4,737 matches
-
din Constituție și art. 1 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Ca atare, atribuția Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui nu poate fi disociată de rolul Curții Constituționale în arhitectura constituțională, acela de garant al supremației Constituției. De aceea, competența instanței constituționale nu poate fi redusă numai la un control de legalitate propriu-zis, ci aceasta se alătură controlului de constituționalitate pe care numai Curtea Constituțională are competența de a-l exercita. Controlul de constituționalitate, în ansamblul
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
poate fi redusă numai la un control de legalitate propriu-zis, ci aceasta se alătură controlului de constituționalitate pe care numai Curtea Constituțională are competența de a-l exercita. Controlul de constituționalitate, în ansamblul său, este o garanție juridică fundamentală a supremației Constituției, astfel încât limitarea exercitării sale, în ipoteza unei atribuțiuni constituționale în considerarea căreia Curtea Constituțională a fost înzestrată cu judecarea legalității unor acte/fapte juridice, nu poate fi acceptată (a se vedea Hotărârea nr. 66/2019, publicată în Monitorul Oficial al
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
între declanșarea procedurii de alegere și finalizarea sa“ (Hotărârea nr. 79/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 28 noiembrie 2019). Așadar, acționând ca judecător în materie electorală dar în cadrul competenței generale de garant al supremației Constituției, Curtea poate să verifice, la sesizarea unor subiecți de drept determinați prin lege, în cazul în care o astfel de cerere de anulare este motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază, acele fapte, acțiuni, omisiuni care pot
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
normei respective de a proteja legalitatea procedurilor și veridicitatea rezultatelor alegerilor prezidențiale, cât și competența generală a Curții Constituționale, întemeiată pe dispozițiile constituționale ale art. 146 lit. f). ... 14. Prin urmare, acționând într-un dublu rol, atât de garant al supremației constituției, realizând control de constituționalitate, cât și de instanță de judecată pentru soluționarea cererilor de anulare a alegerilor prezidențiale, instanța de contencios constituțional realizează un contencios constituțional obiectiv, în sensul în care subiectul de drept calificat de lege pentru a
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
a rezultatului scrutinului. ... 17. Distinct și independent de soluționarea unor cereri de anulare a alegerilor prezidențiale, precum și în lipsa formulării unor astfel de cereri de către subiecții de drept determinați, Curtea Constituțională, în virtutea rolului său de garant al supremației Constituției în arhitectura constituțională, păstrează și exercită competența sa constituțională unică, generală și deplină de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și de a realiza un control constituțional deplin și obiectiv pentru confirmarea/validarea rezultatului alegerilor pentru funcția
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
infracțiuni; săvârșirea mai multor infracțiuni de către aceeași persoană demonstrează o perseverență pe calea infracțională a acesteia, așa încât sunt necesare sisteme de sancționare adecvate pentru asigurarea constrângerii și reeducării, iar reglementarea acestora trebuie să se facă respectând Constituția și supremația sa. Totodată, Curtea a reținut că individualizarea sancțiunilor de drept penal este, pe de o parte, legală - revine legiuitorului, care stabilește normativ pedepsele și celelalte sancțiuni de drept penal, prin fixarea unor limite minime și maxime ale fiecărei pedepse, care
DECIZIA nr. 397 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293950]
-
aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii este neconstituțională, deoarece ignoră jurisprudența Curții Constituționale, încalcă accesul liber la justiție, creează discriminări, duce în derizoriu dreptul la un proces echitabil, ignoră supremația legii și preeminența dreptului internațional. ... 27. În acest sens, citând din decizia menționată, autorii excepției de neconstituționalitate susțin că Înalta Curte de Casație și Justiție a utilizat raționamentul neconstituțional prin asimilarea între ele a două noțiuni diametral opuse: proporționalitatea aplicării
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
stabilite de legiuitor, iar agentul constatator sau instanța de judecată nu poate interveni în scopul diminuării duratei, însă a considera că instanța de judecată nu va putea înlătura o sancțiune restrictivă de drepturi pe calea controlului exercitat duce la încălcarea supremației legii, negarea accesului la justiție, încălcarea dreptului la un proces echitabil, crearea de situații discriminatorii între contravenienți (asimilabili suspecților/inculpaților) și inculpații din proceduri penale în care se dispun măsuri preventive. ... 28. În final, se mai susține că raționamentul Înaltei Curți
