1,054 matches
-
cu un cântec Ca de visare trează, Când grijile au stat. Schimbă tocmeala vremii Din smalț și adieri Și de atunci, pe-acolo, E toamna vinovată Că este mai frumoasă Cum nu e nicăieri. Elegie Aracii-și spun povestea în surdină Vierul s-a țicnit din rock și pop. La cramă-i bal cu stripteuse de rugină. Se bea Cotnar cu pepsy și sirop. Nu mai surâd capsulele de ceară N-auzi cântând vechimea-n zăcători N-a mai venit astâmpărul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
întâlnit‑o creștinismul era rodul matur al lumii antice și ca și în domeniul vieții și gândirii credința im‑ punea creștinilor un discernământ care nu‑i permitea acceptarea automată a acestui patrimoniu. Astfel arta de inspirație creștină a început în surdină, strâns legată de necesitatea credincioșilor de a elabora semne prin care să exprime pe baza Scripturii misterele credinței și în același timp un rod simbo‑ lic prin care să se identifice mai ales în timpurile dificile ale persecuțiilor: peștele, pâinile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
contrapunctică superioară necesită a fi subliniată expresiv, în timp ce execuția cu un atac legato va determina obținerea unor sonorități cu reale calități vocale. Sunetele aparținând configurației tematice vor beneficia de o tensionare distinctă a atacului, cu eliberarea completă a pedalei de surdină, asigurând astfel o rezonare superioară în raport cu „aura” sonoră creată de cvinta introductivă a registrului grav. Efectul de rezonanță se va menține pe întreg parcursul măsurii introductive, pentru ca ulterior, în măsura secundă să marcheze apariția ultimelor două sunete aparținând temei. Rezultatul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ambitus de două octave). În mod adițional, Debussy proiectează aceeași diferențiere a planurilor componente prin investirea acestora cu modalități distincte de atac (marcato, staccato, portato). Simultan, folosirea prelungită a efectului de rezonanță în scopul menținerii sunetelorpedală, precum și prezența constantă a surdinei, imperios necesară datorită multiplelor planuri suprapuse, concepute într-un context dinamic general de pp - doucement sonore, vor conduce spre o redimensionare semnificativă a efectului sonor rezultat din aplicarea fiecărui tip de atac menționat. Cu un cadru metric specific muzicii de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în prim-plan (la sopran) sonoritatea disonantă a secundei mari. Dar, stridența sonoră a acestor agregate armonice apare în mod semnificativ atenuată de conceperea discursului într-un plan dinamic general extrem de redus (p ppp), cu solicitarea constantă a pedalei de surdină. Astfel, rezultatul sonor este un efect de ușor dezacordaj, 71 similar celui de gamelan (ansamblu de două orchestre acordate la distanță de semiton). Simplitatea țesăturii de discurs, cu avansarea la unison a celor două planuri constitutive, conturează o atmosferă arhaică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
subtilă etajare a planurilor constitutive reprezintă un aspect deosebit de important în contextul interpretării acestei muzici, prin excelență axată pe explorarea detaliului. Ultimul schimb al pedalei de rezonanță activat pe acordul în f al măsurii 29, precum și asocierea acestuia cu folosirea surdinei pe parcursul următoarelor două măsuri, expunând rezonanța aceleiași armonii de vor facilita crearea unui amplu efect de ecou, cu accepțiuni profunde la nivelul imaginii conceptuale. Astfel, proiecția acestuia în finalul preludiului ne apare ca un gest de adâncă venerație ce răzbate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
preludiului poartă indicațiile de pedalizare originale ale compozitorului, solicitând activarea unui efect prelungit din măsura 62 până la final, unde va fi eliberat pentru a facilita rezonarea izolată a terței mari do - mi, dând curs astfel respirației asociate cu fermata. Folosirea surdinei este necesară pe parcursul întregii desfășurări a preludiului datorită diferențierii sonore ce se stabilește între cele trei planuri independente, integrate într-un spațiu dinamic general extrem de redus. Excepția de la această normă o va constitui în exclusivitate atingerea vârfului dinamic ce coincide
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tempoului. Atmosfera intimă a unei stări interioare ce atinge irealul prin subtilitatea trăirilor invocate, aparținând prin excelență lumii senzitive a subconștientului, apelează la o cvasi-permanentă evoluție în dinamica redusă de p și pp (cu solicitarea folosirii permanente a pedalei de surdină), ale cărei sonorități voalate, lipsite de contur facilitează interpretarea adecvată a intenției declarate în introducereharmonieux et souple (armonios și suplu). III.5. Les collines d’Anacapri (Colinele din Anacapri) Unica pagină de inspirație italiană prezentă în creația pentru pian a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
expresiei datorită suprapunerii de rezonanțe, în timp ce unisonul liniei melodice secunde își descrie traiectoria sa orizontală. La nivel interpretativ, rezonanța amplificată a introducerii va trebui să se opună caracterului arid (atacul staccato) al răspunsului, evocând tamburinele ce par să prevestească în surdină începerea dansului. Un alt factor definitoriu în procesul delimitării celor două expresii îl constituie atributul timbral cu care au fost investite, caracterul divergent al acestuia conducând la o potențare semnificativă a contrastului. Astfel, stridența accentuată a răspunsului plasat în mod
