4,883 matches
-
bază al dezvoltării țării. Cât timp răspunderea se poate pasa acarului Păun țara va fi permanent invadată de țânțarii corupție car mușcă tot ce mișcă. Căteva considerațiuni cu Constituția per masă: Nu este suficient că: „(1) România este stat național, suveran si independent, unitar si indivizibil.” și că: (3) România este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea si pluralismul politic reprezintă valori supreme, in spiritul tradițiilor democratice
VALENTIN VOICILĂ EROUL REVOLUŢIEI LA ARAD de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363271_a_364600]
-
ineditul nunților consfințite și înfrumusețate în puterea iubirilor mari și ireversibile. Lumea întreagă e înflorită de nunți și iubiri, fiecare surclasând pe celelalte în miraj; în fiecare nuntă și în fiecare iubire domnește tronul mirilor, la fiecare nuntă, mirii sunt suveranii lumii celor ce se iubesc! Iubirea este arhitectul Universului, nunțile sunt poemele iubirii, iar familia este sanctuarul ei! Ce frumoasă a fost, este și va fi, etern, iubirea Altețelor Lor Regale, Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu ai României...! Povestea
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
al II-lea. De altfel, în momentul abdicării acestuia din urmă, istoricul nu s-a alăturat corului de negatori (mulți dintre ei metamorfozându-se subit în adversari ai regelui), ci a recomandat opiniei publice românești mai puțină ingratitudine față de fostul suveran al României. El credea sincer în virtuțile monarhiei constituționale în genere și în capacitatea lui Carol al II-lea de a fi un rege valoros. A apreciat tendințele monarhului de a utiliza guverne de ,,tehnicieni”, de coaliție, văzând în aceasta
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
se afla înregistrate toate persoanele distinse cu această onoare. La evenimentul de la Guildhall Curtea Asistenților Guild Of Freemen of the Citz of London , alături de Șambelanul Londrei vor fi prezenți în costume tradiționale oficiale, și se vor prezenta materiale de la vizitele Suveranilor români la Londra.” Ieri, 28 aprilie, Familia Regală a României participat la recepția oferită de Camera de comerț româno-britanică în cadrul Institutului Cultural Român din Marea Britanie și la dineul oficial organizat de Lady Elizabeth Shakerley la Mandarin Oriental Hyde Park. Vineri
NUNTĂ DE BASM LA LONDRA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361192_a_362521]
-
Întregitorul, la numirea ca membru al Ordinului „Coroana României” în 1924, cu Regele Carol al II lea când i se conferă medalia Ferdinand I, cu spadă, în 1931 pentru voluntarii ardeleni., cu Regele Mihai I, în 1941, cu ocazia vizitei Suveranului pe front în Transnistria, cu generalul Ion Antonescu, la aniversarea pentru acordarea gradului de general de divizie. Ceilalți, capete neîncoronate, dar arhangheli ai spiritualității și românismului prin measjul și valoarea inestimabilă a operei lor: Octavian Goga, consătean și rudă de
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
-lea de Namur în 1421 lui Filip al III-lea de Burgundia. În 1701 orașul este ocupat de francezi iar în 1704 va fi bombardat de olandezi. În 1711, Ludovic al XIV-lea redă independența Comitatului Namurului, impunându-l drept suveran pe Maxilmilian-Emanuel de Bavaria, dar în 1714, la moartea acestuia, Namurul se realipește Țărilor de Jos. Mai târziu va intra din nou în conflict cu Franța. După 1750 începe epoca arhitecturală și de urbanizatoare a orașului. Împăratul Francisc Iosif distruge
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364145_a_365474]
-
legal, ci prin aceleași mijloace ale tiraniei? Ce simte un președinte care în disperarea unui popor ce nu-l vrea, rămâne prins de putere, ca o bălărie ce-și desface ghearele rădăcinii și se întinde cu ele, înădușind planta roditoare?! Suveranii României au simțit dintotdeauna dragostea poporului român crescând pe măsură ce anii lor de domnie se revărsau în vadurile istoriei. Nu au îmins ura și paroxismul, spre a-și netezi drumul cu umbra disperării și renunțării la luptă a neamului țării lor
FERDINAND I, REGELE LOIAL. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364227_a_365556]
-
suveran: participarea oastei române, eroice și jertfitoare la Primul Război Mondial și Marea Unire. Intrarea în război a României, în 1916, alături de Aliați, îi va aduce țării și Regelui pe bună dreptate, un renume nu mai prejos de vredniciile predecesorului suveran, întâiul rege al României, Carol I. Ferdinand „cel Loial!” - numele acesta nu e o urmă a slăvilor lăsate din vremea sa, unei istorii încovoiate de ode, ci un argument al supunerii legăturilor sufletești interesului țării căreia i-a fost monarh
FERDINAND I, REGELE LOIAL. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364227_a_365556]
-
