parteneriat și co-responsabilitate („Voi și cu mine suntem garanția că acest proiect va fi un succes și toți suntem responsabili de acest lucru”). Comunicarea în supervizare rămâne, totuși, nu numai un proces de influență, ci și un proces de informare standardizat, prin care supervizorul transmite prin documente scrise informații pentru procesul de monitorizare și evaluare. Informațiile transmise pot lua forma unor rapoarte asupra vizitelor, cuprinzând date
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cunoștințe necesare pentru derularea proiectelor și intervine ori de câte ori constată interpretări greșite ale unor regulamente sau lacune legislative. Supervizorul formează pe cei supervizați în politicile și filozofia organizației pe care o reprezintă, întărindu-le comportamentele dezirabile în această direcție. Deseori, pe parcursul supervizării, se dezvoltă atașamente și angajamente reciproce între supervizori și supervizați care pot completa angajamentele formale, contractuale. Așadar, cum percep supervizații procesul de supervizare? Care este relația lor cu supervizorul? Cum percep funcțiile supervizării? Pentru a răsturna cumva perspectiva oferită în
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
politicile și filozofia organizației pe care o reprezintă, întărindu-le comportamentele dezirabile în această direcție. Deseori, pe parcursul supervizării, se dezvoltă atașamente și angajamente reciproce între supervizori și supervizați care pot completa angajamentele formale, contractuale. Așadar, cum percep supervizații procesul de supervizare? Care este relația lor cu supervizorul? Cum percep funcțiile supervizării? Pentru a răsturna cumva perspectiva oferită în subcapitolul anterior, insistăm pe o altă grupare a atribuțiilor, în scop creativ, dar și de validare calitativă a demersurilor noastre. Designul investigației este
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
comportamentele dezirabile în această direcție. Deseori, pe parcursul supervizării, se dezvoltă atașamente și angajamente reciproce între supervizori și supervizați care pot completa angajamentele formale, contractuale. Așadar, cum percep supervizații procesul de supervizare? Care este relația lor cu supervizorul? Cum percep funcțiile supervizării? Pentru a răsturna cumva perspectiva oferită în subcapitolul anterior, insistăm pe o altă grupare a atribuțiilor, în scop creativ, dar și de validare calitativă a demersurilor noastre. Designul investigației este fundamentat pe nevoia practică de a cunoaște mai bine percepțiile
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cumva perspectiva oferită în subcapitolul anterior, insistăm pe o altă grupare a atribuțiilor, în scop creativ, dar și de validare calitativă a demersurilor noastre. Designul investigației este fundamentat pe nevoia practică de a cunoaște mai bine percepțiile celor supervizați asupra supervizării și este o abordare calitativă fără valențe generalizatoare, ci doar indicative, eventual, cu caracter de recomandare. Etapele investigației și metodele sunt figurate în caseta următoare. Etapele și metodele investigației calitative a supervizării (studiu FRDS) analiza documentelor de supervizare a unor
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a cunoaște mai bine percepțiile celor supervizați asupra supervizării și este o abordare calitativă fără valențe generalizatoare, ci doar indicative, eventual, cu caracter de recomandare. Etapele investigației și metodele sunt figurate în caseta următoare. Etapele și metodele investigației calitative a supervizării (studiu FRDS) analiza documentelor de supervizare a unor proiecte de dezvoltare comunitară, existente la autoritățile locale sau la agenții de execuție-întreținere a proiectelor, în cazul a opt proiecte FRDS (trei din Moldova și cinci din Transilvania): 2004-2006; interviuri și discuții
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
supervizați asupra supervizării și este o abordare calitativă fără valențe generalizatoare, ci doar indicative, eventual, cu caracter de recomandare. Etapele investigației și metodele sunt figurate în caseta următoare. Etapele și metodele investigației calitative a supervizării (studiu FRDS) analiza documentelor de supervizare a unor proiecte de dezvoltare comunitară, existente la autoritățile locale sau la agenții de execuție-întreținere a proiectelor, în cazul a opt proiecte FRDS (trei din Moldova și cinci din Transilvania): 2004-2006; interviuri și discuții cu factori interesați în implementarea unor
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
implicați în gestiunea unor proiecte de dezvoltare comunitară (un focus grup cu persoane implicate în gestiunea unor proiecte de activități generatoare de venit-AGV și un focus grup cu beneficiari implicați în proiecte MIR): mai 2006; analiza documentelor de instruire în supervizare puse la dispoziție de Fondul Român de Dezvoltare Socială și consultarea altora de pe internet, referitoare la PDR, SAPARD, Programul pentru Învățământul Rural etc.; consultarea unor studii și date interne ale Fondului Român de Dezvoltare Socială referitoare la activitățile supervizorilor și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
