1,044 matches
-
pe tron pe Ludovic al XVIII-lea. Eu, spre deosebire de mulțimea de gură-cască, n-am fost atât de neghiob încât să dau crezare acestei născociri! Mai bine informat, am știut că Domnul de Talleyrand nu era un Warwick politic: puterea care surpă și înalță tronuri lipsea brațului său. Nătângi imparțiali spun: „Suntem de acord, era un om profund imoral; dar câtă dibăcie!“ Vai, nu! Trebuie pierdută și această speranță, atât de consolatoare pentru entuziaștii săi, atât de dorită pentru amintirea prințului, speranța
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Street numărul 7".) Împrejurimile au multe conotații literare; casa lui Norman Mailer dă spre faleză, de unde se fac cele mai spectaculoase fotografii ale zgârie norilor din Manhattan, inclusiv cea a Turnurilor Gemene în flăcări. Am avut sentimentul că mi se surpă trecutul sub ochi. Nu cunoșteam direct victimele, dar cu toții știam pe cineva care avea pe cineva mort acolo. Creațiile soțului meu erau într-unul din turnuri, ceea ce a fost o pierdere mai mică decât colecția Rodin, care și ea la
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care ajunge treptat (...) la o apolinizare a fondului dionisiac, cursul gazetăriei pare a fi invers: în prima perioadă domină trăsături apolinice este un Eminescu majestuos, patetic (dar cu o siguranță suverană), cu o ținută polemică elevată, trăsături care se vor surpa treptat sub năvala unor reacții pătimașe, a unei subiectivități exasperate"198. Dacă problematica articolelor conferă unitate și continuitate publicisticii eminesciene, la nivelul expresiei înregistrăm o serie de modificări, ținând de procesul de maturizare a concepției politice, de construirea unui limbaj
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
poeta într-un poem antologat în Punerea în abis (Editura Eminescu, 2000): "Am uneori o mare dorință/ să mă culc/ pe pămîntul pe care/ ani și ani au trăit ai mei// să mă năruiesc/ sub picăturile de ploaie/ să mă surp sub razele de soare/ să mă las încet năpădită// de furnici și țărînă/ prin rădăcini iubită/ tot mai mult iubită/ de florile de cicoare" (Dorința). La despărțirea de Irina Mavrodin, poeta, eseista, traducătoarea, omul de mari și multiple calități, vom
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
disoluție. "La întîlnirea dragostei sexuale cu prietenia și economia stă familia, care pretindea să le lege pe toate trei prin autoritate. Ca unitate economică ea continuă să existe, galvanizată prin legi și prin tehnica vieții zilnice. Însă autoritatea părintească se surpă iute; societatea vrea să trateze cît mai degrabă și mai direct cu indivizii liberi, și-i smulge tot mai devreme de la cămin. Publicitatea ocupațiilor, ca și a petrecerilor se face tot mai largă; și o tristețe nouă s-a născut
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
interacțiune; cu alte cuvinte, nu-l putem ignora pe Celălalt, pe Alter. Orice Alter cu care intrăm în dialog „traduce” conținuturile cunoașterii, propune cadre de referință, insinuează credințele și reprezentările sale, comunică simboluri și furnizează grile de interpretare, influențează, schimbă, surpă stabilitatea, stimulează căutarea. Când profesorul transmite studenților cunoașterea, el oferă și cheia de interpretare, opiniile sale despre ceea ce comunică; când o persoană publică ne informează, ea traduce informația într-o imagine proprie; când cineva ne relatează o întâmplare, ne induce
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
n-a fost încununată de izbândă. D-l Philippide a avut un elev, pe d-l Densusianu, care s-a întors din străinătate și mai bine pregătit decât dascălul sau; întâia să grijă a fost să-l atace, căutând să surpe o celebritate, care n-avea nevoie să fie dărâmată" (apud G. Istrate, în prefață acestuia la lucrarea reeditata a lui Sextil Pușcariu, Limba română. [vol.] I. Privire generală, Editura Minerva, București, 1976, pp. XX-XXI.). De acord cu Pușcariu s-a