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
prevenire a corupției, urmărindu-se ca persoana care deține o demnitate/funcție publică să adopte o conduită preventivă de natură să o împiedice să ajungă într-un conflict de interese, rațiunea fiind aceea de a garanta principiile imparțialității, integrității, transparenței decizionale și supremației interesului public în exercitarea demnităților și funcțiilor publice, prin sancționarea situațiilor în care interesul privat ar putea prevala asupra interesului public, în exercitarea acestora. În ceea ce privește dispozițiile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, instanța judecătorească reține
DECIZIA nr. 456 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294892]
-
a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative“. Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice, conform art. 71 din Legea nr. 161/2003, sunt: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public. Aceste prevederi legale au în vedere conflictul de interese de natură administrativă, conflict ce poate conduce la aplicarea unei sancțiuni, potrivit art. 25 din Legea nr. 176/2010. ... 25. Prin urmare, interpretarea sistematică a dispozițiilor evocate din Legea nr.
DECIZIA nr. 456 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294892]
-
Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost interpretat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa. În legătură cu acest principiu, instanța de la Strasbourg a reținut că „unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice“ (Hotărârea din 6 iunie 2005, pronunțată în Cauza Androne împotriva României, Hotărârea din 7 octombrie 2009, pronunțată în Cauza Stanca Popescu împotriva României). Curtea europeană a mai statuat că, „odată ce Statul adoptă o
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
actelor administrative vizate. Deși aparent se înlătură doar din legislație o noțiune importantă a materiei finanțelor publice, respectiv „arierate“, și se realizează înlăturarea efectelor actelor administrative vizate, în realitate afectarea constituțională se produce asupra ordinii de drept și a principiului supremației legii, contrar art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. ... 25. Astfel, toate creanțele recunoscute prin acte administrative care nu sunt sancționate cu nulitatea constatată de către o instanță de judecată reprezintă un „bun“ în sensul art. 1 din Primul
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
a următoarelor fapte: [...] f) nerespectarea semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu; ... ... 11. În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate încalcă dispozițiile din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare și art. 53 alin. (2) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
DECIZIA nr. 462 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294819]
-
I, nr. 90 din 3 februarie 2012). ... 11. Din această perspectivă, în opinia autorului contestației, soluțiile legislative reglementate de textele de lege criticate încalcă dispozițiile constituționale cuprinse în: art. 1 - Principii generale, care consacră statul de drept și democratic, dreptatea, supremația Constituției și respectarea legii, art. 2 - Suveranitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 36 - Dreptul de vot, art. 37 - Dreptul de a fi ales, art. 81- Alegerea Președintelui, art. 148 alin. (4) referitor
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
distincte. ... 2.4. A considera că jurisdicția constituțională se comportă ca o instanță de judecată ce verifică legalitatea desfășurării procesului electoral prezidențial nu ține seama de prevederile explicite ale articolelor 142 și 146 din Constituție, care fac din Curtea Constituțională garantul supremației Constituției și nu o instanță de drept comun în fața căreia ar putea fi ridicată o excepție de neconstituționalitate pe care tot jurisdicția constituțională specializată să o soluționeze. În plus, o astfel de mixare a atribuțiilor Curții Constituționale (controlul constituționalității
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
dintre aceste condiții. ... 31. Legea nr. 52/2020 este antinomică ordinii juridice interne, dar și dreptului Uniunii, astfel cum a fost acesta interpretat în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. De asemenea, se arată că Legea nr. 52/2020 încalcă principiul supremației Constituției, reglementarea contravenind flagrant dezlegărilor obligatorii ale Curții Constituționale date în deciziile anterior pronunțate în materia dării în plată. ... 32. Se mai invocă faptul că Legea nr. 52/2020 aduce o gravă atingere dreptului la libertate economică și libertății comerțului, întrucât
DECIZIA nr. 752 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291981]
-
