KorAP: Find »[drukola/base=suzeranitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...35 36 37 ...40 >

985 matches

Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613

deoarece clanurile rivalizează între ele sau se luptă pentru puterea princiară. Aceste lupte intestine îl conduc pe domn să caute sprijinul autorității otomane pentru a-și întări propria putere. Triumful ortodoxiei a fost un mijloc de desprindere de prea insistenta suzeranitate maghiară și un instrument de respingere a influențelor Reformei. Dar însăși această ortodoxie este împărțită: este cînd militantă, cînd în funcție de alianțele politice convenite deschisă influențelor catolice sau ale Reformei. Fiecare fază de deschidere declanșează reacții defensive de respingere. Astfel, ortodoxia

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
ca pe niște timpuri ale decadenței. În ceea ce privește folosirea de către domnitori a dublei sau triplei lor vasalități față de unguri, de polonezi și de turci, aceasta este considerată de istoriografia română ca un fel de anulare de vasalitate... Mircea recunoaște, în 1387, suzeranitatea Poloniei, în 1395 pe cea a Ungariei, iar în 1417 pe cea a Porții. Ștefan cel Mare plătește tribut sultanului, se recunoaște vasal al Poloniei în 1459, apoi în 1462 și în 1485 Vasal al Ungariei. În 1475, el încetează

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Porții. Ștefan cel Mare plătește tribut sultanului, se recunoaște vasal al Poloniei în 1459, apoi în 1462 și în 1485 Vasal al Ungariei. În 1475, el încetează să plătească tribut între 1473 și 1487, apoi între 1500 și 1504, revocînd suzeranitatea poloneză și maghiară... Suzeranitatea otomană impune plătirea unui tribut a cărui valoare variază în funcție de raporturile de forțe conjuncturile și implică o dependență economică reală, deoarece Constantinopolui impune un monopol asupra comerțului exterior al principatelor. Pe deasupra tributului, țările române plătesc turcilor

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
plătește tribut sultanului, se recunoaște vasal al Poloniei în 1459, apoi în 1462 și în 1485 Vasal al Ungariei. În 1475, el încetează să plătească tribut între 1473 și 1487, apoi între 1500 și 1504, revocînd suzeranitatea poloneză și maghiară... Suzeranitatea otomană impune plătirea unui tribut a cărui valoare variază în funcție de raporturile de forțe conjuncturile și implică o dependență economică reală, deoarece Constantinopolui impune un monopol asupra comerțului exterior al principatelor. Pe deasupra tributului, țările române plătesc turcilor prestații în natură și

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
în 1456. Astfel, în fiecare an, la o dată precisă, colectorii trimiși de Poartă adună mii de tone de grîu și orz, sute de mii de bovine și oi (141.000 ovine au fost ridicate, în 1691, doar din Moldova). Această suzeranitate are implicații politice: sultanii se amestecă în problemele legate de înscăunarea domnitorilor aleși, îi acceptă sau îi destituie; iar confirmarea unui domnitor de către Constantinopol va presupune, în secolul al XVII-lea, din partea candidatului la tron, o investiție importantă. În sfîrșit

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
2 februarie 1438, reprezentanții privilegiaților celor trei națiuni dominante și care vor fi singurii recunoscuți în Transilvania, se întîlnesc la Turda și-i pun la punct pe țărani... Nobilimea română nu obține nici o recunoaștere în noua structură transilvană, aflată sub suzeranitate otomană. În 1541, Ungaria turcă formează pașalîkul de Buda. Transilvania este un stat autonom al Imperiului otoman. Suveranul său, care poartă titlul de principe (voievod), este ales de dieta Transilvaniei, formată din nobili unguri, secui și sași, sultanul dîndu-i învestitura

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
războiul social și căutaseră o figură justițiară a împăratului, un loc luminat al Imperiului. În Moldova, visul unui imperiu se deschide spre Rusia, iar în Țara Românească ca și în Moldova, orientarea este spre nostalgiile Bizanțului, în vederea desprinderii de greutățile suzeranității otomane. La acest sfîrșit de secol XVIII, elitele românești, sigure de identitatea lor, bîjbîie în elaborarea modernă a ideii de națiune. PARTEA A II-A EXPERIENȚELE MODERNITĂȚII CAPITOLUL I Principatele Moldova și Țara Românească ca miză a chestiunii orientale În

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
rusești pătrund în Principate. Din nou, la fel ca la Kutciuk-Kainardji și la București, pacea este semnată la Adrianopol la 14 septembrie 1829. Prevederile Convenției de la Akkerman sînt confirmate, rușii obținînd mai mult încă: Moldova și Țara Românească rămîn sub suzeranitatea Porții, Rusia garantîndu-le prosperitatea. Tot Rusia negociază pentru avantaje comerciale și libertatea traversării strîmtorilor pentru navele de mărfuri. Un act adițional al Tratatului de la Adrianopol stabilește încetarea dreptului de preemțiune otomană asupra producțiilor Principatelor române. Semn vizibil de cădere a

