3,370 matches
-
zilele. Din depărtare se aude ciripitul păsărelelor care aduc dor nesecat al celui ce trudește să se înfrățeacă pentru vecie cu natura, să cânte în răsărit de soare melodii de suflet. Doina, creație magnifică a poporului român (Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin.), izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
mele, Tu, la noapte,-ncet bate în fereastra cu zăbrele. Și în păr, tu, lasă-i flori, de aromă să se-mbete, Iar de va simți fiori, tu vorbește-i pe-ndelete... Pieptul ei virgin de fată va sălta cu mici suspine, Anunț-o că vin deseară, grijă nu-și facă fe mine. * * * * * * Stă pe gânduri și visează, o cunosc după privire: Cu-o idee se distrează, parcă are ea o presimțire... Se ridică, să coboare, și-un fior prin minte-i
T E I B Ă T R Â N de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349640_a_350969]
-
Drum spre lumină, 2007), Iuliana Relea (Anotimp confuz, 2007), Ilinca Maria Trifonescu (Primăvara din suflet, 2007), Ștefan Moței (Umbra unui gând, 2010), Ioana Cristiana Cernea (Tortul copilăriei, 2012), apărute la Editura Corgal Press din Bacău, Iulia-Alexandra Iftimie (La răscruce de suspine, Editura Docucenter, Bacău, 2013) și Miruna Huluță (Visul Mirunei, idem, 2014). Toți cei amintiți, precum și alte sute de copii talentați pe care i-a îndrumat de-a lungul anilor au fost distinși la concursurile literare „Tinere talente“, „Autori: copiii!“ și
LEONID IACOB de LEONID IACOB în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349638_a_350967]
-
C-o urare de creștin Linui lin. S-aveți un Crăciun senin, Binecuvântări din plin Și un înger drept străjer Lerui ler Pacea Pruncului divin Vă coboare în cămin Cu lumini de giuvaer Lerui ler Să nu știți ce e suspin Nici amarul de pelin Traiul fie-vă prosper Lerui ler S-aveți sufletul blajin, Vorba, floare de malin, Dar cu sare și piper, Lerui ler Tot ce-am scris aici eu sper Să se-audă colo-n cer Astăzi și
COLIND de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349677_a_351006]
-
dintre toate este Dragostea...”, „Mereu o nouă apă curge-n vaduri”, „Abisul”, „Lumina”, „Tricolorul”, „Noapte de Ajun”, „Intrusul”, „Noaptea preasfințită”. Petru Lascău devine cunoscut în lumea scrisului grație volumelor de proză “Pași spre lumină”, „Biserica în asediu”, „ Între zâmbet și suspin”, „În răcoarea dimineții”. Stabilit în Lumea Nouă din 1985, Petru Lascău va petrece primii 16 ani la Chicago, după care, în 2001, se mută în Phoenix, Arizona, unde locuiește și în prezent. De la venirea sa în capitala Statului Marelui Canion
O CARTE DESPRE SFINTENIE SI RENASTERE SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349649_a_350978]
-
trupului, târșitul picioarelor, bine trecute de 41 la stângul, respective 42 la dreptul, sunt calități care îi conferă irezistibilitatea. Când le întoarce spatele admiratorilor, iar privirea lor se fixează pe cocul Proaspăt IeșitDus, pieptul lor este sfășiat de un unic suspin: ce prezență sexi! Intreaga poveste de iubire pe care încerc să o relatez din amintire, dacă mi-ați da voie, Chivernisiști Ambuteiajoromorfi Calealactieni, s-a derulat cu eroina înveșmântată în blugii, cocul și bluzele, aparținând modelelor menționate. Bănuiesc că totuși
MIGDALE DULCI-AMARE: „IUBIREA HAINELOR CE CURG” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349683_a_351012]
-
dor, a celor triști, cărunți, Ce-și duc amarul zilei sub crucea de poveri. Zăvorul de la poarta l-a-nțepenit rugina, Postașul trece rar, scrisorile-s puține, O zi e cât un veac, îi macină rutină, Prezentul se deșiră-n risipă de suspine. În duh de rugăciune, privire-ncețoșată, Învinși de ani și boli, așteaptă, poate mâine, Feciorul dus departe, va fi să bată-n poartă. Adună-n barbă lacrimi mâncând un colț de pâine. E ocupat probabil, își spune mama-n gând, Privind
LACRIMA DE DOR de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350335_a_351664]
-
sau inundații printre acrobații din ceruri în costume zadarnice palmele ei conturau cuiburi din bagatele fragile din osii trase de vedenii din elastic algebric Tinerețea lui - o iarbă arsă, la licitație expusă fără vlagă - era exilată pe-un podeț din suspine în absolut de sineală De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Nu mai voia să asculte aceleași povești cu repetiție de călătorii răsuflate pe Amazon sau în Țara de Foc cu imagini pe măsură Prefera să nu mai
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
Te-au scos din furtună, din lacrimi și din oftat, în ei te-ai scăldat în arșiță verii. Și-atunci, ce vină au ochii mei c-ai iubit albastrul lor de cer până-n infinit? Ți-au dat speranța, dorul și suspinul, dar știu că ai iubit a lor albastru infinit. Așa că,uneori mă întreb, ce vină au ochii mei, că te iubesc și te-nvăluie-n mister până-n infinit? Ei...ochii mei... cu albastrul lor de cer... ****Flori Gombos**** Referință Bibliografica: CE VINĂ