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tematic atrage atenția asupra coerenței de concepție ce rezultă din adaptarea parametrului agogic (oscilația liberă a acestuia - Cédez, a tempo) la caracterul folcloric al sursei de inspirație. Pedala de rezonanță va însoți traseul înlănțuirii de octave, secondată fiind de efectul surdinei care vine astfel să estompeze imaginea unei viziuni ce se dorește un cântec sentimental fredonat cu discreție. Același motiv tematic își va afla ulterior ipostaza unei declarații spuse cu „voce tare” ( f - ff ) și cu o pasiune nestăpânită, receptată odată cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
dinamice în raport cu cele trei linii evolutive, remarcându-se modalitatea extrem de meticuloasă de notare a acestor indicații (più pp - pedala sonoră, pp - motivul ostinato, p expressif et douloureux - melodia). Prezența unui nivel dinamic general atât de redus impune utilizarea permanentă a surdinei. Pe de altă parte, pedala de rezonanță va evita marcarea sub același efect de rezonanță a celor două sunete din cadrul perechilor de bicordii. Sugestia „îndepărtării” își află corespondența sonoră în extensia evidentă a ambitusului de discurs ( contraoctavă - ), percepută odată cu modificările
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
nivelul redus al dinamicii (pp). Afirmația motivului tematic reprezentând o înlănțuire mixturală de acorduri majore expusă în valori mari de durată, apare secondată de figurația în tremolo a registrului grav, ca metaforă a neliniștii ce începe să se amplifice „în surdină”. La nivel interpretativ, se impune sublinierea expresivă a liniei melodice superioare, în timp ce folosirea pedalei de rezonanță va marca discursul corespunzător înlănțuirilor armonice. De asemenea, prezența surdinei asigură premisele redării optime a diferenței dinamice indicată între planuri, în condițiile în care
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tremolo a registrului grav, ca metaforă a neliniștii ce începe să se amplifice „în surdină”. La nivel interpretativ, se impune sublinierea expresivă a liniei melodice superioare, în timp ce folosirea pedalei de rezonanță va marca discursul corespunzător înlănțuirilor armonice. De asemenea, prezența surdinei asigură premisele redării optime a diferenței dinamice indicată între planuri, în condițiile în care rezonanța tremolo-ului trebuie menținută în mod constant la un nivel dinamic extrem de redus (pp). Secunda mare, element figurativ investit cu accepțiuni esențiale la nivel semantic
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prin recursul la o abilă combinare dintre cele două pedale. Astfel, pedala de rezonanță va marca în exclusivitate expresia arpeggiato-ului, pentru ca tremolo-ul să apară punctat de un schimb al aceluiași efect de pedală, precum și de estomparea produsă prin activarea surdinei. La nivel conceptual, inserarea elementului cromatic prototip consacrat al vocabularului sonor apelat în cazul evocării unor asemenea fenomene intempestive - semnalează avansarea discursului spre o nouă fază a expunerii descriptive, corespondentă „izbucnirii furtunii”. Plasarea ritmului dublu punctat în planul inferior (un
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mijloc (tonale) în cazul pianelor moderne, care permite menținerea în exclusivitate a sunetului prelungit fa#, liniile melodice complementare ale discursului fiind astfel protejate de o eventuală acumulare neadecvată a efectului de rezonanță. Ambele modalități de pedalizare implică activarea permanentă a surdinei. Desfășurând în mod constant patru planuri evolutive, aspectul de discurs ia amploare odată cu intensificarea evidentă a sferei dinamice (mf cresc. - f - cresc. - ff strident). Adevărate sugestii onomatopeice se dezlănțuie odată cu apariția figurației scalar ascensionale în tonuri, repetată cu insistență și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și din folosirea optimă a pedalei de rezonanță (schimbată frecvent pe fiecare a timpului cu activarea parțială a efectului). Predominanța dinamicii reduse (più pp, pp, p) în care evoluează sonoritățile difuze ale preludiului va determina folosirea constantă a pedalei de surdină. Prezența poliacordurilor introductive este o mărturie elocventă care argumentează o dată în plus concepția debussystă de armonie non funcțională, în care sonoritățile acordice sunt tratate ca entități autonome, private de orice funcție ce ar putea-o îndeplini în contextul unei construcții
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