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
formulă care-i acceptă pe ruși, care ar fi preferat o simplă autonomie în timpul anexării Principatelor ca sateliți schițează o nouă frontieră, dovedind un echilibru balcanic precar. Dependența Țării Românești și a Moldovei față de ruși și ponderea unui rest de suzeranitate otomană, dependența Transilvaniei față de Austria, toate acestea se află în centrul revoluțiilor de la 1848. Revoluționarii din Iași, București și din Transilvania afirmă suveranitatea poporului și drepturile cetățenilor, instituindu-se în membri ai comunității naționale. Formarea lor, cultura lor de opozanți

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
circulație textul Principiilor pentru reforma patriei, care integrează unirea Moldovei și a Țării Românești într-un singur stat român. În iunie și iulie 1848, Rosetti lansează proclamații-apel pentru frații din Moldova. Aceiași revoluționari optează pentru o negociere tactică cu Constantinopolul, suzeranitatea otomană nefiind anulată. Această linie de conduită va fi reluată în 1853 în timpul războiului Crimeei și apărată de unii politicieni în 1877. În mod esențial, ea se bazează pe viziunea unei Rusii panslave și mesianice și pe un Imperiu otoman

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
de un discurs al dreptului care are meritul că este adaptat acestui timp de criză și că este fondat pe o tradiție. Tratatul de la Paris stipulează la articolul 22: "Principatele Țara Românească și Moldova vor continua să se bucure, sub suzeranitatea Porții și sub garanția puterilor contractante, de privilegiile și imunitățile care le aparțin. Nu va fi exercitată asupra lor nici o protecție exclusivă a uneia dintre puterile garante. Nu va exista nici un drept particular de amestec în treburile lor interne". Articolul

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
claselor societății. Aceste divane sînt chemate să exprime voința populației în privința organizării definitive a principatelor". Noțiunile de "privilegii și imunități", "administrare independentă și națională" sînt aceiași termeni pe care un argumentat patriotic de durată îi sublinia pentru a defini natura suzeranității Porții asupra Moldovei și Țării Românești și pentru a elucida înțelesul capitulațiilor încheiate de domnitori cu învingătorii otomani în 1393, 1460 și 1512. Linia esențială a demonstrației consistă în a proba că Principatele pot fi în același timp vasale și

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
solicitaseră. În plus, Bataillard pledează pentru suprimarea prerogativei omagiului adus Porții. Royer-Collard, în introducerea la studiul lui Boerescu intitulat La Roumanie après le traité de Paris (România după tratatul de la Paris), publicat la Paris în 1856, jonglează cu noțiunile de suzeranitate și suveranitate pentru a demonstra că suzeranitatea otomană este specifică, că aceasta nu are nici o legătură cu dreptul feudal și că nu afectează deloc suveranitatea statului. Introducerea noțiunii de stat este o manieră de a presupune unitatea Moldovei și a

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
prerogativei omagiului adus Porții. Royer-Collard, în introducerea la studiul lui Boerescu intitulat La Roumanie après le traité de Paris (România după tratatul de la Paris), publicat la Paris în 1856, jonglează cu noțiunile de suzeranitate și suveranitate pentru a demonstra că suzeranitatea otomană este specifică, că aceasta nu are nici o legătură cu dreptul feudal și că nu afectează deloc suveranitatea statului. Introducerea noțiunii de stat este o manieră de a presupune unitatea Moldovei și a Țării Românești, apărată de francezi în fața Austriei

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
clauzelor Tratatului de la Paris. Acordul se încheie în august 1858 (Marea Britanie și Rusia sfîrșesc prin a se pune de acord cu pozițiile Franței pentru a preveni tulburări grave în Moldo-Valahia) și este ratificat în cadrul Convenției de la Londra. Principatele rămîn sub suzeranitatea Porții și sub garanția puterilor semnatare ale Tratatului de la Paris. Ele nu sînt unite, dar păstrează instituții paralele coordonate, la Focșani, de o comisie centrală. Puterea executivă este conferită unui domnitor care exercită puterea legislativă de comun acord cu adunarea

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
conduce la ideea de independență, care a fost și a lui Cuza, ca și cum apartenența la dinastia Hohenzollern pe de o parte și ambiția de a moderniza Moldo-Valahia pe de altă parte ar fi interzis cele mai slabe legături cu Poarta. Suzeranitatea otomană este considerată ca anacronică. Carol de Hohenzollern se arată preocupat să stabilească o autoritate și o legitimitate ce intră în conflict cu tradițiile marilor boieri, care înțeleg să-și mențină prerogativele ei se bucură de privilegiul de a-i

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
De-a lungul acestor săptămîni, contactele avute de Ion Brătianu, la Paris, cu Napoleon III și cele din Prusia au condus la propunerea candidaturii tînărului Carol, fiul lui Carol-Anton de Hohenzollern-Sigmaringen. Candidatul ezită. Cum ar putea un Hohenzollern să accepte suzeranitatea turcă? Bismarck propune un demers abil, sugerînd tînărului Carol să ceară un simplu concediu în cadrul regimentului său de dragoni. Aventura este tentantă; chiar dacă ar eșua, experiența ar rămîne interesantă. Cîștigă politica loviturii de forță îmbinată cu un legalism de fațadă

