5,786 matches
-
ca și noi. Nu, nu Rezvan chicotește, eu râd de-a binelea cine ar mai putea fi la fel de nebun ca japonezii să se chinuiască în felul ăsta noi stăm altfel încearcă să explice, apoi, renunță vă arăt mai bine se târăște în patru labe, măturând austeritatea tatami-ului cu faldurile ei nesfârșite, bum-bum bum-bum, încăperea este atât de mică, încât ajunge imediat la perete aici, pe jos, și ridicate pe pereți, noi avem covoare groase, în care piciorul ți se pierde
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
acestor priviri, deconstruită și reconstruită fără încetare, în propriul meu corp neștiutor și suferind, am început și eu, de la o vreme, să zăresc străinul din oglindă. Apendice: Yuro Yuro are 7 ani. Yuro crede că este o broscuță. Yuro se târăște pe podea, de-a bușilea, și încearcă să-mi smulgă papucul din picior. Yuro îmi răspunde că nu știe când a învățat să scrie în alfabetul latin, alături de hiragana. El crede că a știut tot timpul și se îndoiește că
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Mesagerul a rămas țintuit locului și după ce a primit poruncă prin gând de la Tulpina neagră, a început pregătirea pentru pedepsirea fetiței. Și-a mărit brațele și picioarele, până când s-a transformat într-o tulpină de culoare închisă care se tot târa pe pământ. Când a ajuns la Viorela, care se afla în fața lui la câțiva metri, i-a legat picioarele, apoi mâinile și la urmă i-a astupat gura cu frunze. S-a zbătut Viorela, dar nu prea mult timp, corpul
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
a înțelege că se descurcă și singur. Ajutat de o ramură de copac pe care n-o slăbea din mână s-a ridicat cu mare greutate de pe buturugă și a dat să plece dar din cauza handicapului picioarelor mai mult se târa decât mergea și puțin câte puțin înainta. Norocel n-a stat mult pe gânduri și l-a întrebat: -Unde te duci și... la vreme de seară cum o să mergi acolo unde vrei să ajungi? Omul a arătat într-o direcție
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
fiindcă a priceput că ceva nu este în ordine. Trebuia să afle ce s-a întâmplat, unde sunt bărbații. Ce se întâmplă de nu poate da de capătul acestei tărășănii? Cum se va descurca? Ce are de făcut? Cum își târa opincile prin colb, aude de undeva, de deasupra capului o voce: -Frumoasă fată, mândră crăiasă, mergi cum mergeai, iar cu urechea-ți sfântă, te rog ascultă: dacă vrei să afli ce totul îneacă, mai mergi, nu atât pe cât ai mers
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
au considerat că îl au pe Dumnezeu de partea lor în timp ce ucideau mii de oameni. În acest sens, din păcate, conceptul de "urmare a crucii" a dobândit o faimă rea. Multe persoane devotate sunt responsabile de faptul că "a se târî pe cruce" în prezent semnifică a se recunoaște învinși, a nu avea încredere în mijloacele proprii, a ceda, a pleca fruntea. "A purta propria cruce", în același mod, semnifică pentru mulți a se umili, a suporta pașnic, a ceda, a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a amăgit și am mâncat din pom" (Fac. III 13-14). Atunci Dumnezeu rostește acest blestem îngrozitor: Șarpelui " Fiindcă ai făcut lucrul acesta, blestemat ești între toate vitele și între toate fiarele de pe câmp; în toate zilele vieții tale să te târăști pe pântece și să mănânci țărână. Vrăjmășie voi pune între tine și femeie, între sămânța ta și sămânța ei. Aceasta își va zdrobi capul, și tu îi vei zdrobi călcâiul" (Fac. C III 14-16). Femeiei "Voi mări foarte mult suferința
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
nu în solitudine. Când omul trăia numai pentru sine și familia sa, se-nțelege că neavând la îndemână unelte de cremene, bronz sau fier, ce-i erau cu totul necunoscute, nu avea cu ce să-și îngroape morții, ce-i târa ceva mai departe de colibă, lăsându-i expuși descompunerii în aer liber, acțiunii solare, ori pradă fiarelor sălbatice. De altfel, metoda aceasta ancestrală de nimicire se mai observă și la comunele noastre rurale și de multe ori și pe la periferia
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de colibă, lăsându-i expuși descompunerii în aer liber, acțiunii solare, ori pradă fiarelor sălbatice. De altfel, metoda aceasta ancestrală de nimicire se mai observă și la comunele noastre rurale și de multe ori și pe la periferia orașelor, unde locuitorii târăsc pe maidane și locuri virane, vitele moarte lăsându-le ne-ngropate și pradă câinilor și animalelor sălbatice, cu toată rigoarea legilor sanitare și a celor de poliție rurală. Concomitent cu expunerea cadavrelor în aer liber se mai practica și metoda aruncării
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Cine v-a trimis? insistă englezul. Fără nici un răspuns, Alatriste se duse să-și ia capa și și-o aruncă strânsă pe un umăr, lăsându-și liberă mâna ce manevra spada, pentru orice Împrejurare. Caii nu erau departe și Își târau frâiele pe jos. — Încălecați și plecați, zise În sfârșit. Cel numit Steenie nu se mișcă, mulțumindu-se să-și consulte camaradul, care nu pronunțase nici un cuvânt În spaniolă și nu părea să Înțeleagă limba. Din când În când schimbau câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