juxtapune astfel efecte sonore contrastante; prezența formulei ritmice ; nivelul dinamic amplificat prin indicații, precum p marqué, en dehors, mf; fluctuațiile dinamice indicate prin < >. Momentul de climax al preludiului nu presupune amplificarea excesivă a nivelului dinamic, indicat fiind ca pedala de surdină activată de altfel pe parcursul întregului preludiu să nu-și întrerupă efectul. Acea dinamică de mf se va „traduce” doar ca un foșnet capricios al frunzelor agățate de pasul unei adieri grăbite. Cu o formă macro-structurală ternară (A B A), preludiul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de început prin plasarea acesteia în registrul grav al claviaturii, exploatând astfel efectul puternic rezonant al armonicelor. Pedala de rezonanță va marca fiecare timp al primelor două măsuri, pentru ca în următoarele două, efectul acesteia să fie combinat cu pedala de surdină, în scopul de a realiza contrastul timbral indicat de text. Tema preludiului (Exemplul 164) afirmă expresia melancolică a unei melopee andaluze (très expressif), ce își deapănă melismele tânguitoare în atmosfera caldă a culorii dinamice reduse (p). Aceasta eclipsează prezența constantă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a timpului secund. În cazul măsurilor 5 - 8, pedala de rezonanță se va schimba după atacul fiecărui sunet din contextul liniei melodice superioare, în scopul perceperii cu claritate a acestora, pentru ca apoi să marcheze fiecare timp al măsurilor. Pedala de surdină ar trebui evitată pe parcursul afirmării motivului tematic principal pentru a permite rezonarea distinctă a acestui „eveniment” sonor esențial, care în acest fel va marca mult mai puternic conștiința sonoră a auditorului. Exemplul 165 oferă ipostaza unui „comentariu” de chitară ce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
interval de 2m). Mixtura sonoră a acestor agregate sonore va fi concretizată prin aportul decisiv al pedalei de rezonanță pe fiecare timp al măsurii, intenționând astfel difuzarea senzației de ușor dezacordaj (atenuată, în mod semnificativ, prin dinamica scăzută și folosirea surdinei) caracteristică muzicii de gamelan, atât de apreciată de compozitor (cele două orchestre ale acesteia erau acordate la diferență de un semiton). La nivel interpretativ, sunetele atacate cu degetul 1 al mâinii drepte necesită o ușoară subliniere timbrală, conturându-se astfel
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
parafoniile de acorduri minore în stare directă, înlănțuite prin mers cromatic descendent. Pedala de rezonanță va trebui evitată pe parcursul acestei linii melodice interpretate în staccato, prelungirea pedalei armonice de fiind indicat să se realizeze exclusiv cu ajutorul digitației de substituire. Folosirea surdinei este solicitată prin dinamica extrem de redusă a discursului (pp). Evoluția sonoră ulterioară recurge la o nouă modificare agogică (Sans rigueur - fără rigoare), determinând un efect sonor ce va fi amplificat în mod suplimentar de prezența unui ritm punctat cu numeroase
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
următoare. Imaginea unei scene îndepărtate sugerată de sonoritatea predominant redusă (p - più p - pp) a discursului ce atinge în mod pasager nivelul maxim de dinamică (mf - prezent în nouă măsuri din totalul de 51), solicită folosirea constantă a pedalei de surdină. Mișcarea contrară a unei țesături acordice care amplifică transparența sonoră a discursului inițial va determina expansiunea ambitusului spre registrul extrem grav (), precum și aglomerarea evidentă a scriiturii datorată evoluției simultane pe 5 sau 6 voci. Linia melodică derivată din motivul tematic
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
În plan interpretativ, indicația stacc. asociată caracterului difuzat de inspirația melodico-ritmică implică utilizarea unui atac percutat la nivelul clapei (intenționând obținerea acelui sunet secco - sacadat, scurt, sec), în scopul de a potența conținutul sarcastic al tabloului sonor. Folosirea pedalei de surdină în concordanță cu nivelul dinamic redus va amplifica efectul imaginilor contrastante ce rezultă din alternanța variatelor episoade, corespondente unor sentimente radical diferite. Pedala de rezonanță ar trebui să marcheze în exclusivitate indicația tenuto de pe fiecare timp al măsurilor 15 - 16
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ne afla fericirea. Cadrul tonal ambiguu cu sonorități stranii difuzate de armonia acordului mărit, atacul non-legato al planului inferior, repetiția ostentativă a sunetului inițial care se retrage apoi într-un mers cromatic descendent, dinamica extrem de redusă (pp) ce implică folosirea surdinei, precum și învăluirea afirmației într-un amplu efect de rezonanță, ca metaforă a necunoscutului tăinuit sub umbra viitorului, toate aceste elemente de limbaj colaborează în prevestirea finalului tragic al poveștii. Motivul „pașilor de dans” al secțiunii introductive revine într-o ipostază
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
intervalul enarmonic), linia melodică a aceluiași motiv cu note repetate doucement marqué (marcat cu blândețe) plasată în prim-planul registrului acut, determină retragerea ostinato-ului într-un fundal sonor al discursului. Efectul amplu al pedalei de rezonanță, asociat celui de surdină, va facilita realizarea acelei impresii de învăluire sonoră și cufundare în apele tulburi ale mediului acvatic. Astfel, rezultatul sonor al unei asemenea utilizări va întreține ideea de mister sau poate teama de viitor, corespondente acestei etape narative. Ultima dintre secțiuni
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]