1,195 matches
-
de paie. Întâi i-am trimis la intimidare, să pescuiască informații care ne-au scăpat pe parcurs. Pe urmă, când lucrurile au început să se lege, i-am pus pe urmele voastre. Cât să creeze un spor de veridicitate. Tensiune, suspans. La sfârșit, urma să fiți răpiți. Din păcate, i-ați băgat pe ucraineni pe fir, și planul a eșuat.“ „La ce mai trebuia «sporul de veridicitate»? Nu suntem oricum în plin trucaj? Procesul nu-i sub control permanent?“ „Ba da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
1950, perioadă pe care o denumește The Desperado Age, considerând termenul „postmodernism” neconcludent. În British Literary Desperadoes at the Turn of the Millenium (1999) urmărește structurile narative esențiale, obsesiile tematice, starea de spirit care nu mai mizează pe final ori suspans, relația bazată pe ironie dintre autor și cititor în romane de Aldous Huxley, George Orwell, Evelyn Waugh, Graham Greene, Anthony Burgess, John Fowles, Malcolm Bradbury, David Lodge, Peter Ackroyd, Martin Amis ș.a. Un eseu monografic, Alan Brownjohn and the Desperado
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
înstrăinare. Realitatea este constituită din fragmente, iar existența umană din „inele de iarbă”, care se pot ușor desprinde și risipi. Tehnica narativă mizează pe schimbarea frecventă a unghiurilor de vedere și a perspectivelor povestirii, lanțul evenimentelor fiind frecvent întrerupt de suspansuri. V. trece pe rând la radiografierea morală a faptelor: Victor Negri, tehnocrații și arhitecții Michi, Brigitte, Melania și Marius Crucinski (din Ecouri. Studioul „Ileana-film”) sunt oameni având un chip dublu, ca în oglindă - unul obișnuit, banal și șters pentru ceilalți
VIERU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290558_a_291887]
-
ale procesului, dezbaterea politică din jurul acestuia, pledoariile lui O’Connel, amănuntele Încarcerării, acțiunea mișcării irlandeze de solidarizare cu liderul ei și de continuare a luptei naționale vor fi urmărite număr de număr de către jurnaliștii ardeleni, cu un remarcabil simț al suspansului și al actualității politice, dovedind În același timp interesul major al publicului românesc față de acest subiect. Dincolo de caracterul senzațional al unor asemenea știri și de o firească simpatie, motivația principală era de natură politică și educativă. După cum scria Bariț XE
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Hearts of the World (1918) de D.W. Griffith. E vorba de superproducții realizate cu sprijinul statului, în care mulțimile de figuranți sunt foarte bine conduse, filmarea scenelor de luptă dă o senzație acută de real, montajul asigură ritmul și suspansul care țin spectatorul cu sufletul la gură. Critica sesizează schimbarea majoră : Americanii sunt maeștri la punerea în scenă a mulțimilor, a bombardamentelor, a bătăliilor. Explozii de mine marine, ambulanțe care sar în aer, foametea, noroiul, nimic din ororile războiului nu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să schimbe scenariul. Toarnă totul la Los Angeles în opt săptămâni, montează într-o lună și distribuie Hearts of the World în martie 1918. Dincolo de procedeele pe care le consacrase în The Birth of a Nation și Intolerance, montajul paralel, suspansul și „salvarea în ultimul minut”, ceea ce i-a impresionat adânc pe spectatorii francezi a fost înfățișarea violenței pe ecran. Cruzimea realistă e teribilă, imaginile trupurilor străpunse de baionete sunt greu de uitat. Efectele vizuale cât se poate de convingătoare captivează
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
găsirii rapide a informațiilor acesta fiind primul lucru la care apelăm pentru că pur și simplu e mai rapid și mai practic, pe când în partea cealaltă, romanele scrise cu măiestrie oferă cititorului plăcerea de a parcurge o întâmplare, aventură, acțiune în suspans sau ce alte denumiri ați mai vrea voi să le dați. Internetul te informează rapid pe când cărțile te "îmbogățesc spiritual" de aceea înclinăm să credem că farmecul cărții nu se va pierde din cauza internetului. Avantajul cititului este în special îmbogățirea
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
problema Strâmtorilor, dorindu-se aici doar libertatea comerțului și un regim de pace și stabilitate. În fața pericolului sovietic, după discuțiile de la Potsdam, americanii au cerut totuși demilitarizarea Strâmtorilor și interzicerea bazelor oricărei națiuni, cu excepția Turciei, dar lucrurile au rămas în suspans. Momentul schimbării politicii americane a fost reprezentat de telegrama diplomatului american în Uniunea Sovietică, George Kennan („lunga telegramă” - aproximativ 8000 de cuvinte) la 22 februarie 1946, în care descria lumea văzută de la Moscova. Deși mai târziu s-a dovedit că
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