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Domnului Iisus Hristos. El ne- a iubit până la moarte, și, mai mult, până la moartea pe cruce. Acela care, cu toate că era Viața lumii, a fost dat să sufere patimile și moartea, o moarte ce avea să devină blestemul care a surpat pe cel ce era stăpânul morții, adică pe diavol. El, împăratul Dreptății, împăratul Măririi, izvorul vieții și biruitorul morții, a murit pe cruce, pentru ca prin moartea Sa să aducă întregului neam omenesc harul izbăvirii din păcat și din moartea cea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.” Urmează lepădarea întâia. „Ceartă-te pe tine, diavole, Domnul, Cel ce a venit în lume și S- a sălășluit între oameni ca să surpe tirania ta și pe oameni să-i izbăvească; Cel ce pe lemn puterile cele potrivnice a biruit, soarele întunecându-se și pământul clătinându- se, mormintele deschizându-se și trupurile sfinților sculându-se; Care a zdrobit cu moartea pe moarte și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ta și pe oameni să-i izbăvească; Cel ce pe lemn puterile cele potrivnice a biruit, soarele întunecându-se și pământul clătinându- se, mormintele deschizându-se și trupurile sfinților sculându-se; Care a zdrobit cu moartea pe moarte și a surpat pe cel ce avea stăpânirea morții, adică pe tine, diavole. Juru-te cu numele lui Dumnezeu, Care a arătat pomul vieții și a rânduit heruvimi și sabie de foc ce se întorcea de-l străjuia; cutremură-te și te depărtează. Căci
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
răsturnată a regresiei spre potența poetală, spre un imagem al începutului, de dinaintea lucrurilor care se văd: "La un fir de vedere, la un pas de orbire/ țărmul începe să plece, recad în șuvoi;/ umbra et pulvis sumus, iubire./ Lumina se surpă hohotind peste noi". Imaginea se ivește între vedere și nevedere, abia întrezărită în apariția ei evazivă, mișcătoare. O imagine mișcată, care începe să plece, să treacă prin lucrarea propriei prefaceri. Lucrare a unei reducții absolute, dar și - complementar - a trans-formării25
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
acesta vine de dincolo, din firescul petrecut demult, din netimpul slăvirii în slavă; acum - aici - elogiul "e uzurpat de când e în eclipsă/ divinul. Harfe în preajma înghețului, când ți se/ domolește entuziasmul și e în scădere/ ardoarea-ți. Apoteoze ce se surpă, când pentru/ totdeauna ți-ai desprins văzul din lucoarea/ desăvârșirii". Peisaj secularizat de nevedere, de grija nepăzirii sufletului. Văzul desprins de cele nevăzute cade în plasa vizibilului, vedere a ființei care și-a uitat chipul adevărat.60 "Și cum ar
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
negații: acel "nu mai există" al zeilor fugiți și acel "încă nu" al celui care stă să vină" (M. Heidegger, "Hölderlin și esența poeziei", în Originea operei de artă, ed. cit., p. 237). 33 "Dar tot mai adânc lunecând,/ Se surpă albe portaluri/ Și floarea penelor blând/ Se ofilește pe valuri.// Taci - duși sunt numaidecât/ Păunii lunii în mare./ Taci - totul nu e decât/ O slabă cutremurare" (Lună pe mare, vol. Scutul Minervei, în op. cit., 3, p. 121). Faptul că figura
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
tari ce sunteți!" îi chicoti ea în ureche, sclipindu-și salbele deasupra orizontului. "Taci, fă, că viu la tine...!" se îmbârligă șuierător prin mustață și oftatul lui fără ranchiună. De-o viață tot venea la ea, și ea se tot surpa a ducă în pliurile-i ațâțătoare, beată de goana lui frenetică, ce-l dezbrăcase încetul cu încetul de toate câte le avusese împrejur, până dincolo de nuditate, înspre versantul curgător și pur haimana al ființei sale. Nu se lipea nici o casă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
adânc prin piele și nervi, până în suflet. Nici el nu-și mai amintea de câte ori fugise în lume, până se-nspăimântase groaznic de libertatea-i mistuitoare, ce nu-i ieșea propriu-zis în cale, ci îl mușca lăuntric, făcând ca lumea să se surpe cu încetineală de clepsidră prin sinele său rupt. Cum de nu era tras îndărăt și revendicat ocrotitor de ai lui, se întreba? Cum de își permiteau să rămână insensibili la pierderea de efective tocmai oameni atât de nevoiași? Nici nu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
contururile unor forme locuibile și apoi îl bătătorea îndelung, încercând să alunge dintre firele lui imperceptibilele lor interstiții. Evident, acest colocatar filiform al lumii - cât se poate de discret, dealtfel - se încăpățâna să reziste evicțiunii. Ian îl simțea capabil să surpe înlăuntru-i compania lucrurilor înconjurătoare, făcându-le astfel să dispară, în pofida aparenței lor de inatacabilitate. Și, pentru că afară pândea prăpădul anihilării totale, el se lăsa acoperit de aripa străină și pufoasă, pe care-o găsea deseori lipită ascultător de trupu-i
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
la nivelul fantasmelor și arhetipurilor, unde diferențele culturale se estompează. În somn trecem prin orice ziduri și veșminte; vecinătatea devine promiscuitate. − Eu zic să n-aștepți chiar până te fură somnul, în cazul în care distanța dintre voi s-ar surpa subit! Luc se arătă interesat: − Și cum ne-ai scuzat tu că ne zgârcim la perdele, aș vrea s-aud? − Ce era să zic? Din lipsă de inspirație, m-am lansat într-o perorație savantă despre clar-obscurul rembrandtian. Am încercat
