2,093 matches
-
perioadă prodromală în care simptomele nu sunt de tip psihotic:iritabilitate, insomnie, angoasă, tendință de închidere în sine... Aceste simptome pot avea rol de "simptome santinelă" pentru anturaj/pacient, cu condiția ca ele să fie cunoscute și corect interpretate, putînd suscita o prescripție adecvată (Hogarty et al 1974). - Noțiunea de "recădere" se referă la necesitatea respitalizării; noțiunea de agravare clinică este luată în calcul de o manieră nespecifică. Așa cum arată însă și Peron Magnan (1991), după faza inițială de ameliorare a
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
corect medicația; - atitudinea negativă a familiei; - relație terapeutică medic-pacient și personal de îngrijire-pacient de calitate nesatisfăcătoare; - influiențe negative din anturaj sau media; - efectele secundare neplăcute 8.4.2. Avantaje și dezavantaje ale medicației depot. Antipsihoticele depot depășesc inconvenientele și problemele suscitate de medicația orală și conferă o constantă și predictibilitate mai mare referitoare le nivele serice. Mai mult, administrarea parenterală scurtcircuitează biotransformările inițiale realizate la nivelul intestinului și ficatului, astfel încât o concentrație mai mare de substanță nealterată și necuplată poate ajunge
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
perioadă prodromală în care simptomele nu sunt de tip psihotic:iritabilitate, insomnie, angoasă, tendință de închidere în sine... Aceste simptome pot avea rol de "simptome santinelă" pentru anturaj/pacient, cu condiția ca ele să fie cunoscute și corect interpretate, putînd suscita o prescripție adecvată.(Hogarty et al 1974) - Noțiunea de "recădere" se referă la necesitatea respitalizării; noțiunea de agravare clinică este luată în calcul de o manieră nespecifică. Asa cum arată însă și Peron-Magnan (1991), după faza inițială de ameliorare a
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ființă la ființă. Ceea ce implică din partea psihoterapeutului de a se situa cât mai aproape de ceea ce este exprimat efectiv, de a nu se lăsa parazitat de tot felul de imagini iraționale sau concepte exprimate, de a depăși aprehensiunea și rejetul inițial suscitat de comportamentele patologice. 2. Abordare psihopatologică. Trei elemente par să revină în permanență în problematica schizofrenului și vor interveni în adaptarea curei: 2.1. O dificultate majoră în relația cu realitatea exterioară. O asemenea dificultate a existat dintotdeauna (Jeammet, 1980
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sunt blocate, mai curând decât exprimarea unor critici și judecăți este necesară favorizarea unei înțelegeri reciproce prin verbalizarea dificultăților, decepțiilor și speranțelor. Este necesar pentru psihoterapeut să încerce valorizarea punctelor pozitive, punerea în lucru a unor echilibre noi și să suscite noi deschideri. De o manieră generală este importantă situarea corectă a diferiților membrii din constelația familială, ceea ce va permite înțelegerea mai bună a relațiilor dintre ei dintr-un punct de vedere identificatoriu, precum și descoperirea de zone obscure pe care pacientul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
echivala cu cauționarea comportamentului corespunzând delirului paranoiac). Tăcerea terapeutului ar putea fi percepută ca o invitație la depășirea unor limite convenționale (Schulz, 1975). 2.Alte tehnici și abordări terapeutice asociate 2.1. Psihodrama psihanalitică. își atribuie "partea leului" și bineînțeles suscită cel mai viu interes chiar dacă există și alte referințe valabile cum ar fi cognitiviștii (Eckman, 1992), sau pragmaticii (Kahn, 1992; Vollmoeller, 1992). Fie că se face referință la concepțiile anglo-saxone spre o psihanaliză inspirată de lucrările lui Melanie Klein, la
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
elaborate și mai bogate decât dacă ar exista un singur terapeut. - Implantarea terapiilor comportamentale și cognitive pentru pacienții psihotici este în faza de pionierat. Câteva încercări sporadice pentru programele de economii de jetoane a dezvoltării abilităților sociale. Ele par să suscite o serie de rezistențe, cu toate că studiile controlate au subliniat efectul favorabil iar OMS-ul (Sartorius et al, 1993), au demonstrat valoarea acestor tipuri de intervenție psihosocială. Factorul de rezistență cel mai important pare să fie cel legat de patologia adolescentului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