CE VINĂ AU OCHII MEI? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350351_a_351680]
-
desface trupul ca s-aducă la lumină plângând de bucurie plodul și deasemeni acel poet fără de nume în palma căruia divinul i-a-mprumutat măiastra pană să ne mai mângâie copilul pe care îl purtăm în noi că nici nu-i auzim suspinul de-atâtea patimi și nevoi și ne-om trezi cu el de mână în fața marelui hotar neputincioși întru ființă sorbind din ultimul pahar inconștienți sătui de verde culegem toamna gârboviți din copacul fără frunze atât de copt și dulce rodul
ÎN LUME NU-S MINUNI MAI MARI... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350419_a_351748]
-
cânt, Ce pace sfântă-mi vine, Visată, din cuvânt, De mă cuprind fiorii Aici de-atâta Dor! Deasupra noastră norii Își poartă umbra lor... În ochii tăi e-o apă, Ferice-i, dar, preaplinul Din care își adapă Sufletul meu suspinul... Cum ard în seară crinii, De-acum eu știu ce vrei- Te-am pus hotar luminii Și Versului temei... PREAPLIN DE CUVÂNT Nu mai e loc în sufletul meu pentru nicio tăcere, pentru niciun suspin. Sunt prea plin, sunt preaplin
POEME DE SUFLET de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350451_a_351780]
-
care își adapă Sufletul meu suspinul... Cum ard în seară crinii, De-acum eu știu ce vrei- Te-am pus hotar luminii Și Versului temei... PREAPLIN DE CUVÂNT Nu mai e loc în sufletul meu pentru nicio tăcere, pentru niciun suspin. Sunt prea plin, sunt preaplin de cuvânt! Toate tristețile în afara mea sunt... UITAREA Uitarea-ntotdeauna doare, Uitarea sinelui de Sine, Când râul uită de izvoare, Când uită sufletul de Tine! Uitarea mai presus de fire Să nu mă-ntrebi vreodată
POEME DE SUFLET de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350451_a_351780]
-
tam, tam, tam, tam 2 Dezacord armonic - viola Plîngînd cu un tremolo vaporos 3 Vine furtuna, auzi-o cum mai tremură Ca tine cînd îți mîngîi sînii-mbujorați Și îți risipești petalele buzelor peste sufletul meu 4 A început ca un suspin adînc Tu tremuri eu nu mai aud decît cornul englezesc Și timpanele, da, ele zgîlțîie templul Care cedează, tremură, lacrimile te fac fericită 5 Vin-o mai aproape în brațele mele Ai văzut cum ți-a zburat rochia spre tării
POEME DE DRAGOSTE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349003_a_350332]
-
ar anula ce-am visat: să n-ajung la Le Mur de Lamentation, M-aștept să am parte de-același pahar, să vină zidul la noi ; Se ‘nalță între valoni și flamanzi : „La Mur* de Flamentation”! - călător visător & pelerin cu suspin - NOTA : * Adesea, în ultima vreme, situația conflictuală dintre flamanzii și valonii Belgiei a fost asemuită celei din Israel dintre evrei și arabi. Când am vizitat orașul Mechelen din Flandra, în franceză Màline, am văzut zidurile vechii cetăți. Sunt neatinse! Poarta
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
amintire, care abia mai murmură sub marșul triumfal al unei lumi schilodite, aflată în plină ofensivă. Omul Frumos este ultimul strigăt de salvare, este ultima redută a umanității, în luptă cu oceanul de neomenesc care vine. Omul Frumos este ultimul suspin hristic pentru o lume aflată în cădere definitivă. De fapt, lucrul cel mai important, în epoca pe care o trăim, este să avem capacitatea să recunoaștem Omul Frumos. Omul Frumos nu mai este la modă. La modă este omul util
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
de la noi. Ce este omul, întreabă autoarea cărții ? O stare de spirit, adaug eu ! Omul îi doar o suflare, Ca o umbră, ca o rouă, Este a universului chemare, Când i-e scris - ,,se rupe,,-n două. Omul este un suspin, Este lacrima din nori, Este zâmbetul divin Când se-arată printre zori. Omul este-o adiere Pe a vântului aripă, Este plâns și mângâiere Omul este doar o ...clipă ! Această poezie, reprezintă coperta IV, a cărții,, Cu inima în palme
COMENTARIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349097_a_350426]
-
originale, fiind precedate de un motto din Iov, 23, 2 - Iov mărturisește curățenia sufletului său și se lasă la judecata lui Dumnezeu: „Și de data aceasta/plângerea mea/este luată/tot de răzvrătire/și totuși/mâna mea/de-abia înăbușă/suspinele mele”) - este, întru adevăr, o carte de mărturisiri, făcute cu sinceritate/onestitate de Duh liminară, dusă, uneori, până în preajma brutalității - nici măcar o clipă, însă, neatingând hotarele vulgarității. Ba chiar cu bucuria mistică a mărturisirii Durerii și Nedreptului Îndurat, întru redescoperirea