pusă în evidență și prin valorificarea unor contribuții notabile din teoriile mai vechi sau mai noi ale naratologiei. Meir Sternberg în Telling in Time II. Chronology, Teleology, Narrativityconsideră că cele mai puternice narațiuni sunt acelea în care apar surpriza și suspansul. Marie Laure Ryan în Modes of Narrativity enumeră o serie de categorii ale narativității: narativitatea diluată/diluted narrativitycare solicită audienței condensarea informației, narativitateaembrionică/embrionic narrativitycare atenționează audiența asupra omisiunilor narative, narativitatea fondatoare/underlying narrativitycare favorizează actul interpretativ, narativitatea exemplară/exemplary
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
pop ai anilor '60 este luat de teroriiștii bărboși ai statului Islamic. Aceștia atrag, conving și chiar fascinează pe adolescenții crizați din marea Britanie. Mulți dintre ei (de ordinul sutelor) pleacă în Siria căutând cu totul altceva în viață: adrenalină, suspans, trăirea periculoasă în vecinătatea morții, simțindu-i permanent răsuflarea în ceafă. Se întorc apoi în țara natală punând la cale atrocități abominabile. O parte din acești tineri jihadiști provin din rândul deținuților de drept comun din Franța. Sunt închiși pentru
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Câinii te latră până să ajungi în clădire, frica ține loc de probă de inițiere în „tainele“ poștei. Doamnele de la biroul de lucru cu publicul nu cunosc nici măcar numărul centralei telefonice a instituției. Până la urmă cererea mea a rămas în suspans, la voia Bunului Dumnezeu și a unei Doamne Directoare de la biroul 6, etajul 3. Am recăzut complet în mocirla Balcanică. Încerc să mă salvez înotând pe spate, privind cerul. Mirel 9 mai 2006 Recunosc că mă enervează foarte mult politicienii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
cazul anaforei, se presupune că interlocutorul care trebuie să interpreteze referențial un cataforic cunoaște sau măcar bănuiește care este intenția informativă globală a discursului construit de locutor. Adesea, genul textului influențează disponibilitatea interlocutorului de a accepta sau de a refuza "suspansul" identificării referențiale pe care îl implică orice ocurență a unui cataforic. Astfel, un cataforic poate fi perceput ca ambiguu și neadecvat la începutul unui text administrativ sau juridic, dar normal, ușor de acceptat și de interpretat la începutul unui text
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de asemenea, un succes comercial la vremea sa. Documentarul cere modestie, o calitate foarte rară. Putem spune că există o parte documentară în orice film de ficțiune. Filmul lui Hitchcock, Vertigo (am cumpărat în România DVD-ulă, este un film de suspans, dar și un documentar despre San Francisco și chiar unul despre actrița Kim Novak. Soția lui Hitchcock considera că picioarele lui Kim Novak nu erau prea frumoase și și-a convins soțul să taie un plan la sfârșitul filmului, lucru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
omorît pe Laios, iar noi urmează să aflăm, la momentul potrivit, ce s- a întîmplat de fapt în clipa aceea fatidică. În cuvintele lui Freud: „Acțiunea piesei nu constă în altceva decît în procesul de dezvăluire, cu amînări meșteșugite și suspans prelungit, că însuși Oedip este ucigașul lui Laios și, mai departe, că el este fiul bărbatului ucis și al Iucastei. Îngrozit de fapta abominabilă pe care a făcut-o fără știința sa, Oedip își scoate ochii și pleacă din regat
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
să aparțină secvenței de acțiuni. Labov optează pentru comentarii interioare, care ar evita paternalismul auctorial. Dar și aici apare întrebarea dacă aceste pasaje nu ridică peste măsură frecvența unor comentarii proleptice care, pentru un cititor atent și avizat, ar distruge suspansul... Într-o narațiune „naturală”, unde preocuparea dintîi a naratorului este să asigure veridicitatea evenimentelor („Ce vă spun e adevărul gol-goluț. Nu mint o iotă”) propozițiile anticipative nu deranjează; în narațiunea „literară” însă, suspiciunile sînt de altă natură și, fără a
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
observați cum toate aceste acțiuni, combinate în fel și chip, alcătuiesc o narațiune cu mai multe episoade), poate fi văzut, reformulat și relatat ca o narațiune - o narațiune cu mijloc și sfîrșit, cu personaje, cu decor, cu dramă (probleme rezolvate), suspans, enigmă, „interese umane” și morală. (Morala povestirii despre cum mi-am pregătit micul dejun în această dimineață ar putea fi formulată astfel: „Nu încercați să curățați prăjitorul de pîine în timp ce gătiți orezul”.) Din astfel de narațiuni, majore și minore, învățăm
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
această a doua ediție am procedat la revizuiri minore și reformulări, abandonări și adăugiri. Adaosurile au fost totuși limitate de cerința de a menține lucrarea la dimensiuni adecvate. Secțiunile modificate includ narativitatea (1.3), modurile narative (3.8), surpriza și suspansul (4.7), varianta filmică (4.8). Sugestiile de lectură de la sfîrșitul fiecărui capitol au fost revizuite radical și actualizate. Pe de altă parte, am reținut din prima ediție anumite analize demonstrative, chiar dacă fac uz de tehnici ce au suportat evoluții