astfel încît subiectul celei de-a doua propoziții și cel care pune condiția să fie unul și același personaj și predictivul cu structură similară condiționalului, dar fără păstrarea identității între subiectul care prezice și subiectul celei de-a doua propoziții. Suscitînd atît acceptări entuziaste (adoptarea modelului la studiul Heptameronului Margaretei de Navarra), cît și critici (C. Bremond inter alii privind categoria eterogenă a verbului), acest model participă la constituirea unei gramatici a narațiunii, "bazată pe unitatea profundă a limbajului și a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de domeniul lingvistic (rolul mesajului publicitar ca generator de sloganuri, clișee, intertext al epocii) și estetic (construirea unei anumite imagini a feminității, a virilității, a confortului etc. pentru un anumit grup, societate, epistemă). Decelînd "visele" și așteptările destinatarului, mesajul publicitar suscită anumite dorințe și nevoi pe care actul cumpărării (în cazul "reușitei" persuasiunii) ca act securizant și liberator de inhibiții și frustrări le va satisface. Publicitatea răspunde în acest fel unei duble exigențe: materiale (bazate pe un anumit produs) și afective
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
insuportabil"); ii) interviuri (în profunzime, de la șase ore la șase luni) privind spațiul domestic, vecinătatea, dispunerea mobilierului acasă și la birou etc.). O întrebare absolut neproblematică pentru un american de tipul "Unde vă duceți cînd vreți să fiți singur?" a suscitat replici din cele mai diverse la subiecți arabi (de la "Cine vrea să fie singur?" la " Infernul este paradisul fără oameni"), evidențiind o dată în plus distinctivitatea culturilor (individualismul nord-american atît de diferit de comunitarismul arab sau asiatic, în care pînă și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
să renunțe la autocitare și autoreferențialitate, încercînd să privească mai mult la lume și mai puțin în oglindă: Cînd nu vorbește de televiziune, presa vorbește de ea însăși; a învățat de la televiziune care vorbește cel mai mult de televiziune. În loc să suscite o indignare îngrijorată, această situație anormală face jocul politicianului, care găsește util ca la orice declarație a sa dată în fața unui singur medium să facă ecou cutia de rezonanță a tuturor celorlalte media unite. Astfel mass-media, din fereastră spre lume
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
subcapitol meritat în economia lucrării. Dar acesta este un simplu semn și, poate, o speranță că, prin abordarea unei evoluții în fond veșnic vii a literaturii și literarității, se pot (și este de dorit ca lucrurile să se întâmple așa) suscita numeroase alte piste de discuție, toate derivând din complexitatea și din seriozitatea aplecării cercetătorului pe materialul ales. Născându-se, în chip firesc, noi studii dedicate cărților nemuritoare... Constantin DRAM Argument După epoci în care a fost contestată sau adulată, desconsiderată
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
aria teoriei literare, și parodia are un istoric desfășurat pe o îndelungată perioadă de timp, este dificil de încadrat în tipare și de definit într-o formă singulară, definitivă. Alăturându-i, pentru a o valida prin exemple, un termen care suscită încă numeroase probleme precum romanul metamorfozându-se continuu, în lumina ultimelor trei secole, din simplă specie a genului epic într-un gen în sine -, urmăm căile deschise de sociologia lecturii, ea însăși jucând, în modernitate, un rol definitiv în reconsiderarea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
eroului serios într-unul comic are două variante fundamental diferite după cum rezultă din degradarea unui ideal eroic până la a se converti în opusul său sau din înnobilarea elementului corporal al naturii umane"66. Primul caz poate fi reprezentat de interesul suscitat de E.T.A. Hoffmann prin Părerile despre viață ale motanului Murr, ce parodiază (și nu doar prin titlu) Viața și opiniunile lui Tristram Shandy. Gentleman a lui Sterne. Cel de-al doilea are ilustrarea perfectă în Gargantua și Pantagruel. Trăsătura
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
intenția a devenit limpede pentru toată lumea atunci când prima ediție completă, cu douăzeci și opt de cânturi, din 1483, s-a intitulat Morgante maggiore. O dată personajul episodic transformat în erou și "botezat" după Carol cel Mare, parodierea cu înclinații burlești a început să suscite reacții și în spiritele mai puțin erudite. Nivelul evenimențial are o structură extrem de complicată, "abracadabrantă" chiar: acțiunea se multiplică la nesfârșit, lăsând parodia să lucreze în voie. Pulci parodiază, dar și inovează, ajungând la un fel de manierism slab conștientizat
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
va obține privilegiul regal de tipărire a Cărții a treia despre faptele și pildele vitejești ale bunului Pantagruel, la a cărei lectură vom constata un conținut net diferit de cele scrise până atunci, totul învârtindu-se în jurul temei căsniciei, care suscită discuții din cele mai amuzante (antifeministe!) în urma hotărârii luate de Panurge de a se așeza "la casa lui". Caracterul pronunțat narativ este înlocuit de cel speculativ, filozofic, care va fi din nou dat de o parte în A Patra Carte
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