„EXILAT ÎN STRIGĂT”, DE VIOREL SAVIN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349140_a_350469]
-
o voi aduce..., repetă Nicolae, cu glasul stins de tot... Cu bine! Drumul spre casă se dovedi mai lung și mai apăsător. Cei doi nu au scos nicio vorbă. Mergeau ca muți, cu capul plecat și privirile-n pământ. Doar suspinele Floarei și oftaturile prelungi, la anumite intervale de timp, ale lui Nicolae erau dovada că pe acel drum de țară, circula cineva. În familia Ionescu prăpastia se adâncea cu fiecare zi care trecea. Ziua, făceau mari eforturi să se comporte
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
strigăt, îmi mai răsare o rană Ce înflorește în lacrimile cristaline... Iar sufletul îmi pare o primăvară Cu flori de răni, născute din iubire. Ce e iubirea mea, fără de tine? Un monolog rostit de o tăcere Aplaudat de lacrimi și suspine Deși în el, nu este încheiere... Referință Bibliografică: Monologul iubirii / Ana Soare : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1907, Anul VI, 21 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ana Soare : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MONOLOGUL IUBIRII de ANA SOARE în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348640_a_349969]
-
UNDE VÂNTUL SE DEZMIARDĂ Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1295 din 18 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Unde vântul se dezmiardă Elena Buldum Pe o veche cărăruie ce ducea spre satul meu... Unde lin curgea o apă susurând suspin și eu Și la deal urcând poteca, cam îngustă ...ce să zic! Unde vântul se dezmiardă și pe mine câte -un pic; Și pe deal m-așteaptă mama, mai bine de-un an încoace... Chiar și tata lângă ea stă
UNDE VÂNTUL SE DEZMIARDĂ de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349340_a_350669]
-
ce-ai uitat aseară Pe umărul stâng? Tac și te-aștept iară Să te întrupezi din urzeli de vise, Flăcări să renaști din gânduri ucise. Cum să-mi umplu lumea goală fără tine ? Tu ai înecat-o-n râuri de suspine. Nu știu a deschide drumul ce-ai închis. Tac și te aștept. Restu-i interzis... Cum să sting ecranul gândurilor mute Ce-mi inundă ochii cu vrute, nevrute? Film fără final, noi -actori cu trac În povestea noastră. Eu aștept și
EU AŞTEPT ŞI TAC de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349353_a_350682]
-
dorințele sale, prin gândul suprem: ,, vântul violet închis de timpuriu în murmur țesut peste gândul meu incert. ,, Iată alte imagini poetice necăutate, dar de reținut, prin expresivitate și noutate: aerul cu transparențe vibrând; prin iubire zburător; darul lacrimei din cer; suspinul prelung al durerii; mângâieri de cuvinte și multe altele. Constanța Abălașei-Donosă, nu caută, insistăm pe această idee, nici formele prozodice pe care le ignoră pur și simplu, nici metafora sau alte căi de potențare a versului. La ea, poezia e
PAROLA CARE DESCHIDE CALEA VIEŢII ESTE IUBIREA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349354_a_350683]
-
Toate Articolele Autorului Am așteptat amar de vreme în țara mea ,,să trăim bine!" Dar viețuirea-i la extreme, când pentru mulți, bine nu vine. În amăgiri de azi pe mâine își duc povară pământească. Că nu li se aud suspine, când n-au curajul să vorbească. Am așteptat acea minune ce ne-au promis-o guvernanții. Dar când mandatul lor apune, toți dau vina, unii pe alții. Cei mulți ,,rămân cu ochii-n soare", noi guvernanți să-i amăgească. Sătui
TREZEȘTE-ȚI SPIRIT, NAȚIUNE! -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349393_a_350722]
-
cu ochii-n soare", noi guvernanți să-i amăgească. Sătui de multă așteptare, își doresc să nu mai trăiască. Că multă vreme au așteptat o soartă ,,să trăiască bine!" cum le-a spus conducător de stat, au primit ofuri și suspine. Speranța a fugit în lume, iar neputința ne-nconjoară. Debusolați, ne pierdem nume și identitate de țară. Trezește-ți spirit, națiune! Că te-au îngenuncheat borfașii! Democrația nu e-n lume, cum ne-o cultivă guvernanții! © Maria Filipoiu 18.10
TREZEȘTE-ȚI SPIRIT, NAȚIUNE! -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349393_a_350722]
-
frunze ruginii, Strugurii dulci și aurii! Mustul roșu, puțin dulce, Nostalgia să mă-ncurce! Tristețea nu îmi convine, Chiar dacă iarna rece vine. Vă recomand nu fiți triști, Toamna e pentru optimiști. Mor frunzele din smochin, Simt în ele al verii suspin. Smochinul visează în noapte, Mai multe smochine coapte! Referință Bibliografică: A VENIT TOAMNA DIN NOU / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1347, Anul IV, 08 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
A VENIT TOAMNA DIN NOU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349421_a_350750]