făcea ceea ce considera că e de datoria lui să facă pentru mine, oricât de puțin i-ar fi plăcut asta. Tăcerea plină de încredere și solemnitate dintre noi doi dinăuntrul Mercedesului spusese totul. îi eram recunoscător că nu se lăsase târât în vreo efuziune corporală plină de lacrimi, că s-a abținut să-și trădeze simțămintele interioare în fața directoarei. Dragostea de tată este atât de adâncă și plină de taine, că noi, copiii, n-o putem înțelege niciodată. Nici măcar directoarea, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
au murit, dar credința mea nu a pierit încă. Una din scrisorile de la mama a sosit cu o zi înainte de sărbătoarea miezului de vară. Era într-unul din anii de la început. Ne scoseseră la iarbă verde. Ședeam, zăceam sau ne târam pe pământ, pe sub mestecenii înverziți blând. Câțiva dintre noi își scoseseră hainele și acum se distrau, mirați și nevinovați, cu goliciunea lor. Ne uneam cu natura spontan și fără să fim siliți. Ne lăsam în voia ei, așa cum îi aparținuserăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
autobuzul de Norsjö. Acum, după mulți ani, m-am obișnuit într-un fel cu toamna pe muntele Ava. Când sosește cu toată asprimea ei violentă, eu mă fac mic, mă așez în pat, mă țin strâns de tăblii sau mă târăsc pe dușumea cu cartea adevărată, cea în legătură de piele roșie, care - ca printr-o minune - a ajuns din nou în posesia mea. Oriunde o deschid, regăsesc imediat suverana indiferență a artei. Imaginile sunt imune la toamna primitivă și brutală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
concurența cu sine însuși, spunea ea, o întrecere în care cei mai mulți sunt sortiți să piardă. Oamenii sunt siliți să-și trăiască viața sub semnul nereușitei și al înfrângerii. Fără puteri și înrobiți, singuri și prizonieri, istoviți și zdrobiți, ei se târăsc înainte într-o lume de nedreptăți, împilare și nefericire. De aceea, spunea ea, noi trebuie să ne îngrijim de oameni. Ei au nevoie de grijă. E de datoria noastră să ne îngrijim de oameni. Eu promit să fac tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
liniștit și mândru, ca să nu spun cutezător și cu sânge rece. Mâna stângă îmi făcea din nou o mișcare pedagogică îmi răsuceam și îmi prefiram barba. Dar când m-am întors, am văzut cum ea, cea atât de bătrână, se târâse până la plăcuță de metal și o cerceta îndeaproape. De bună seamă, eu nu știam ce litere spumegau acolo, pe suprafața lucioasă. Ea s-a aplecat, mioapă, și a citit. Buzele i se mișcau ca și cum ar fi silabisit. Apoi l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
supere pe Armanca, numele profesorului nu-i spunea nimic, suna chiar ciudat. Da, îi sunase ciudat pentru că era un nume chinezesc, și o tehnică « specială » de acupunctură. Ce dorea Arm ? Nu ajungea că-l chinuia cu qigong-ul, urma să-l târască până la Brașov, unde lucra profesorul Dehua ? Și să se mai lase și înțepat, pe deasupra! Intră pe messenger să-i ceară lămuriri Armancăi. Cum nu știa exact ce este acupunctura nu înțelegea nici ce poate fi această « tehnică specială ». Fiecare ac
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
o vilă în Drumul Sării, mare, încăpătoare, o casă pentru o adevărată familie. Pe Arm o cunoscuse la o prezentare de modă și fusese fascinat de pletele ei de abanos, care se revărsau mult peste talie. Prietenul lui, care-l târâse la prezentare, grand conaisseur, îl avertizase că Arm era o fată foarte serioasă. Dorind neapărat să o cunoască, se interesase mult și într-un final reușise să pătrundă într-unul dintre cercurile ei de cunoștințe. Fata, deși avea doar douăzeci
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
seară. Era după miezul nopții și mijlocul de transport public tocmai a început să se miște de pe loc. Aparent, el și-a pierdut echilibrul și a fost prins în grilajul dintre vagoane, lovindu-se cu capul de trotuar și fiind târât pe o distanță scurtă. O investigație oficială stabilește că ebrietatea a fost cauza căderii lui, dosarul fiind rapid închis. Locul accidentului din Piața Universității se afla peste drum de Spitalul Colțea unde a fost transportat imediat. Măduva spinării a fost
Personalitatea zilei: Nicolae Labiș by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80634_a_81959]
-
meu, nu am fost niciodată un împătimit al cenaclurilor. În deceniul care a premers căderii comunismului (epoca de aur - fără ghilimete - a cenaclurilor literare) am fost de vreo două ori la Cenaclul din Tei, condus de Mircea Iorgulescu (mai degrabă târât de Ioan Buduca - în puținele zile petrecute în București locuiam la el și, cum nu prea știam pe ce lume mă aflu, mergeam și eu unde avea el treabă, dar trebuie să o recunosc acum, nu mi s-a prea
Și ei au fost debutanți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7851_a_9176]
-
telepatice” ar fi fost respins, de la prima înfățișare. Fără a aminti cele zece greșeli procedurale grave care duc la nulitatea absolută a rechizitoriului (click aici pentru a vedea articolul). Risipa de resurse umane și materiale, hărțuirea a zeci de oameni târâți prin audieri, riscul ca România să fie sancționată, din nou, la CEDO, par a avea un singur scop: să fie mulțumit Darth Vader, la Cotroceni.