activitățile supervizorilor și la nevoile lor de instruire. În interpretarea datelor calitative obținute de la cele două focus grupuri cu beneficiari ai unor proiecte FRDS (vezi caseta de mai sus, punctul d) am utilizat asumpția că, la nivel perceptiv-relațional (perspectiva supervizaților), supervizarea apare ca o combinație de două seturi de calități: o tendință de a controla sau de a ghida și una care se focusează fie pe sarcină, fie pe persoană. Prin urmare, eram interesați de felul în care se concretizează, la
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de calități: o tendință de a controla sau de a ghida și una care se focusează fie pe sarcină, fie pe persoană. Prin urmare, eram interesați de felul în care se concretizează, la nivelul percepției beneficiarilor, cele patru tipuri de supervizare rezultate din combinația celor două orientări: 1. supervizarea care controlează și este centrată pe sarcină, 2. supervizarea care controlează și este orientată pe persoană, 3. supervizarea care ghidează și este centrată pe sarcină și 4. o supervizare care ghidează și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de a ghida și una care se focusează fie pe sarcină, fie pe persoană. Prin urmare, eram interesați de felul în care se concretizează, la nivelul percepției beneficiarilor, cele patru tipuri de supervizare rezultate din combinația celor două orientări: 1. supervizarea care controlează și este centrată pe sarcină, 2. supervizarea care controlează și este orientată pe persoană, 3. supervizarea care ghidează și este centrată pe sarcină și 4. o supervizare care ghidează și este centrată pe persoană. Odată transcrise datele de la
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
pe sarcină, fie pe persoană. Prin urmare, eram interesați de felul în care se concretizează, la nivelul percepției beneficiarilor, cele patru tipuri de supervizare rezultate din combinația celor două orientări: 1. supervizarea care controlează și este centrată pe sarcină, 2. supervizarea care controlează și este orientată pe persoană, 3. supervizarea care ghidează și este centrată pe sarcină și 4. o supervizare care ghidează și este centrată pe persoană. Odată transcrise datele de la focus grupuri, am realizat o analiză cantitativă de text
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de felul în care se concretizează, la nivelul percepției beneficiarilor, cele patru tipuri de supervizare rezultate din combinația celor două orientări: 1. supervizarea care controlează și este centrată pe sarcină, 2. supervizarea care controlează și este orientată pe persoană, 3. supervizarea care ghidează și este centrată pe sarcină și 4. o supervizare care ghidează și este centrată pe persoană. Odată transcrise datele de la focus grupuri, am realizat o analiză cantitativă de text a relatărilor supervizărilor cu programul Hamlet, apoi termenii originali
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
patru tipuri de supervizare rezultate din combinația celor două orientări: 1. supervizarea care controlează și este centrată pe sarcină, 2. supervizarea care controlează și este orientată pe persoană, 3. supervizarea care ghidează și este centrată pe sarcină și 4. o supervizare care ghidează și este centrată pe persoană. Odată transcrise datele de la focus grupuri, am realizat o analiză cantitativă de text a relatărilor supervizărilor cu programul Hamlet, apoi termenii originali („cuvintele supervizaților”) au fost uniformizați, determinând atributele care se încadrează fiecărui
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și este orientată pe persoană, 3. supervizarea care ghidează și este centrată pe sarcină și 4. o supervizare care ghidează și este centrată pe persoană. Odată transcrise datele de la focus grupuri, am realizat o analiză cantitativă de text a relatărilor supervizărilor cu programul Hamlet, apoi termenii originali („cuvintele supervizaților”) au fost uniformizați, determinând atributele care se încadrează fiecărui tip de supervizare. Am procedat și la un control al uniformității codării prin apelarea la trei experți, care, la rândul lor, au codat
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și este centrată pe persoană. Odată transcrise datele de la focus grupuri, am realizat o analiză cantitativă de text a relatărilor supervizărilor cu programul Hamlet, apoi termenii originali („cuvintele supervizaților”) au fost uniformizați, determinând atributele care se încadrează fiecărui tip de supervizare. Am procedat și la un control al uniformității codării prin apelarea la trei experți, care, la rândul lor, au codat. Atributele celor patru categorii astfel determinate au fost: atribute ale supervizării care controlează: „supervizorul este cel care conduce proiectul”, „supervizatul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
uniformizați, determinând atributele care se încadrează fiecărui tip de supervizare. Am procedat și la un control al uniformității codării prin apelarea la trei experți, care, la rândul lor, au codat. Atributele celor patru categorii astfel determinate au fost: atribute ale supervizării care controlează: „supervizorul este cel care conduce proiectul”, „supervizatul conturează detaliile”, „perspectivă autoritară”, „supervizare închisă implicând instruire”, „punerea inițiativelor supervizorului în practică”, „tehnici de transmitere comune”, „motivație oferită adesea de către supervizor”, „supervizorul este expert și știe cel mai bine ceea ce
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]