2,234 matches
-
împreună de-a lungul ultimilor cinci ani. Așadar, care este mâncarea mea preferată de Paște? Aleg fără ezitare ouăle! În primul rând, ouăle românești sunt unele dintre cele mai bune, dacă nu cele mai bune ouă din lume. De obicei, tânjesc după ouăle românești chiar și atunci când nu este Paștele. Sunt bogate și galbene, pline de gust. Sunt perfecte de mâncat fierte sau prăjite, dar sunt de asemenea perfecte pentru a găti cu ele la cuptor. Când gătești cu ouă românești
Ouăle românești de Paște sunt divine. Dar când merg prin supermarketurile din București am o mare frustrare () [Corola-blog/BlogPost/337719_a_339048]
-
o limbă fascinantă care sună ca un râu curgător. Uneori, puternic, extrem, repede. Alteori delicat, ușor, elegant. Româna este o limbă care îmi dezlănțuie imaginația. Îmi place sunetul unor cuvinte ca dor, suflet, dragoste, te iubesc, frumos, cu drag, draga. Tânjesc după ziua în care voi putea să înțeleg cuvintele lui Eminescu. Pentru mine, România este și sunetul clopotului de la vaci. Îmi amintesc acest sunet din călătoriile mele în Transilvania. E plăcut să vezi ciurda cum se întoarce acasă pe ulițele
Cântarea României. „Este dorul pentru o țară care mă face să mă simt întreagă, completă ca ființă umană” () [Corola-blog/BlogPost/337716_a_339045]
-
ți aparține! CINE EȘTI? Ești iubirea mea profundă, dintr-o zi caldă de vară, te doresc cu duioșie și mi-e inima ușoară. Vocea ta mă înfioră, zâmbetu-ți mă cucerește. zi de zi te doresc iară, simt cum sufletu-mi tânjește. Ochii tăi adânci și tandri, sunt frumoși ca două mure și îmi amintesc de vremea când ne plimbam în pădure. Gura ta mă fascinează și-mi doresc să mă săruți, să simt pulsul vieții tale, grijile să ți le uiți
MAREA PROVOCARE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344246_a_345575]
-
mii, milioane de clinici pentru dezintoxicarea dependenților de droguri, alcool și altele, așa ar trebui să existe și pentru cei dependenți de comunism, cei care nu își imaginează evoluția într-un regim ce se vrea a fi democrat. Bine, recunosc, tânjesc după acele vremuri, sunt o dependentă, o comunistă, închideți-mă! Îmi spuneam toate acestea într-un zâmbet ce părea a nu se mai termina. Am aruncat valorosul stilou primit cadou de la nimeni altul decât prim-ministrul Franței, Dominique de Villepin
PRIVIND CU NOSTALGIE, TINEREŢEA, COMUNISMUL... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344228_a_345557]
-
Autorului Am așteptat de-a înflorit mălinul Parfumul lui mi-e dulce alinare În noaptea tristă când degust pelinul Din cupe ce-o să-nchin în depărtare... Grădina-mi plânge-n picături de rouă Iar gândul meu, în dalbe lăcrimioare Iriși tânjind de dor sub luna nouă Și verde crud în frunza din ponoare, Dureri înnăbușite-n prag de vară Când, Doamne cât aș vrea să pot să fiu Pe plaiul strămoșesc, la mine-n țară Nu pribegind străină în pustiu... Mi-e
AM AŞTEPTAT DE-A ÎNFLORIT MĂLINUL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344301_a_345630]
-
urmă pe pământ. Chiar dacă mi se va nimici pielea, și chiar dacă nu voi mai avea carne, voi vedea totuși pe Dumnezeu. Îl voi vedea și-mi va fi binevoitor; ochii mei Îl vor vedea, și nu ai altuia. Sufletul meu tânjește de dorul acesta înăuntrul meu. Referință Bibliografică: Interviu cu Ioan Ciobota, redactor la Radio Vocea Evangheliei Timisoara / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 131, Anul I, 11 mai 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș : Toate Drepturile
INTERVIU CU IOAN CIOBOTA, REDACTOR LA RADIO VOCEA EVANGHELIEI TIMISOARA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 131 din 11 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344281_a_345610]