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
neașteptate, se insinuează fără a se anunța, se instalează confortabil și se autoalimentează, dând posesorului sentimentul că se diferențiază de ceilalți. Când evoci emoția rușinii de a fi perceput altfel decât crezi că ești, ai impresia că ceva s-a surpat, că mâini rapace pătrund cu brutalitate În intimitatea ta, Îți devoalează credințele profunde, te aruncă gol Într-un bazin comun. Nimic nu te mai apară, frontierele au fost șterse, s-a spart stratul protector care-ți oferă siguranță și respect
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
unul de altul, după caz, pe o parte și alta a celui care se strecura, iar înainte de a începe săpatul, pe cei doi popici din imediata apropiere, așeza o traversă, tot din lemn confecționată, care susținea galeria să nu se surp e la locul de exploatare. Minerul cu piconașul lovea în stratul de cărbun e iar cu lopățica așeza ceea ce „cădea” pe un jgheab din tablă și fier care făcea niște smucituri, mișcat de un motoraș în funcție la capătul galeriei
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
o pasăre sau câteva ouă, am ajuns într-una din zile la ei. Familia pe care o căutam locuia undeva pe strada Pădurii, în pantă, spre cartierul Tătărași, într-o casă care parcă din clipă în clipă avea să se surpe, să se d ărâme. Mă apropii de gard, bat în el și simt că iese și s e apropie să-mi răspundă la eventualele întrebări, o femeie, îmbrăcată destul de simplu, cu o fustă care părea a fi suficient de veche
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
viață/ Complicat și simplu necesar/ De un veac și jumătate-ncoace/ Vinu-și face-n mine cuibar”, Încheind cu un fel de laitmotiv: ,, Te vei duce, te vei Întoarce/ Niciodată vei muri!” Cu acest lichid poetul amețește doar Tenebra ce ne surpa, face atmosferă terapeutică, transformă viața În vis și poezia În medicament alintător. Dintre toți prietenii lui poeți, cu care a hălăduit prin timpuri de tot felul, el, singurul, a turnat și cimentat În litera un zbor prin Iași al unei
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
au stricat scrierea limbii române în 1993, căci, la p. XLV, conține precizarea că folosirea lui â în interiorul cuvintelor se face și în cazul conjugării verbelor "spre deosebire de ortografia dinainte de 1953 " (nota 42). Așadar, pretenția de întoarcere (= înapoiere !) la "tradiție " este surpată. 147 Uneori și aceasta falsificată de criticii literari și de alți impostori. De altfel, respectul pentru trecut și pentru valorile lui nu-i caracterizează în mod deosebit pe români. După al doilea război mondial, popoarele din Europa propriu-zisă și-au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
populară ținută de Th. Rosetti, <<Despre societatea modernă>>, ar fi hotărât să dea cu ceilalți doi împreună, o formă durabilă Junimii”...(despre „faimoasa prelecțiune” vom vorbi la timpul potrivită. Atunci, fără prea multe menajamente, sare de la locul lui Pogor,care surpă tot ce a clădit secretarul perpetuu. El spune că expunerea lui Negruzzi este falsă. Că societatea Junimea este mult mai veche decât întâlnirea din acea casă suspectă. Că muma Junimii ar fi o altă societate literară ce ar fi existat
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
nuntă. Casandra îi arată că această însoțire va aduce pierirea comandantului grec : fii bucuroasă pentru măritișul meu regesc [...] regele aheilor, luându-mă, în mine va-ntâlni o soață mai ruinătoare ca Helena. Am să-l ucid și am să-i surp tot neamul, ca să răzbun pieirea fraților și a tatei [...] Acelora, pe care îi urâm mai aprig, tu și eu, din însoțirea mea li se va trage nimicirea [...] vreau în Hades să nuntesc cu Agamemnon. Cunoscătoare a viitorului, fata știe că
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
împărțind astfel balta principală într-o serie de bălți secundare mai mici, cu adâncime foarte redusă, în care vegetația mare de baltă nu se mai poate crește. Talusul. Afară de cazul când apa Prutului bate direct în terasa inferioară și medie, surpând-o, cum se întâmplă în partea de SE a D. Câlcea, încolo peste tot trecerea de la relieful de terasă la relieful de luncă nu se face în mod brusc. Pe lângă conurile de dejecție mari pe care le formează la gura lor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]