schimbarea vieții noastre în bine. Și seară de seară se petrece acest fenomen. „O, norule, ești un mesager pentru că, odată cu trecerea ta, iei cu tine toate faptele și tot ce am făcut noi în ziua dinainte pentru a le prezenta Suveranului Suprem. Tu vii și pleci, în fiecare seară treci pe aici și oamenii dorm, fără să se gândească la scurgerea unor clipe importante din viața lor. Bune sau rele. Nimeni nu te știe, nimeni nu te cunoaște, nu-ți știe
O NOAPTE DE VARĂ ÎN UCRAINA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363147_a_364476]
-
curtea bisericii și de cum am intrat în biserică, pridvorul deschis cu arcade mari, iconostasul, mobilierul, stranele realizate din lemn de stejar, cu motive decorative de inspirație brâncovenească, totul părea maiestos. De o parte și de alta a intrării erau portretele suveranilor României Mari - regele Ferdinand I Întregitorul și cu soția sa - Maria. De curând am citit discursul pe care la ținut MS Regele după semnarea actelor care oficializau Marea Unire : „Cu inima plină de bucurie vă salut, domnii mei, ca pe
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
2014 Toate Articolele Autorului Nu de mult, am citit undeva o întâmplare din istoria Franței. Se spune că, într-o duminică, regele Louis al XVI-lea a intrat în biserică și a constatat cu stupoare că sala e goală. Contrariat, suveranul l-a întrebat pe episcopul Fenelon care era predicatorul curții regale: „Unde este toată lumea? De ce nu este nimeni prezent la biserică în această duminică?” Predicatorul i-a spus următoarele: „Am anunțat în biserică faptul că Majestatea voastră nu va veni
DESPRE MOTIVUL FRECVENTĂRII BISERICII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367826_a_369155]
-
de muncă forțată. La 15 noiembrie 1938, regele a plecat într-un turneu prin Europa. Avea programate vizite la Londra și Paris, dar și o întrevedere cu Hitler. Cei mai sceptici dintre apropriații lui Codreanu au interpretat această deplasare a suveranului ca un prilej de asasinare a "Căpitanului". Crima era pusă pe seama ministrului de Interne, Armand Călinescu. În seara de 29 noiembrie 1938 comandantul închisorii din Râmnicu Sărat (unde se afla de ceva vreme "Căpitanul") a primit ordin de la generalul Ion
UN PERSONAJ DE LEGENDĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366877_a_368206]
-
îndurerată de urmările răscoalei din 1907. Începutul anului 1909 îi aduse câteva clipe de fericire. Jubileul celor 50 de ani de la Unire au prilejuit omagierea Elenei Cuza și a domnulului Unirii de către întreaga elită intelectuală a țării și de înșiși suveranii României. Dar emoțiile puternice din aceste zile i-au șubrezit și mai mult trupul ei firav. După 14 februarie a rămas țintuită la pat. Liniștită și deplin împăcată și-a făcut testamentul, cerând să fie înmormântată la Solești, alături de mama
ELENA CUZA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366902_a_368231]
-
total, 5000 de oameni a vandut Columb. Întors acasă, în Spania, Columb se aștepta la o muștruluiala din partea regelui și a reginei, căci nu găsise încă minele de aur, iar rapoartele despre dezastrul administrării acestor noi ținuturi sosiseră demult. Dar, suveranii nu par prea supărați, îl mustra blând pentru atrocitățile făcute pe Hispaniola și se grăbesc să-l trimită în cea de-a treia călătorie (1498-1500), căci și portughezii plecau acum spre Lumea Nouă. În paranteză fie spus, sub drapel portughez
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367497_a_368826]
-
un mileniu, arătând că victimele războaielor și tinerii cer ca acest pas istoric să fie făcut. „Singurul lucru pe care îl dorește Biserica Catolică și pe care îl urmăresc ca Episcop al Romei (...) este comuniunea cu Bisericile Ortodoxe”, a asigurat Suveranul Pontif într-un mesaj citit în fața Patriarhului Ecumenic al Constatinopolului, Bartolomeu I, după ce au participat împreună la o liturghie. De o importanță excepțională în mesaj este faptul că Papa a ținut să sublinieze că nu există nici o pretenție din partea catolicilor
PAPA FRANCISC ÎN ROMÂNIA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367765_a_369094]
-
Când e vorba să-ți împlinești datoria, nu începi cu socoteli. Îți scrutezi mintea și inima și pornești. Take Ionescu A fost cel dintâi om politic din România care, fără nume sonor, avere, relații de familie, îndrăzneste, contrar voinței unui suveran autoritar și cu prestigiu cum era Regele Carol I, să întemeieze un partid și să obțină în Opoziție succese fără precedent. Pentru aproape toți românii, Take Ionescu era un program. El n-a făcut politică, a făcut istorie. La înfăptuirea
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
domnul... − Plecăciune, majestate! Prea umilul și prea însetatul vostru supus... recită judecătorul un fragment din timpuri demult apuse, aplecându-se într-o reverență care l-ar fi întrecut și pe cel mai vestit dintre personajele lui Shakespeare. − Preasupusul însetat este suveranul nostru! - intră în scenă și ospătarul în ținuta lui de majordom imperial, înclinând bustul și îndoind genunchii într-un salut rupt parcă dintr-o ceremonie regală. Putem să vă astâmpărăm setea cu cel mai bun vin de pe coastele însorite ale