Voiculescu i-a umilit pe procurori cu un citat din referatul acestora. Fraza cheie aruncă în aer dosarul TelepatICA by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/78717_a_80042]
-
Din care se împrăștie ca notele pe clape/ Un cîntec de mătasă ce crește din noroi// Și te înalți o clipă pe zare să asculți/ Cum sarea se topește ca un metal în cîntec/ Și peștii pe nisipuri cum se tîrăsc desculți/ Cu solzii cuirase de argint pe pîntec// Și-ți tragi piciorul apoi din apa de cristal/ Privindu-te în unda rămasă tulburată/ Te recunoști cu fața sculptată în opal/ Dar crezi că e un altul ce marea ți-l
Vraja interzisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7005_a_8330]
-
ridică în ceruri și glasul ei molcom, la limita somnolenței, te poartă prin păduri fermecate, prin palate de cleștar, prin văzduh și pe sub ape, pentru ca, finalmente, să-ți pună în brațe zîne vaporoase și translucide, fete de împărat care își tîrăsc părul peste frunzele ruginii de toamnă și el lasă în urmă dîre șovăitoare, ca șerpii, vrăjitoare voluptoase și senzuale pe care le visezi nopțile, te înspăimînți, te cuprind friguri, culmea, incandescente, îți vine să plîngi, să rîzi, să urli și
Cu Pavel Șușară despre femei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7025_a_8350]
-
își confecționează jucării extrem de periculoase, cum ar fi tancurile, mitralierele, rachetele, excită zilnic Apocalipsa (tot o femeie!), doar, doar își va desface aripile pentru a duce jocul pînă la limitele lui ultime, în vreme ce femeile își strîng pruncii la sîn, își tîrăsc bătrînii la adăpost, se privesc în tot felul de oglinzi cu spaima că au un rid în plus sau o șuviță deranjată și speră că bărbații plecați pe la treburile lor importante se vor întoarce teferi acasă și a doua zi
Cu Pavel Șușară despre femei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7025_a_8350]
-
cap. Ziua a mai scăzut puțin. Deasupra acoperișurilor, cerul s-a înroșit și, o dată cu seara, străzile s-au însuflețit. Cei care fuseseră la plimbare se întorceau agale. L-am recunoscut printre alții pe domnul distins. Copiii plîngeau sau se lăsau tîrîți spre casă. Aproape imediat, cinematografele din cartier au revărsat în stradă un val de spectatori. Printre aceștia, tinerii aveau gesturi mai hotărîte ca de obicei și m-am gîndit că văzuseră un film de aventuri." În Proasta de Claudia, pag
Un caz de plagiat by Alexandru PETRIA () [Corola-journal/Journalistic/7038_a_8363]
-
-am bătutť. Și eu am făcut ŤDať, din cap. Ziua a mai scăzut puțin. Deasupra acoperișurilor, cerul s-a înroșit și, odată cu seara, străzile s-au însuflețit. Cei care fuseseră la plimbare se întorceau agale. Copiii plângeau sau se lăsau târîți spre casă. De la cinematograf s-a revărsat în stradă un val de spectatori. Printre aceștia, tinerii aveau gesturi mai hotărâte ca de obicei și m-am gândit că văzuseră un film de aventuri." Din Străinul, pag. 34: "Seara, Maria a
Un caz de plagiat by Alexandru PETRIA () [Corola-journal/Journalistic/7038_a_8363]