-
pentru că este coordonat prin mecanismul Universul tehnologic de un sistem diabolit, construit în așa fel încât omul să fie eliberat către nimic: nu vor trece nici șapte ani și pe pământ vor fi sute de milioane de oameni care vor tânji după pensii și muncă și nu le vor mai gasi nicăieri acum, după esecul comunismului și capitalismului. 2. Organism social-planetar și galactic-universal este viu, pentru că este un produs al naturii, divine și umane, născut dintr-o Conștiință universală al cărui
DESPRE ORGANISMUL SOCIAL VIU ŞI SISTEMUL SOCIAL MORT POLITIC, SUPUS ARTEI-TRANSFORMĂRII, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343797_a_345126]
-
întoarse atât de rapid încât părul i se legănă alert pe fruntea șoldurilor. - Iseliiin..., se auzi un suspin prelung ca o ispitire ce îi țintuia timpanul. Împietri. Toate simțurile se concentrară pe acea voce atât de familiară. - Iseliiin... Iseliiin... Îi tânjea fiecare vibrație; cu cât se apropia, cu atât o dorea mai tare, mai aproape... Rămase cu privirea fixată pe ușa iatacului, savurând mirosul tot mai pregnant de sulf, îmbălsămând-o și pregătind clipa acelui chin fericit ce avea să vină
DE MADALINA BARBULESCU- MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343969_a_345298]
-
Visul ești tu, Iselin, iar eu sunt dincolo de poartă. Am venit să-ți deschid drumul. Urmează-mă! - Te văd, te simt, dar ești deasupră-mi... Cum să te urmez? Plus de asta, eu sunt Elena, ce nu înțelegi? - Înțeleg că mă tânjești, îți doreai să vin, m-ai chemat, în cugetul tău o știi... Fata oftă, închizând genele prelung, iar el se apropie și mai mult de urechea ei. - Hmmm... Imaginează-ti un lac, ca cel din Șapte Cetini, Iselin, îi spuse
DE MADALINA BARBULESCU- MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343969_a_345298]
-
Acasa > Redactia > Autori > CLAUDIA ARCHIP Autor: Claudia Archip Publicat în: Ediția nr. 1759 din 25 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Alergăm printre oameni dar nu îi vedem. Mergem atât de aplecați spre pământ tânjind după un zbor printre nori. Cu trecerea timpului tot îmi apare un gând... Oare nu facem mereu lucrurile pe dos? Sunt un om printre oameni... Un om care constată că vorbim fără cuvinte, în general, că un bătrân simplu știe
CLAUDIA ARCHIP de CLAUDIA ARCHIP în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344015_a_345344]
-
mor înțelepții ne-nțelegând / al lumii nou înțeles./ Ei nu mai vor a ști, a stăpâni, a desăvârși,/ mocirla prezentului îi dezgustă/ Mulți, prea mulți din jur li se opun,/ format-au piticii ucigași un zid comun./ Ei, înțelepții n-au tânjit vreodată la trebuințe,/ ci doar la înalte dorințe./ Astăzi, tălpile miticilor ucigași/ strivesc ființa înțelepților rămași./ Megalomani fiind, flecăresc, ticăloșesc, înșală,/ se află mereu în-așa zisă - treabă murdară./ Și ne mor înțelepții ne-acceptând/ dezordinea, confuzia acestei lumi buimăcită
CU ADEVĂRAT ZGUDUITOR! SĂ NE RUGĂM PENTRU SUFLETELE LOR! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342842_a_344171]
-
cu el! Nimeni nu înțelesese asperitatea formatoare a bunicului, nimeni nu-l bănuise prieten cu spartanii ori cu Malthus.... Mira nu înțelesese de ce bunicul își dusese copiii, încă din clasa întâi primară, într-un oraș mare cum era Craiova. Crescuseră tânjind după mângâierea mamei când erau la greu, după casă, după satul lor. Trăiseră dezrădăcinarea de mititei... Când veneau în vacanțe, erau consemnați în ograda casei, ieșind numai cu părinții, arar. Fata, Aura, era îndemnată să coase, să brodeze și să
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