opozabile legiuitorului în activitatea de legiferare, ci este vorba de un efect specific al deciziilor de constatare a neconstituționalității unei norme abrogatoare, efect întemeiat pe prevederile constituționale ale art. 142 alin. (1), care consacră rolul Curții Constituționale de garant al supremației Constituției, și ale art. 147 alin. (4), potrivit cărora deciziile Curții sunt general obligatorii. De altfel, Curtea a evidențiat în mod expres această distincție în cuprinsul deciziilor nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 64 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292224]
-
atacat. De asemenea, este amintit principiul constituțional consacrat de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, care, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, stabilește în sarcina tuturor subiectelor de drept, inclusiv a autorității legiuitoare, obligația generală de respectare a legilor și a supremației Constituției în activitatea de legiferare, această obligație incluzând și asigurarea calității legislației (deciziile nr. 232 și nr. 234 din 5 iulie 2001 și nr. 53 din 25 ianuarie 2011). ... 10. În ceea ce privește dinamica legislativă a dispozițiilor art. 12
DECIZIA nr. 643 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293720]
-
actul atacat, de care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate prevederile menționate în sesizare. ... 34. În considerarea celor anterior precizate și având în vedere rolul activ pe care Curtea Constituțională îl exercită în calitate de garant al supremației Constituției, în virtutea art. 142 alin. (1) din Legea fundamentală, instanța de contencios constituțional constată că se impune ca în prezenta cauză obiectul excepției de neconstituționalitate să fie extins și la dispozițiile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 50/1991
DECIZIA nr. 643 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293720]
-
obiect al excepției dispozițiile de lege în redactarea pe care o aveau la data ridicării excepției. ... 19. În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. ... 20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 62 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 303/2004 reglementează cazurile și consecințele suspendării din funcție a judecătorului sau procurorului, în timp ce art. 52
DECIZIA nr. 390 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293856]
-
la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege.“ ... ... 49. Autorii excepției susțin că aceste dispoziții de lege contravin următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (4) și (5) privind separația puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 31 privind dreptul la informație și art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici. De asemenea, se mai invocă prevederile art.
DECIZIA nr. 318 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293132]
-
subiecte chemate să aplice dispozițiile de lege, poate determina neconstituționalitatea acelei reglementări. Curtea a statuat că are competența de a elimina viciul de neconstituționalitate astfel creat, esențială în asemenea situații fiind asigurarea respectării drepturilor și libertăților persoanelor, precum și a supremației Constituției. ... 16. Astfel, Curtea a sancționat neconstituționalitatea unui text într-o anumită interpretare dată de instanțele judecătorești în contextul în care a constatat că există o practică judiciară cvasiunanimă și de durată - aparținând inclusiv Înaltei Curți de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 424 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295245]
-
454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 68). ... 43. În legătură cu același principiu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că „unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice“ (Hotărârea din 6 iunie 2005, pronunțată în Cauza Androne împotriva României, Hotărârea din 7 octombrie 2009, pronunțată în Cauza Stanca Popescu împotriva României). Curtea Europeană a mai statuat că, „odată ce statul adoptă o
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
referitor la instanțele judecătorești. Cât privește prevederile art. 3 alin. (3) și ale art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală, autorul excepției de neconstituționalitate invocă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) care consacră obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (3) privind dreptul părților la un proces echitabil. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 96 alin. (4) din Codul
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020 sunt neconstituționale prin raportare la prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), deoarece, nerespectându-se exigența de predictibilitate a textelor de lege, acestea devin incompatibile cu principiul constituțional al supremației Constituției și a legilor. Cu privire la principiul securității juridice invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012. ... 7. Autoarele excepției arată că din momentul adoptării Legii nr. 22/2020 pentru modificarea Legii nr. 165/2013
DECIZIA nr. 517 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299054]