al lui Panurge -, cât și a războiului troian, înlocuit aici cu lupta împotriva scrumbiilor. Motivul căutării Graalului din romanele cavalerești ale ciclului arthurian este și el parodiat în A cincea și cea din urmă carte, a cărei apariție postumă a suscitat problema paternității operei, unii dintre contemporanii lui Rabelais îndoindu-se de autenticitatea textului. De astă dată, motivul călătoriei pe mare se îmbină cu alegoria satirică, Pantagruel, însoțit de Panurge și de tot grupul descinzând în câteva "insule alegorice", precum cele
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
coordonate menționate mai sus. Complexitatea oricărei opere literare din cadrul celor alese aici spre exemplificare, dar și din universul mult mai generos al acelora care se cer în continuare supuse dezbaterii și analizei ne-a convins că interesul pe care îl suscită parodia în actualitate își găsește justificarea chiar în paradoxul care o generează. Ea este în mod fundamental rezultanta formală a efortului pe care literatura, la scară largă, îl face spre a inova, aflându-se într-o continuă rescriere și prefacere
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
toate conotațiile negative motivele de dezaprobare al inamicului român ostracizat sunt aceleași cu ale inamicului albanez, ostracizat la rândul său în trecut. Aici putem să observăm anumite efecte. În primul rând, faptul că în cazul în care conotațiile negative, care suscită periodic ostilitatea noastră, sunt aceleași, acest fapt ne arată care sunt zonele cele mai vulnerabile ale sensibilității noastre și care sunt elementele cele mai expuse ale structurii noastre psihologice, individuale și colective. Mai exact, ceea ce noi semnalăm este că, stigmatizarea
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
fost redeșteptat la o nouă viață și reunit iarăși marii mame. Acest mit, devenit fundamentul neobișnuit al unui cult al misterelor, era pătruns de nuanțe înfricoșătoare, avea în serviciul său corpul sacerdotal al galilor. Aceștia, prin dansuri extatice unite flagelărilor, suscitau într-înșii o stare mistică de frenezie ajungând până la autoevirație. În ritul de inițiere, misticul lui Attis retrăia simbolic soarta zeului său în moarte și înviere; era stropit cu sângele unui taur, pătrundea în camera nupțială, pe care o părăsea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
decât în zilele noastre -, o supraveghere eficientă a acestuia nu era posibilă nici pentru comunitățile creștine de apartenență, cum nu era nici pentru ierarhii lor. Dimpotrivă, era o mai mare bucurie pentru toți creștinii dacă se auzea că ar fi suscitat credincioși tocmai din categoria brută și violentă a războinicilor, atrăgându-i la lumina Evangheliei. În mod cert, comunitatea era mult mai indulgentă față de soldații care nu-și ascundeau credința, decât de față ceilalți: pentru moment era suficientă și împlântarea steagului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
celei umane. Un exemplu în acest sens, ne este oferit de soldatul Basilide, la Alexandria, care, într-o împrejurare necunoscută, fiind invitat de unii dintre camarazii de arme să presteze jurământul, a răspuns că nu poate jura întrucât este creștin, suscitând stupoarea și incredulitatea în mijlocul tovarășilor de luptă, care nu mai asistaseră la asemenea atitudini sacrilege, crezând inițial că ar fi fost o farsă. În plină perioadă anarhică (235-284), voind să verifice loialitatea soldaților săi, Decius (249-251), fără să fi întâmpinat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
investigațiile arhivistice. Contactul ce l-am avut cu lumea mirifică a documentelor din arhivele militare, prilejuit de schimbarea locului de muncă din învățământ în domeniul arhivistic al Ministerului Apărării, fapt petrecut la începutul anilor optzeci din secolul XX, mi-a suscitat curiozitatea și interesul de a cunoaște și mai amănunțit aspectele legate de activitatea informativă și contrainformativă din perioada interbelică românească, dar mai ales din cursul celui de-al doilea război mondial. De asemenea, aplecarea asupra problematicii serviciilor secrete mi-a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
altele. Valorile conțin nu doar elemente cognitive, ci presupun și puternice componente afective. Cu cât o valoare este mai puternic înrădăcinată, cu atât ea ocupă un loc central în sistem și cu atât este trăită mai intens, luată în serios, suscită mai multe emoții și mobilizează energii vehemente. Există valori pentru care oamenii își sacrifică viața. Modul de organizare al unui sistem de valori variază de la o cultură la alta. Logica sa internă nu se supune mereu acelorași reguli. Această divergență
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de caniculă prelungită; anumite valori intră în sistem, altele ies ("se pierd"). Cineva descoperă credința religioasă și aderă la ea; altul începe să se îndoiască, apoi o abandonează; anumite valori sunt mărturisite cu mai multă intensitate, modifică substanțial comportamentele sau suscită angajamente mai puternice; altele slăbesc în intensitate, pălesc, ducând la lipsă de implicare. Un cuplu poate să întărească valoarea fidelității după ce a trecut printr-un moment de criză; un altul poate să renunțe la ea dacă a fost afectat de
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]