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
arată dispus să-i confere prințului rangul și prerogativele, nu ca în trecut, cu titlu viager, ci cu titlu ereditar. În mesaj se arată că "Sublima Poartă nu are nici o îndoială că Alteța Voastră Serenisimă n-ar respecta în mod constant drepturile suzeranității Sultanului asupra Principatelor unite care fac parte integrantă din Imperiul otoman". Acceptarea acestui rol de vasal este fără îndoială tactică. Principatele constituie o miză în tocmeala dintre cei Mari. La Salzburg, în 1867, Napoleon III propune lui Julius Andrassy să

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
și pe Mihai Antonescu. Este constituit un nou guvern sub președinția generalului Sănătescu, șeful casei militare a regelui SUPLICIILE SECOLULUI XX 1944 12 septembrie Convenția de armistițiu între România și URSS. Arbitrajul Vienei este anulat. Basarabia și Bucovina rămîn sub suzeranitate sovietică, însă Transilvania este reintegrată în frontierele românești Decembrie Generalul Sănătescu este înlocuit de generalul Rădescu 1945 Martie Sub presiunea sovieticilor, Petru Groza, președintele Frontului Muncitorilor, formează guvernul 1946 Iunie După un proces în fața Tribunalului Poporului, mareșalul Antonescu și Mihai

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012

mai sfânt dintre drituri “este neatârnarea noastră dinlăuntru și prin urmare autonomia”. Kogălniceanu pe baza cercetărilor făcute ajunge la concluzia că a fost o vreme când Valahia și Moldova, deși de sute de ani puse de bună voie voie sub suzeranitatea Înaltei Porți, purtau încă mai toate libertățile ce le fuseseră asiguraete prin “tratatele” lui Mircea și al lui Bogdan. În concepția marelui gânditor, independența nu exclude recunoștința, dar nu față de orice altă națiune. “ Recunoștință poporului român poate dar simți, însă

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
Congresului s-au înscris în același cadru politic în care Marile Puteri decideau pe seama statelor mici. Astfel, Bosnia și Harțegovina au trecu sub administrația Austro-Ungariei, Bulgaria a fost redusă teritorial la spațiul dintre Dunăre și Munții Balcani și pusă sub suzeranitatea Porții, iar la sud de Munții Balcani s-a constituit Rumelia Orientală. Rusia ocupa Kara, Ardahan, Batum. Anglia prelua insula Cipru. S-a prevăzut independența Serbiei și Muntenegrului. 20 Articolele 47-53 au privit țara noastră. S-a recunoscut independența României

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
acela pe care-l ocupă însuși statul în civilizarea țării și deci la crearea instituțiilor politice, sociale, culturale”. Radu Băldescu în, Războiul ruso-româno-turc (1877-1878), prezenta România ca fiind întro situație foarte grea, pentru că pe de o parte era încă sub suzeranitatea Turciei, iar pe de altă parte sub protectoratul Marilor Puteri, care simpatizau cu acțiunea Rusiei. În asemenea împrejurări se cerea din partea noastră o judecată sănătoasă și conformă cu tendințele naționale. Se impunea o scurtă espectativă până ce situația se limpezea, până ce

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
din Roma, să dezmintă zvonurile despre tranzitul de arme și voluntari pentru Serbia. Ca urmare a înțelegerii de la Reiehstadt și a destinderii raporturilor ruso austriece, puterile mari se dezinteresaseră de chestiunile care preocupă pe români și pe ceilalți creștini de sub suzeranitatea Porții. Neputându-și stăpâni amărăciunea, Mihail Kogălniceanu adresează la 1 august, o circulară agențiilor române din străinătate, cu instrucțiuni de a arăta guvernelor marilor puteri cât de strict neutră este atitudinea României, care nici nu provoacă Turcia,nici nu ajută

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
României, a refuzat să se înțeleagă cu noi și a respins cererile noastre „cele mai drepte”arată că patriotismul trebuie să îndemne pe „reprezentanții națiunii” să voteze această convenție, care e o afirmare a statului nostru și o descătușare de suzeranitate turcească. Era o necesitate logică - sublinia autorul în continuare - ca la 1877, poporul român să rupă aceste ultime fire de legătură cu Imperiul otoman și să-și cucerească independența statală absolută. 44 CAPITOLUL IV Mihail Kogălniceanu și independența României în

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
consultarea românilor cu privire la viitoarea lor organizare. Se hotăra astfel convocarea unor adunări ad -hoc la București și Iași și trimiterea și țară a unei comisii internaționale de informare. Tratatul de pace semnat la 18 martie 1856 : înlătura protectoratul Rusiei, menținea suzeranitatea otomană, dar garanta independența administrativă, Principatele erau puse sub garanția colectivă a marilor puteri, dreptul la armată națională,libertatea navigației, a comerțului, a cultelor, revizuirea statutului de organizare internă, retrocedarea către Moldova a județelor Cahul, Ismail și Bolgrad din sudul

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]