serioase cu această fată pe care o îndrăgise. Dar ghinionul...Viața este imprevizibilă, mereu aruncând în cărarea vieții acel „necunoscut”, acea încercare dureroasă, adesea. Ce mai rămânea de făcut? Bagajele și plecarea către Tulcea, renunțând la o repartiție atât de tânjită de cei mulți. Dar oare cine poate așeza o stavilă împotriva destinului, împotriva pașilor purtați de o forță necunoscută pe un alt drum decât cel pe care l-ai visat? “Titi rămas singur, a simțit din nou un sentiment confuz
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
cadă-n țărâna, iar timpul în ea s-a pierdut. Pierdut i-e oblonul de lemn ce cârii l-au ros într-ascuns, pierdut, nimicit, dar solemn tronează de doruri pătruns. Pătruns de răceală pustiei stă zidul, o simplă amintire, tânjind libertatea câmpiei și-un soare zâmbind cu iubire. Iubirea în iedera a strâns și-n gardul uscat de zorele și-n olanele sparte ce-au plâns, fără sprijin și fără zabrele. Zabrele pus-am la poarta și-n mânerul de
DIN BUCUREȘTIUL TRECUT de DORA PASCU în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342919_a_344248]
-
mărturie, flacără vie, bucurie. Poetul minte și dezminte, preface în talent minciuna, În subterfugii se ascunde, purtându-și triumfal cununa. Poetu-ncântă și descântă, cu pana înmuiată-n sânge Și, răstignind pe cruce versul, cu lira în poemu-i plânge. Poeții mor, tânjesc și ard în steaua gândului curat, Scriu epitafe de amor, când dulcea muză i-a-nșelat. Poetu-i amorezul nopții, poetul nu face amor Decât pe-altarul poeziei, cutremurat de propriul dor. Poetu-i sclavul unor patimi înăbușite-n propriul har, Îmblânzitor de slove
POEȚII NU DORM NICIODATĂ de NINA CORDUNEANU în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342928_a_344257]
-
în univers, Gerul mă linge pe ciolane - Paletă de galaxi a nonculorilor: Pion căzut de pe tabla de șah Și asvârlit printre ale neputințelor mătci profane. Din gunoi încerc să mă ridic Și să caut corabia salvării - Ape limpezi pe care tânjesc să le străbat... Mă învârt într-un cerc circumscris, Cu Rafael vreau să mă plimb de mână, Dar trandafirul cel alb nu mi-e dat sa-l miros: Genunchii-mi cedează, cobor spre pământ - Luntrașul plutește cu mine pe Acheron
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
preferințe pentru spațiile deschise situate, mai ales, pe malurile apelor, Căciulata, Nessebar etc. Într-un an nu am mers la Olănești și mi-a fost dor cumplit de el. Vedeam în fața ochilor abundența de muguri din pădurile de foioase, simțurile tânjeau după prospețimea și după verdele crud al primăverii, după susurul apei care curgea printre munți, într-un spațiu sacru și binecuvântat de Dumnezeu cu atâtea izvoare de apă minerală, un loc retras și discret unde te poți izola de tot
OLĂNEŞTI, O NOUĂ PERSPECTIVĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343370_a_344699]
-
expansiune infinită; că universul tehnologic, în angrenajul căruia suntem acum prinși toți oamenii, este o eliberare a omului către nimic: nu va trece nici cinci ani și sute de milioane de șomeri și pensionari din Europa, si nu numai, vor tânji după muncă și pensi și nu le vor mai găsi nicăieri. De aceea este nevoie de revoluții de conștiință, pentru a cuceri dreptul de a schimba numele soarelui, pentru a restabili echilibrul dintre forțele infernale și cele cerești și ordinea
DESPRE REVOLUTIA CONSTIINTEI IN 2012 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343450_a_344779]
-