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
această listă (adică, timpul și focalizarea), înainte să se termine cu o discuție despre narație, diversele modalități complexe de a nara sau de a fi narator. Următorul capitol se va concentra asupra itemilor 3 și 4 (personaj și cadru) împreună cu suspansul și surpriza, iar capitolul următor (Capitolul 5) va lua în discuție tehnica subtilă ce dezvăluie cuvintele și gîndurile personajelor, incluzînd discursul indirect liber. Itemul 5 de pe lista lui Bal nu va fi tratat în mod corespunzător în această carte, datorită
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
folosesc frecvent astfel de posibilități. Romanele polițiste, cît și multe alte tipuri de texte construite în jurul misterelor, farselor și încurcăturilor, adoptă această tehnică ca un mecanism structural important. (Bal, 1985: 61) Prolepsele, mult mai rare ca analepsele, exclud sau elimină suspansul prin aceea că dezvăluie cititorului împrejurări viitoare cu mult înainte ca acestea să fie impuse de ordinea cronologică. Ele încurajează o astfel de confuzie: cititorul devine conștient de potențialul lor în acest sens, prin modul în care personajele și întîmplările
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
a lăsat complet deoparte problema mereu controversată a povestirii la persoana a II-a; recomandăm o ediție specială dedicată subiectului, publicată de Fludernik într-un număr special din revista Style (28:3). 4 Articularea textului narativ II Personaj, mediu înconjurător, suspans, film 4.1. Personajul Personajul și tot ceea ce presupune el relativ la sondarea gîndurilor unei alterități imaginate și nu în ultimul rînd a unicității motivelor și diferenței de viziune prezintă probabil cea mai puternică atracție pentru cititorii de romane și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
a evidenția acele mijloace lingvistice prin care, într-un ritm amețitor, categoriile personajului și spațiului se descompun, textul făcîndu-ne cunoscut la un moment dat că: "Propria identitate se topea într-o lume cenușie, impalpabilă”. 4.7. Crearea de surpriză și suspans în narațiuni O metodă esențială de nuanțare a personajului și de prezentare a evenimentului, strîns legată de progresia subiectului, este chiar tema acestei secțiuni: mijloacele prin care povestirile angajează și mai mult cititorul prin efecte fie de surpriză fie de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în narațiuni O metodă esențială de nuanțare a personajului și de prezentare a evenimentului, strîns legată de progresia subiectului, este chiar tema acestei secțiuni: mijloacele prin care povestirile angajează și mai mult cititorul prin efecte fie de surpriză fie de suspans. Cum sînt create exact aceste efecte diferite prin intermediul istoriei? Mă interesează în mod special suspansul și surpriza bazate pe subiect și nu, de exemplu, suspansul mai puțin puternic prin identificarea tîrzie a autorului crimei, în cazul povestirilor de detecție. Fie
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
legată de progresia subiectului, este chiar tema acestei secțiuni: mijloacele prin care povestirile angajează și mai mult cititorul prin efecte fie de surpriză fie de suspans. Cum sînt create exact aceste efecte diferite prin intermediul istoriei? Mă interesează în mod special suspansul și surpriza bazate pe subiect și nu, de exemplu, suspansul mai puțin puternic prin identificarea tîrzie a autorului crimei, în cazul povestirilor de detecție. Fie nuvela Beatitudine de Katherine Mansfield. Istoria are ca temă beatitudinea Berthei, sentimental ei de fericire
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
prin care povestirile angajează și mai mult cititorul prin efecte fie de surpriză fie de suspans. Cum sînt create exact aceste efecte diferite prin intermediul istoriei? Mă interesează în mod special suspansul și surpriza bazate pe subiect și nu, de exemplu, suspansul mai puțin puternic prin identificarea tîrzie a autorului crimei, în cazul povestirilor de detecție. Fie nuvela Beatitudine de Katherine Mansfield. Istoria are ca temă beatitudinea Berthei, sentimental ei de fericire că este cine este și unde este, iar acum, la
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Fulton, o rece și misterioasă frumusețe pe care ea, Bertha, o descoperise ca suflet-geamăn cînd căzuseră amîndouă în transă la vederea unui frumos păr în colțul grădinii. Întorcîndu-se spre părul în floare, Bertha își încheie istoria într-o notă de suspans pesimist: "Oh, și acum, acum ce-o să se întîmple?” În continuare, încă două exemple: nuvela The Age of Grief de Jane Smiley și povestirea lui Hemingway, Tabăra indiană. The Age of Grief povestește despre un divorț presărat cu povestea unei
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]