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
legile sunt totdeauna în folosul celor care posedă și în dauna celor ce nu au nimic. De unde urmează că pactul social nu este folositor oamenilor decât în măsura în care toți au ceva și nimeni nu are nimic de prisos” ... În capitolul „Despre suveran” din „Contractul Social”, J.J.Rousseau definește „Suveranul” ca „o persoană publică”, „corp moral și colectiv”, „popor suveran”, „voință generală în acțiune” etc. Să încercăm să desprindem câteva conotații conferite instituției de „Suveran”. Apare mai întâi ca întruchipare a ființei colectve
ESEU DESPRE PUTERE (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366971_a_368300]
-
posedă și în dauna celor ce nu au nimic. De unde urmează că pactul social nu este folositor oamenilor decât în măsura în care toți au ceva și nimeni nu are nimic de prisos” ... În capitolul „Despre suveran” din „Contractul Social”, J.J.Rousseau definește „Suveranul” ca „o persoană publică”, „corp moral și colectiv”, „popor suveran”, „voință generală în acțiune” etc. Să încercăm să desprindem câteva conotații conferite instituției de „Suveran”. Apare mai întâi ca întruchipare a ființei colectve și nu neapărat a voinței comune. De
ESEU DESPRE PUTERE (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366971_a_368300]
-
nu are nimic de prisos” ... În capitolul „Despre suveran” din „Contractul Social”, J.J.Rousseau definește „Suveranul” ca „o persoană publică”, „corp moral și colectiv”, „popor suveran”, „voință generală în acțiune” etc. Să încercăm să desprindem câteva conotații conferite instituției de „Suveran”. Apare mai întâi ca întruchipare a ființei colectve și nu neapărat a voinței comune. De aici, deducția logică : Puterea poate foarte bine să fie transmisă, nu însă și voința. Și mai departe :de fapt, nu este imposibil ca o voință
ESEU DESPRE PUTERE (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366971_a_368300]
-
o voință particulară să fie în acord, într-o anumită privință, cu voința generală ; este însă imposibil ca acest acord să fie durabil și statornic, căci voința particulară tinde, prin natura sa, spre preferințe, pe când voința generală tinde spre egalitate. Suveranul poate foarte bine să zică: „eu vreau acum ceea ce vrea omul cutare, sau cel puțin ceea ce spune el că vrea” dar nu poate să zică „ceea ce va voi acest om mâine, voi vrea și eu”. Aceasta nu înseamnă că ordinele
ESEU DESPRE PUTERE (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366971_a_368300]
-
vrea omul cutare, sau cel puțin ceea ce spune el că vrea” dar nu poate să zică „ceea ce va voi acest om mâine, voi vrea și eu”. Aceasta nu înseamnă că ordinele conducătorilor nu pot trece drept voințe generale, câtă vreme suveranul „fiind liber a se opune, nu o face”. Într-un asemenea caz, din faptul că toți tac, trebuie să presupunem că poporul consimte”. Ce este așadar un act de suveranitate propriu-zis ? Fără a ne referi la acțiunea politică propriu-zisă în raport cu
ESEU DESPRE PUTERE (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366971_a_368300]
-
Răspunsul însă nu îl mulțumi pe Irod. În opinia lui Ioan, postul, pocăința și rugăciunea trebuiau să-l aducă pe calea lui Dumnezeu. Renunțarea la soția fratelui său Filip, Irodiada, era o altă condiție. Exasperat, Irod îi spusese că un suveran nu are nevoie de post și rugăciune fiindcă avea tot ce-și putea dori. Cu un singur cuvânt putea obține orice. Cât despre pocăință, tetrarhul îi spuse profetului că aceasta era pentru cei care doreau sau aveau nevoie de iertare
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
el. Pentru simplul fapt că acel cărui poporul îi spunea Mesia nu avea nici cea mai mică putere. Iar Iisus stătea în fața lui legat la mâini, neputincios, abătut și umil ca orice condamnat fiindcă văzuse mulți în calitatea sa de suveran și judecător. Acel ,,Mesia” chiar nu avea nimic special în el. Chiar dacă se spunea că făcuse ceva minuni acolo, nu avea figura seameață a unui eliberator ci mai degrabă un aspect comun, de vraci, cum se gândi Irod. Iar supranumele
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
rănit, se zbate între viață și moarte. La început - aceste lipsuri ale caracterului lui Râul nu ies la suprafață și nu par atât de însemnate în fața oamenilor, până la momentul incidentului din Afganistan, în urma căruia Adrian își pierde viața. Dumnezeu este suveran, Stăpân peste viață și moarte, și abia în acest context se evidențează în mod special orgoliul lui Râul, astfel că el se simte vinovat de moartea prietenului sau. Dar toate acestea, conștientizarea caracterului sau în Lumina lui Hristos pe care
UN ROMAN AL IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367211_a_368540]