răstimpurile înmuguririi. Fie că asociem ideii de „poezie“ un mod simplu, dar spectaculos de exprimare, fie că atribuim poeziei „uneltirea“ împletirii razelor de lumină cu omniprezentele siaje întunecate ale firii umane, fie că recunoaștem prin poezie ruga îngenuncheata a inimii tânjind după îndumnezeire, trebuie să credem cu putere în harul vindecător al acesteia și în forță titanica a poetului, dornic nu să schimbe lumea, ci să resusciteze speranța într-o lume mai bună. Cu o evidență influență neoromantica, poezia Nicoletei Imbrea
METAMORFOZE DE NICOLETA IMBREA (BACĂU) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343474_a_344803]
-
troiene. Aiakha sar e balval rovel pa'l bare iva. Imposibil să-l amuțești. Bishaimasko te rokhes-les. El plânge pentru lucruri Vo rovel anda'l bukya Foarte foarte îndepărtate. Bares bares duriardine. Nisipuri fierbinți din sud Kishaia thabarde dakshinatar Care tânjesc după camelii albe. Șo trushavdion pala parne kamelii. Plânge- ca o săgeată fără țintă. Rovel- sar ik yar bi yarlinaki Și o seară fără dimineață, Thai îk berveli biteharinaki, și prima pasăre moartă thai e anglutni chirikli muli pe creangă
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
-mi stă închis în pereții reci ai inimii, Cu aripile-nlănțuite de suferința telurică, Zace suspinând și urlând Ca un leu-n cușcă, De dorul libertății eterne Și de gustul vieții adevărate, Ce-l face să simtă iubirea, După care a tânjit tot timpul Și la care nu poate renunța. Clepsidra vieții se oprește Și maladia, cu a ei forță imensă, Se pregătește să-mi cucerească mintea Și să-mi ia tot ce am pe lume mai sfânt. Dar sabia minții e
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
ai universului potent, Care mă sfâșie cu nerăbdare... În lumina celestului zăresc iubirea cu ale ei raze, Care și le răspândește-n întinsul univers Și mă face să plutesc melancolic, După dragostea ce n-am avut-o Și după care tânjesc de când mă știu. Noaptea amorului În noaptea cea tăcută, Stau ascuns într-o grădină măruntă Și privesc la geamul luminos, Unde-ți zăream umbra înfățișată frumos. Sufletul mi-e frânt de dorul tău, Ca un mare hău, Unde am intrat
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
tupeu - Altare fermecate ale lui Dionys, Unde jertfa preschimbată-n râs și desfătări calde... O, bericica noastră dragă...ce ne-am face fară tine! Tu, pe noi ne alini mereu în cugețel... Ne amâni dorul traiului Occidental, După care am tânjit adesea. Chiar de cerem drumuri pavate, Locuințe bogate ne dorim, Cinematografe și teatre de valoare... Viața la țară sau la oraș Rămâne tot o halbă mare și rece - Valuri de spumă ce îmbălsămează mustăcioare și buzițe: Curcubeele stelelor fără tristețe
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
vechea rochiță, Să ai must în cană Și o dumitriță. În brumă de toamnă, Prin frunze ruginii, Tăcută în palmă, Gândeai nebunii... Ca pe-o fructă coaptă Te-aș fi cules atunci. Îmi spuneai în șoaptă: „Ascult plânsul de prunci”. Tânjeam pentru-n sărut. Vântul prins-a geme. Duioasă, mi-ai cerut Flori de crizanteme. Ți-am oferit trei flori, Un dar de-al toamnei sol. Eram doi bieți actori, Jucam și noi un rol... E iarăși toamnă. Dorul vrea să
DOUĂ CRIZANTEME de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343731_a_345060]
-
bogații lumii, care sunt acum în proporții de doar 1% din omenire, si săracii din Lumea a Treia, care în următorii 20 de ani vor ajunge în proporții de 90 % , si care asteapata acum cu neputința la Barieră atomilor mulțimii, tânjind după muncă și pensi, pe care nu le vor mai găsi nicăieri. În următoarea etapă de dezvoltare spirituală, de urgență vindecare economică și culturală a celor peste 400 de popoare înghițite deja în sfara de putere a FMI-ului care
CUM VAD EU LUMEA de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343698_a_345027]